5,162 matches
-
Niall (ed.Ă (2000Ă, Postmodern Literary Theory: An Anthology, Oxford, Blackwell Publishers. Lupton, Deborah (1995Ă, „The Embodied Computer/User”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Lyotard, Jean-François (1993Ă, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, trad. de Ciprian Mihali, București, Babel. Lyotard, Jean-François (1997Ă, Postmodernul pe înțelesul copiilor, trad. de Ciprian Mihali, Cluj, Apostrof. Lyotard, Jean-François (2002Ă, Inumanul: Conversații despre timp, trad. și postf. de Ciprian Mihali, Cluj, Idea Design & Print. Maes
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Fourth Estate. Pollock, John (1998Ă, „Procedural Epistemology”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Porter, David (ed.Ă (1997Ă, Internet Culture, New York, Londra, Routledge. Poster, Mark (1995Ă, „Postmodern Virtualities”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Povall, Richard (2000Ă, „Making Emotional Spaces in The Secret Project: Building Emotional Interactive Spaces”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Deleuze și Guattari la virtualitatea tehnologică. 62 1.5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reformele care au vizat transformări semnificative ale sectorului public se impun a fi menționate intensificarea schimburilor globale, creșterea activității economice transnaționale, precum și amploarea apariției unor structuri instituționale regionale, așa cum este cazul Uniunii Europene. Altfel spus, conceptul de guvernanță corespunde formelor postmoderne de organizații economice și politice. Esența guvernanței este focalizarea asupra mecanismelor de guvernare - granturi, contracte, înțelegeri - care nu sunt doar sub autoritatea guvernului (Rhodes, 2000). În ultimii aproximativ zece ani, guvernanța s-a dezvoltat ca un termen specific ideii de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sexualitate Capitolul 31. Semnificația modelelor psihosexuale Capitolul 32. Interdicție, angoasă, culpabilitate Capitolul 33. Rușine și vinovăție Capitolul 34. Libertate și sublimare Capitolul 35. Sancțiune și comportament sexual Capitolul 36. Sacrul și sexualitatea Capitolul 37. Aspectele sexualității în societatea modernă și postmodernă Partea a IV-a. Studii de caz Capitolul 38. Cazuistica medico-psihologică în psihosexologie Capitolul 39. Semnificația modelelor de narațiune clinică în psihosexologie Capitolul 40. Conflictele oedipiene și dificultățile de identificare Capitolul 41. Maternitatea ca formă de împlinire ideală a sexualității
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ignorată de colegii cineaști mai tineri, în prim-planul actualității rămînînd alte și alte ipostaze ale formulei acelora, considerabil mai simplă și mai puțin interesată de profunzimi, de motivațiile obscure ale identităților confuze 1... Luna verde o explorare a lumii postmoderne care se va fi constituit sub ochii noștri, de-a lungul deceniilor postcomuniste. Iar Ana vine la rînd cu o poveste care citează, rescrie, absoarbe Legenda Meșterului Manole. Protagonistul, regizor de meserie, deci alter ego al autorului, vrea să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a ziditorului ei. Scenă de o tristețe sfîșietoare, plasată pe o ambarcațiune metalică delabrată, înconjurată de ape, la apus de soare, la sfîrșit de zi și parcă de lume... Concluzia: "mitizantul" Alexa Visarion își reafirmă programul, acum ca rescriere tot postmodernă, de bună seamă! a legendei, proiectîndu-și simbolic propria extincție, dar și răsturnînd-o în victorie, deci îndepărtînd-o, căci... pînă urmă, ca poveste a poveștii, filmul s-a făcut, iată! Drept care incipitul se rectifică așa: Alexa Visarion o excepțională personalitate a teatrului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic (narare prin re prezentare), fiindcă discursul personajelor substituie discursul naratorului, textul devenind astfel o „partitură“ pe mai multe voci. În proza postmodernă, deconstruirea textului narativ clasic determină „suprapunerea vocilor“ (stil indirect liber/indirect înlănțuit). - Dialogismul poate apărea și în creația lirică, mai ales în lirica populară, ca formă discursivă ce aduce în primplan cele două instanțe specifice: eul liric și tuul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs etc.), întinderea (roman epopeic, ciclic, romanfluviu) sau particularitățile discursului narativ. Acest ultim criteriu operează distincții pe mai multe niveluri, diferențiind romanul tradițional de cel modern și postmodern, romanul obiectiv de cel subiectiv. - Romanele tradiționale sunt, mai ales, romane de observație socială și de problematică morală, optând pentru teme ale existenței comunității țărănești, pastorale sau din micul târg de provincie: tema familiei, a iubirii, a pământului, a moștenirii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o mobilitate extremă la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de texte: literar și nonliterar, ficțional și nonficțional, narativ, des criptiv etc.) și al viziunii, care subliniază obsesiv forța povestirii de ași produce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de texte: literar și nonliterar, ficțional și nonficțional, narativ, des criptiv etc.) și al viziunii, care subliniază obsesiv forța povestirii de ași produce propria realitate. Autorii romanului postmodern se integrează generațiilor ’80, ’90: Mircea Nedelciu (Tratament fabulatoriu, Zmeura de câmpie, Femeia în roșu - coautori, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș), Gheorghe Crăciun (Compunere cu paralele inegale, Pupa russa), Mircea Căr tărescu (Travesti, Orbitor), Ioan Groșan (O sută de ani
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de bază, opinez că studiul literaturii universale se înscrie, cu certitudine, în sfera culturii fundamentale, fiind de maximă utilitate în formarea intelectuală și psihoafectivă a tinerelor generații. ARGUMENT 1: Un prim argument ce validează ipoteza este faptul că, în societatea postmodernă, practica lecturii de plăcere este, în mare măsură, substituită de practica informării prin mass-media, având drept consecință o cvasiignorare a marilor capodopere ale literaturii universale. În circumstanțele date, este evident că școala trebuie să suplinească această carență, deschizând ferestre spre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un rol major în orice societate. În lumea contemporană, cred eu, dezvoltarea accelerată a unei tehnologii înalte a produs un dezechilibru între cultura materială și cea spirituală, determinând un nou model cultural, cel al postmodernității. Pe de o parte, societatea postmodernă „democratizează“ cultura, suprimând frontierele dintre cultura înaltă și cultura de masă. Aspectul benefic constă în facilitarea accesului oricărui om la marea cultură spirituală a omenirii, efectul dăunător vizează proliferarea subculturii. În absența unei educații pentru cultură care să ofere criterii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la Bookfest, de la spectacole folclorice la concerte în „Piața Mare“ ori la Zile și Nopți tematice. Desigur, lista nesfârșită a manifestărilor culturale și amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În societatea postmodernă în care trăim, accesul la informație nu este numai o oportunitate, ci și o necesitate care asigură reușita în societate a fiecărui individ. Chiar în aceste condiții, profesiunea de dascăl nu a dispărut. Profesorul e nevoit acum să evolueze la fel de
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
n. 1928), Veyne (n. 1930) etc. Tot acest fond de cunoaștere personalizată dezvoltă un raport clar-obscur în gândirea foucauldiană. Din această perspectivă, gândirea și dialogurile lui Foucault sunt discontinue. De aici și mitul "postmodernului Foucault". Foucault nu a fost niciodată postmodern. Totuși ce poziție avea Foucault în societatea franceză contemporană? Din ceea ce spune el și din ceea ce spun prietenii lui (Veyne ș.a.), Foucault a fost mai tot timpul criticat (distructiv!), atacat într-un mod subversiv și plin de ostilitate față de ideile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scrierilor foucauldiene, respectiv a... Sensului Lumii, a Ordinii Istoriei. Cu toate că Foucault s-a recunoscut și, chiar, identificat cu tot ceea ce are mai de preț secolul al XIX-lea din punct de vedere cultural și social, unii intelectuali ce-și spun "postmoderni" s-au grăbit să-i lipească eticheta de "postmodern". Foucault rămâne cel mai etichetat gânditor contemporan, demonificat în fel și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Cu toate că Foucault s-a recunoscut și, chiar, identificat cu tot ceea ce are mai de preț secolul al XIX-lea din punct de vedere cultural și social, unii intelectuali ce-și spun "postmoderni" s-au grăbit să-i lipească eticheta de "postmodern". Foucault rămâne cel mai etichetat gânditor contemporan, demonificat în fel și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-au grăbit să-i lipească eticheta de "postmodern". Foucault rămâne cel mai etichetat gânditor contemporan, demonificat în fel și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de proliferare) ale capitalului, nu putem avea pretenția la o lume postmodernă. Atât timp cât profitul, concurența, activitățile și profiturile inegale ale distribuției bunurilor în raport cu producătorii, raporturile sofisticate de speculă și de stabilire a... "valorii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de proliferare) ale capitalului, nu putem avea pretenția la o lume postmodernă. Atât timp cât profitul, concurența, activitățile și profiturile inegale ale distribuției bunurilor în raport cu producătorii, raporturile sofisticate de speculă și de stabilire a... "valorii" între mărfuri și capital (să le denumim generic Burse!) fac legea și ordinea în societățile noastre, nu vom avea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dincolo de... Modernitate. Nu trăim decât într-o modernitate insidioasă, bazată pe același steril și redundant cult al capitalului și al imaginii! Suntem în modernitate și aceasta ne reprezintă și ne circumscrie pe fiecare la nivel mental și social. O lume postmodernă ar fi o lume cu alte principii/valori decât cele ale capitalismului modern de ieri și de azi, o lume dincolo de legile inegale ale profitului. Michel Foucault nu a avut vreo afinitate cu ideologiile unui umanism dogmatic. Ideologii ce sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și artistică europeană spre "un limbaj care abolește istoria și face să sclipească iminența unui adevăr imemorial"51. Acest limbaj constituie un nou mod de a trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a depăși lumea istorică. Pe terenul acestui limbaj imemorial s-au putut întemeia o reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
O întreagă pleiadă a preluat această sintagmă prin Croce, Valéry și prin alți distinși intelectuali. În realitate, oamenii învață foarte multe idei și tactici discursive din gama tot mai extinsă de istorii singurele în stare să-i ofere omului modern/postmodern o perspectivă în viața sa de zi cu zi. Lucian Boia a adăugat la ideea lui Hegel că oamenii nu învață nimic din istorie pentru că istoria nu se repetă, iar situațiile similare comportă aspecte diferite pe axa timpului. Tocmai acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de inspirație pentru anumite idei și practici politice. Știința și ideologia nu sunt decât figuri discursive ale unor utilizări politice pentru istoricul de mâine. Argumentul că narativitatea este inextricabil legată de o anume poziție ideologică a unui autor al unor postmoderni (Barthes, S. Cohen, J. Kristeva, J. Fr. Lyotard) nu se poate susține pentru fiecare autor în parte. De multe ori, se face confuzie între o atitudine angajantă față de o chestiune social-politică și susținerea ideologic-propagandistică, omniprezentă la Curțile intelectuale. Atitudinea angajantă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]