118,155 matches
-
-si croi un destin independent în relația sa cu URSS. Spre deosebire de Acord, Convențiile privind detaliile legate de construirea și exploatarea Sistemului au fost semnate de împuterniciți guvernelor RPR și RPFI. După semnarea acestor documente s-a trecut la punerea în practică a detaliilor construirea Sistemului de la Porțile de Fier. Este de menționat că dacă în momentul semnării acestor documente procesul propriu-zis de negociere se finaliza, începând din acest moment se intră pe tărâmul negocierilor post-acord, care aveau rolul de a actualiza
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1968. Mackinder Halford J., Democratic Ideals and Reality: A study of the Politics of Reconstruction, Henry Holt, New York, 1942. Mahan Alfred Ț., The Influence of Șea Power upon History, 1660 1783, Dover Publications, Inc., New York, 1987. Mâlita Mircea, Teoria și practica negocierilor, Editura Politică, București, 1972. Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998. Între război și pace, Editura CH Beck, București, 2007. Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura CH Beck, București, 2007
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ibidem, p. 261. 235 ibidem, p. 265. 236 ibidem, p. 267. 237 ibidem, p. 271. 238 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, p. 6. 239 ibidem, p. 6. 240 Mihai Retegan, op. cît., p. 268. 241 Mircea Mâlita, Teoria și practica negocierilor, Editura Politică, București, 1972, p. 176. 242 Chas. W. Freeman, Arts of Power. Statecraft and Diplomacy, USIP Press, Washington DC, 2005, p. 112. 243 Harold Nicolson, Diplomacy, Oxford University Press, Londra, 1955, p. 168. 244 Ziarul Scânteia, anul XXV
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Hedley Bull, The Anarchical Society. A Study of Order în World Politics, New York, Columbia University Press, 1977, pp. 3-32. 261 I. William Zartman and Maureen R. Berman, op. cît., p. 49. 262 Ibidem, p. 57. 263 Mircea Mâlita, Teoria și practica negocierilor, p. 141. 264 Robert Jervis, Perception and Misperception în Internațional Politics, Princeton, Princeton University Press, New Jersey 1976, p. 17. 265 I. William Zartman și Maureen R. Berman, op. cît., p. 62. 266 Victor M. Sergeev, "Metaphors for Understanding
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
definiție universal valabilă și unanim acceptată, care să acopere toate actele și faptele posibile și care să constituie în orice jurisdicție acte de corupție. Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1975, pentru prima oară, prin rezoluția 3514, a abordat chestiunea practicilor corupte în tranzacțiile comerciale internaționale și, ca urmare, au fost adoptate o serie de măsuri de către diferite organisme internaționale în legătură cu acest subiect<footnote Ibidem. footnote>. Un exemplu în acest sens este Programul de acțiune împotriva corupției, realizat în 1995 de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
astfel îmbunătățește eficiența. Conform lui Samuel Huntington (1968), „în condițiile creșterii economice, singurul lucru mai rău decât o societate cu o birocrație rigidă, supracentralizată, incorectă este una cu o birocrație rigidă, supracentralizată și onestă”. Pe partea politică, se susține că practicile corupte sunt un mijloc de integrare a oamenilor în sistemul politic. Afirmația cum că actele de corupție sunt integrative din punct de vedere politic este contestată de Johnston (1996, 1997), care susține că actul de corupție are caracter dezintegrativ<footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
interes în domeniu, cât și membrii comunității științifice au demonstrat că ceea ce se poate utiliza este un număr de strategii, care aplicate corect și în mod unitar, pot determina o reducere a fenomenului. În același timp, trebuie spus că simpla practică de a copia tipologia unor instituții din afară și a o implementa într-un cadru național nu reprezintă cea mai bună soluție. Gustave Le Bon afirma în lucrarea Psihologia mulțimilor că instituțiile unui stat sunt oglinda caracterului și a personalității
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în domeniul combaterii corupției. Elaborarea unui act universal cu forță juridică la nivel internațional reprezintă recunoașterea faptului că acest fenomen are o răspândire largă, fiind întâlnit și în țările dezvoltate. Este, totodată, o dovadă a conștientizării necesității de a promova practici integre în administrația publică, dar și în cadrul tranzacțiilor private. Convenția atinge patru domenii: prevenția, incriminarea, cooperarea internațională și recuperarea bunurilor<footnote Danileț, C. (2009), Corupția și anticorupția în sistemul juridic, Editura C.H. Beck, București, p. 64. footnote>. Cu trimitere strictă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și coordonate, care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate. 2. Fiecare stat parte se străduiește să pună la punct și să promoveze practici eficiente pentru prevenirea corupției. 3. Fiecare stat parte se străduiește să evalueze periodic instrumentele juridice și măsurile administrative pertinente, pentru a determina dacă acestea sunt corespunzătoare pentru a preveni și combate corupția. 4. Statele părți colaborează, conform principiilor fundamentale ale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și pregătirea pentru a-și îndeplini atribuțiile; 8) Să se asigure că legislația fiscală și autoritățile responsabile de implementarea acesteia contribuie la combaterea corupției într-un mod efectiv și coordonat, în special, prin refuzul deducerii taxelor în virtutea legii sau în practică, pentru mită sau alte cheltuieli legate de infracțiunile de corupție; 9) Să se asigure ca organizarea, funcționarea și procesele de luare a deciziilor din administrația publică să aibă în vedere necesitatea de a combate corupția, în special prin asigurarea transparenței
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la 17 martie 1936, a fost adoptat un nou Cod penal publicat în Monitorul Oficial nr. 65/18 martie 1936 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. Prin incriminarea dării de mită se punea capăt controverselor din doctrina și practica judiciară. La adoptarea acestor măsuri s-a avut în vedere că „de cele mai multe ori rolul principal îl joacă agenții de corupțiune. Ei sunt aceia care ispitesc pe funcționari, oferindu-le bani și alte foloase. Ispita aceasta e absolut nevoie să
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
populației împotriva unor activități ilicite. În Codul Comercial Român (articolul 880) și Legea nr. 11/1991<footnote Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24 din 30.01.1991. footnote> privind combaterea concurenței neloiale (articolul 5), se sancționează penal această practică. În legile speciale există însă infracțiuni care au un și mai pronunțat caracter de fapte de corupție. Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale prevede (articolul 204) că se pedepsesc, chiar dacă votul lor nu a influențat luarea hotărârii, persoanele care
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și promovare se bazează pe următoarele: monitorizarea și gestionarea eficientă a concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor publice, astfel încât comisiile de concurs și de soluționare a contestațiilor să funcționeze pe baza principiului neutralității, imparțialității și transparenței; standardizarea procedurilor și asigurarea unei practici unitare prin: elaborarea unor ghiduri practice, care să ofere instrumente și tehnici necesare în procesul de recrutare, evaluare și promovare a funcționarilor publici. O atenție deosebită va fi acordată dezvoltării carierei în funcția publică, precum și modalităților de motivare a funcționarilor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și inspectorate teritoriale ale ministerelor, prefecturi etc.). Strict vorbind, deconcentrarea nu este descentralizare, pentru că se referă doar la o realocare de funcțiuni în interiorul administrației centrale de stat, fără a afecta nivele de guvernare locale care nu sunt subordonate acesteia. În practică însă, ea afectează indirect comunitățile locale, pentru că descentralizarea și deconcentrarea merg cel mai adesea mână în mână, putând avea chiar un suport legislativ comun<footnote Ioniță, S. (2007), Corupție și politici publice. Abordare teoretică și studiu de caz pe societățile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
că ar reduce corupția în administrație, tocmai datorită aducerii actului de decizie mai aproape de comunitatea direct afectată. Însă ceea ce de multă vreme a fost luat drept postulat s-a dovedit a nu fi chiar atât de clar la punerea în practică. Descentralizarea (promovată în paralel cu o oarecare doză de deconcentrare administrativă a guvernului central) a dovedit că poate rezolva uneori probleme de decizie locală; a ușurat accesul la informația de natură locală; a eficientizat anumite servicii și i-a făcut
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
142. footnote>. Există deci cel puțin tot atâtea contraexemple la cazurile menționate în care transferul deciziei și resurselor la nivel local mărește realmente transparența și face sistemul politic mai responsabil față de cetățean. Competiția politică încurajează inovația și transferul de bune practici, iar, cel puțin în anumite domenii (deși nu în toate), cetățenii sunt realmente mai bine informați în ce privește chestiunile publice de interes local. Ca atare, este posibil ca ceea ce pare la prima vedere o proliferare a corupției generată de descentralizare să
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
al acestor tendințe contradictorii în circumstanțe particulare (diverse state din India). Deloc surprinzător, legătura pe care o găsesc ei între descentralizare și corupție e una ambiguă. Ideea nu trebuie să surprindă. Pentru ca potențialele beneficii ale descentralizării să se realizeze în practică, este nevoie de un nivel rezonabil de transparență și responsabilizare din partea aleșilor locali, precum și de un nivel rezonabil de interes și competență al cetățenilor. Implicarea civică, chiar la un nivel minimal, presupune plata unor costuri de informare și coordonare a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în vederea sistematizării procesului de consultare; construirea unui cadru consultativ coerent dar suficient de flexibil încât să țină cont de cerințele specifice părților interesate și să pună bazele unor strategii de consultare adaptate fiecărei situații în parte; promovarea schimbului de bune practici. Mecanismele de consultare sunt parte a activității instituțiilor publice, sau ar trebui să fie, încă de la creionarea inițiativei legislative, până la votul final. În funcție de subiectul supus atenției publice, consultarea trebuie să ofere organizațiilor societății civile, cetățenilor și altor părți interesate posibilitatea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unui mediu al sectorului public în continuă schimbare, conflictul de interese reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Încercarea de a controla prea strict exercitarea intereselor personale poate intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-productivă în practică sau poate determina unele persoane să nu mai dorească să ocupe o funcție publică deloc. Prin urmare, o politică modernă cu privire la conflictul de interese trebuie să caute să ajungă la un echilibru, prin identificarea riscurilor legate de corectitudinea organizațiilor publice
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
se află în cele mai mari țări exportatoare (în termeni regionali sau globali). Se bazează pe două întrebări adresate unui număr de 11.232 de persoane cu poziții executive dintr un număr de 125 de companii, care sunt chestionate cu privire la practicile firmelor străine din țara lor. Pentru a evalua oferta de mită, executivii sunt întrebați despre înclinația firmelor străine de a da mită în țara lor. Sondajul este anonim. În general, țările ierarhizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franța
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la corupție (un punctaj de 1,5). Un rezultat surprinzător este acela că întreprinderile cu capital american aveau o mare tendință de a mitui în străinătate (cum ar fi întreprinderile din Germania) în ciuda faptului că există legislație americană în domeniul practicilor de corupție în străinătate, în vigoare de mai bine de două decenii. TI a căutat să îmbunătățească metodologia BPI și să asigure cea mai bună calitate a analizei datelor. Pregătirea metodologiei și analiza datelor au fost realizate în colaborare cu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nuanțată a sistemelor naționale de luptă împotriva corupției. El reprezintă un important instrument de măsurare care completează indicii globali și sondajele Transparency International (precum Indicele de Percepere a Corupției, Indicele privind Darea de Mită și Barometrul Corupției Globale) prin explorarea practicilor specifice și condițiilor din fiecare țară. Prin intermediul acestui studiu, Transparency International are ca scop prezentarea unei imagini de ansamblu asupra Sistemelor Naționale de Integritate în țări din toate regiunile lumii. Studiul furnizează atât indicatori de măsurare a progreselor ulterioare din
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
capacității Sistemelor Naționale de Integritate de a fi capabile să diagnosticheze riscurile corupției<footnote http://www.transparency.org.ro/politici si studii/ studii/sistemul national de integritate/index.html , accesat la 23 martie 2011. footnote>. Sistemul Național de Integritate cuprinde instituțiile cheie, actele normative și practicile („pilonii”) care contribuie la integritatea, transparența și responsabilitatea dintr-o societate. Atunci când funcționează corect, SNI combate corupția ca parte a unei lupte mai ample împotriva abuzului de putere, a încălcărilor legii și a fraudei în toate formele sale. Conceptul SNI
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
care se petrec în realitate; cuprind date importante cum sunt legislația, rapoarte guvernamentale și neguvernamentale, știri de presă, studii de corupției, analize academice, interviuri cu experți, dezbateri pe focus grupuri; se bazează pe o îmbinare între cercetarea teoretică și cea practică; se referă doar la cazurile de corupție care au intrat în domeniul public și care au la bază surse redutabile. Structura studiilor Fiecare studiu de țară al SNI este format din două părți: un raport principal (cu 15.000 de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Integritate al statului, care oferă o imagine bine conturată a instituțiilor și procedurilor SNI, a modului de activare și de interacționare cu ceilalți piloni ai SNI; o evoluție a SNI focalizată pe modul în care acesta lucrează în general în practică, oferind o identificare a oricăror tendințe observate prin studierea țării și oferind mereu, când este posibil, exemple ale unei practici de calitate; o secțiune care oferă o privire de ansamblu asupra domeniilor prioritare, unde în mod special sunt necesare progrese
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]