3,550 matches
-
repetat an după an, acela care Îngăduie tuturor locuitorilor să trăiască, fără huzur dar sigur, de barem un miliard de ani, de când Natura a descoperit acestă ciclicitate, rostul ei, dreptu-i În mare... Dacă tot avem omăt, haidem să pornim pe potecile pădurii, desigur ale uneia deja retezate În consecința cutărei legi pe care o detest din suflet, nu din invidia că n’am ce reteza eu Însumi ci pentru că mă simt prea Îndatorat arborelui. Iată o buturugă care va odrăsli la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
părinte absolut minunat, o existență ce s-a consumat mult prea repede. Tata n-a știut și n-a vrut să trăiască de sine și pentru sine, a ars pentru semeni, a vibrat și s-a scurs asemenea Dunării: „Dunăre, potecă lină, De dor inima mi-e plină. Dunăre pe valuri line, Mi-aș dori să fiu ca tine. Dunăre, un val și-un dor, Fă-mă pasăre să zbor.” V. Murgociștii brăileni Nu știu pentru alții, însă pentru mine anii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici privesc satul; un sat mare și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe la crâșmă s-abate - Că și el e tot om viu. Și «trebe» să aibă parte De un păhar de rachiu, Ca Ionu lui Zahiu... Iarnă-n Cârțișoară Pe Dealu’ Morii nu-i chip să treci... Copiii și-au făcut poteci... Unii urcă-alții coboară, Precum îngerii pe-o scară. Morarul, îmbrăcat în cojoc, încearcă să facă apei loc, Sloii de gheață să-i sfarme în palme, Căci și-au făcut palate ca-n basme - Niște fantasme. Corturarul pe care ades îl
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cărțile lui de istorie de unde află despre faptele eroice ale aceluia ce înfăpuise pentru scurt timp și pentru prima oară Unitatea Tuturor Românilor, fără să stea prea mult timp pe gânduri, lăsă oile în grija ciobanilor angajați, o luă pe potecile lăturalnice ale Carpaților și nu se oprește decât la statuia marelui domnitor ce înfăptuise pentru prima dată unirea. Nopți de-a rândul a dormit lângă marele monument al lui Mihai Viteazul, până când într-o seară, servitorul lui V. A. Urechia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trecea Carpații și le răspândea românilor din Ardeal, au dat dispoziție severă de confiscare a lor. Comoara sa sufletească compusă din multe mii de volume, gazete, reviste publicații în limba română, aduse cu atâta amar și trudă în spate pe potecile ascunse ale munților noștri, aranjate rânduri, rânduri, o parte într-una din camerele școlii primare confesionale din Oprea Cârțișoara, iar altele la amicul său Ioan Șari, au fost confiscate de prim-pretorul plasei de atunci, însoțit fiind de câțiva jandarmi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
atunci când renunțase la ocupația lui de cioban, dar lipsa cărților în care vedea lumină și mântuire, se transformase acum într-o neagră durere sufletească. De aceea comoara aceasta de patriotism, simțea el că trebuie refăcută. Începe să calce din nou potecile dintre Ardeal și Vechiul Regat, el care n-a cunoscut niciodată oboseala și descurajarea. Puterea de voință se manifestă din nou în favoarea neamului său. Pleacă din nou peste munți, cu intenția de a reface ceeea ce-i distrusese milenarii împilatori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu cană pentru apă capeneață cutie cărigă roată cărare drum de picior, potecă căroaie căruț cu două roate tras de om cărăbănit dus căscat nesimțit, nepăsător cătrăniță chibrituri cârpuță batistă cefăi(a) a clefăi, a mînca cu zgomot celar cămară, casă dosnică chelteu coș de nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ia proporții mitice, în așa fel încât totul pare bulversat în natura întreagă; animalele au presimțiri apocaliptice: Din codri singurateci un corn părea că sună./ Sălbatecele turme la țărmuri se adună./ Din stuful de pe mlaștini, din valurile ierbii/ Și din poteci de codru vin ciutele și cerbii,/ Iar caii albi ai mării și zimbrii zânei Dochii/ Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii 189. Buciumul, în polifonismul său, deține și el o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și mie să mănânc Că măicuța mea doarme. Să merg cu frățiorii-n crâng S-ascultăm pitpalacul, Cum cârduri de cocori se duc Lăsând în urmă satul. Să căutăm prin iarba verde Fluturi zburând și melci. Să curățăm de mărăciuni Poteca pe unde treci. Of,... doamne, fă-ne iar copii Întoarce, Doamne roata, Să mă duc la bisericuță Cu mama și cu tata, Și să cântăm prohodul, C-așa-l cântam eu cu măicuța De se mira norodul, Și chiar și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
se trimitea o poezie scrisă de Ion Minulescu, 6 ianuarie 1881-11 aprilie 1944: De ce-ai plecat? De ce-ai plecat? Tu nu știai Că-n luna mai, Prin munți cu păduri de brad. Oricine-ar fi - femeie sau bărbat - Potecile te duc spre Iad, Și nu ca-n lumea basmelor, spre Rai?... De ce-ai plecat, Cu vântu-n părul tău vâlvoi, Când nici un glas nu te-a chemat?... Tu nu știai Că-n luna mai, Potecile sunt încă pline de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fi - femeie sau bărbat - Potecile te duc spre Iad, Și nu ca-n lumea basmelor, spre Rai?... De ce-ai plecat, Cu vântu-n părul tău vâlvoi, Când nici un glas nu te-a chemat?... Tu nu știai Că-n luna mai, Potecile sunt încă pline de noroi?... De ce-ai plecat?... Tu nu știai Că-n luna mai, E luna primului păcat - Păcatul care dintr-o glumă, Te prinde-n laț și te sugrumă Și-apoi te-aruncă-afară-n ploaie, În lada cu gunoaie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
care a vorbit cu Dumnealui și mi-a înlesnit și pregătit întâlnirea mi-a relatat, ca pe un fapt divers și "programul" Lui dintr-o zi obișnuită. Când mai sunt câteva ceasuri până la ziuă, iese la plimbare prin pădure, pe poteca dinspre Vovidenie. Merge singur, tăcut, încet, adâncit în lumea gândurilor sale, în răcoarea și roua dimineții, înaintea nașterii unei noi zile. După această plimbare se întoarce acasă și lucrează până la micul dejun. Micul dejun îl ia târziu, pe la orele zece-unsprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bine gândit, care ne-a plăcut și care a dat zilelor de tabără o notă aparte de seriozitate, disciplină, prestanță. De obicei, programul nostru de activitate cuprindea: expuneri, dezbateri, excursii, timp liber, întreceri sportive la volei și tenis, plimbări pe potecile din preajmă, discuții libere la o terasă cu bere din incinta campusului, unde membrii celor 11 delegații se întâlneau după propriile lor preferințe, la un ceas de taifas. Prelegerile se țineau, de obicei, dimineața între orele 9-12, de către diverse personalități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unei revoluții cu implicații grave atât pentru România, cât și pentru întreaga zonă balcanică tot de această așezare îl legau anii urmați la grădiniță și școala primară, incursiunile întreprinse cu fratele său, Constantin, și alți copii de seama lui pe potecile umbroase din Codrii Orheiului și Lăpușnei, clipele în care a primit și citit "abecedarul scris în dulcele grai românesc", dar și "serile în care mama termina mai repede treburile casei" și el o ruga "să citească fragmente din Amintirile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
petrece aici câteva zile bune de concediu. Găseai un loc de tihnă. Făceai o cură de aer curat, ozonat, cum în puține locuri găseai. Puteai face și o cură cu afine, lapte, brânză proaspete. Sau găseai prilej să urci pe poteci umbroase și răcoroase pe muntele Rarău. Ori plecai pe Valea Bistriței. Sau porneai la pas spre mănăstirile din sudul Bucovinei. Și făceai la fiecare un popas de suflet. De reculegere. De meditație. De dialog intim și de vibrație adâncă. De unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dracu’, ca Tansa pă toate drumurile. Știam, dar aș fi vrut și totodată Îmi venea peste mână să insist. Insistase destul părințelul În contul meu. Deja se lăsase păgubaș, așa să fie cum zici tu, Viorele, pă toate drumurile și potecile, da’ ăsta cum dracu’ o avea aprinderea? Ia să vedem un inginer mecanic cu școala profesională la bază, spuse, În timp ce moș Victor Întreba de bujii, iar Cezărică și el, că nu ne mai trebuie bujii că-l dăm peste cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Familiile și slujbele voastre și bucatele de pe masa voastră, pe toate le-ați mozolit și le-ați otrăvit! V-ați vândut părinții și copiii și tot neamul, jeguri nemernice, și ați zbierat cu gurile voastre spurcate pe toate drumurile și potecile, poporul și poporul și poporul. Ce-ați făcut cu poporu’? L-ați mâncat cu tot cu cetate! Asta ați făcut cu vorbele voastre care ucid, asasinilor! N-am să Încetez nici În mormânt să-i arăt cu degetul! Drept pentru care, această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Când nu se așteptau, cobora din munți în sate, singur ori în grup, și le „plătea” autorităților comuniste pentru faptele lor... Își schimba în permanență locul, de unde ataca, așa încât nu putea fi surprins de trupele de securitate. Cunoștea bine toate potecile și ascunzătorile din munți, încât, în puterea nopții pașii îl purtau cu ochii închiși prin locuri greu accesibile, ori neumblate, cu o ușurință uimitoare.. De jur împrejur... culmi cu creste înălțate drept, rupturi de stâncă, șuvoaie repezi cu vuiet asurzitor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încât, în puterea nopții pașii îl purtau cu ochii închiși prin locuri greu accesibile, ori neumblate, cu o ușurință uimitoare.. De jur împrejur... culmi cu creste înălțate drept, rupturi de stâncă, șuvoaie repezi cu vuiet asurzitor, păduri fără sfârșit, prăpastii, poteci întortocheate... bătăi grele de aripi, ori țipătul păsării de noapte fâlfâind pe deasupra, care te înfioară... totul, absolut totul îl cufunda într-o stare de fericire deplină, de încântare până la extaz. Copil al munților, frate cu brazii și gorunii.. vorbea limba
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ale lui Baltă schingiuiesc oameni nevinovați prin sate, îi jefuiesc de toate bunurile... Sătenii nu mai pot îndura, și cer ajutor autorităților..!”. Căpitanul Baltă, ofițer de carieră la „Vânători de Munte”, bun strateg, dar mai aes cunoscând munții și orice potecă, cu ochii închiși, îi hărțuia ridiculizându-i... umilindu-i de cele mai multe ori. Răbdarea autoritaților comuniste a întrecut orice limită... Nu aflau niciodată, când...unde își schimbă ascunzătoarea și de unde atacă. Singura soluție era să înfiltreze, în grup, un informator, un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
i se zbătea să-i iasă, și s-o ia la fugă pe cărări de munte.. în creier, vorbele uncheșului îl loveau ca niște ciocane.. „în țara asta, sunt pre’ multe cozi de topor.. în țara asta..!”. În trap, pe poteci, cu o ură fără margini, gânduri cumplite puseră stăpânire pe sufletul său... De câteva din ele, măcar, scap țara.. chiar în noaptea asta..!?”, aproape că urlă el cu o ură cumplită. Trebuia să se grăbească... să le „plătească”, el, aici
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fi întâmplat. „Băieți, plecăm !.. într-un ceas, două, Grințieșul va fi înconjurat... noi trebuie să fim departe, spre sud..să ni se piardă urma. Să ne grăbim !”, apoi, adăugă, în picioare.. gata de plecare. Vom merge zi și noapte, pe poteci ascunse, greu de escaladat. Cel târziu mâine noapte, să fim pe Hașmașu Mare, la grotă.. unde vom rămâne o vreme.. Acolo, n-o să le vină în cap să ne caute !” Atât a spus, și-a potrivit pistolul mitralieră pe umăr
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
al Borcăi. Pe acolo urmăritorii n-aveau îndrăzneala să se avânte. Când, surpriză... se pomeniră față în față cu trupele de securitate din Borca și Fărcașa regrupate. Mulțimea de uniforme albastre, de la poalele Grințieșului, desfășurați în trăgători, întunecau valea. Orice potecă le era tăiată. O luară înapoi.. În trap, pe poteci cunoscute numai de ei, pe scurtături, chiar și cu ochii închiși, gâfâind în coate și în genunchi, se cățărară pe povârnișuri abrupte către izvoarele râului Dreptu.. „ - Baltă, dă-te prins
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
avânte. Când, surpriză... se pomeniră față în față cu trupele de securitate din Borca și Fărcașa regrupate. Mulțimea de uniforme albastre, de la poalele Grințieșului, desfășurați în trăgători, întunecau valea. Orice potecă le era tăiată. O luară înapoi.. În trap, pe poteci cunoscute numai de ei, pe scurtături, chiar și cu ochii închiși, gâfâind în coate și în genunchi, se cățărară pe povârnișuri abrupte către izvoarele râului Dreptu.. „ - Baltă, dă-te prins !”, un glas gros sfâșie liniștea pădurii, o umbră furișându-se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]