5,618 matches
-
decît teoriile acestui profesor de la Collège de France. Dar cum am putea defini opinia? Ar fi o întreprindere extrem de dificilă dacă nu am face apel la contrast și la analogie. Să spunem că ea s-ar situa între polul tradițiilor, prejudecăților și credințelor pe de o parte, și polul rațiunii, al logicii și sentimentului personal pe de cealaltă parte, la fel cum burghezia e bine instalată între popor și aristocrație. Să mai admitem că opinia ar fi un ansamblu mai mult
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
veacuri; din istoria Germaniei și a Angliei lipsesc primele. Dar dacă vă veți opri la istoria Franței, veți cunoaște lumea"323. Nici le Bon, nici Tarde nu au încercat nici o clipă să se detașeze de această istorie, să renunțe la prejudecățile pe care ea însăși le-a picurat în mintea lor. Da, în mod sigur, vorbim despre prejudecăți de clasă. Dar nu prejudecăți tipice unei clase care poate exista oriunde în lume; sînt, din contra, localizate, înregistrate într-o memorie singulară
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
veți cunoaște lumea"323. Nici le Bon, nici Tarde nu au încercat nici o clipă să se detașeze de această istorie, să renunțe la prejudecățile pe care ea însăși le-a picurat în mintea lor. Da, în mod sigur, vorbim despre prejudecăți de clasă. Dar nu prejudecăți tipice unei clase care poate exista oriunde în lume; sînt, din contra, localizate, înregistrate într-o memorie singulară, ivite dintr-o limbă și o cultură precise. Ele sînt cele care le dictează celor doi psihologi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le Bon, nici Tarde nu au încercat nici o clipă să se detașeze de această istorie, să renunțe la prejudecățile pe care ea însăși le-a picurat în mintea lor. Da, în mod sigur, vorbim despre prejudecăți de clasă. Dar nu prejudecăți tipice unei clase care poate exista oriunde în lume; sînt, din contra, localizate, înregistrate într-o memorie singulară, ivite dintr-o limbă și o cultură precise. Ele sînt cele care le dictează celor doi psihologi o întrebare enunțată cu claritate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ce alcătuiesc națiunea devin membri ai acestei forme de mulțime care este publicul alcătuit din telespectatori, primind simultan aceleași imagini și aceleași informații, așadar aceleași idei. Programele transmise sînt concepute în acest scop anume și urmează cu fidelitate "psihologia și prejudecățile curente ale majorității: e greu de spus dacă programele sînt cele care decurg din acestea din urmă sau ele sînt cele care le creează. În mod cert o interacțiune se produce, mai precis una în sensul unei cît mai mari
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cel puțin, sînt cu regularitate uitate 337. Uitare de altfel deloc surprinzătoare atîta timp cît e interzis să le iei în seamă iar noi înșine nu căutăm decît un facil succes de librărie justificînd, prin argumente economice și istorice, această prejudecată! Unii ne-ar putea lua drept progresiști dacă am accepta să contribuim la acest regres al cunoașterii și la falsificarea practicii politice curente. V Un lucru e cert: de vreo zece ani încoace partidele politice se schimbă. După formula lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înseamnă nimic altceva decît bărbații, carnea, poporul (Navajos, Apași, Utes). Ia vechii greci îi gratificau pe ne-eleni cu gloriosul nume de barbari. Pe de o parte, orgoliul deșănțat, patriotismul local, iar pe de cealaltă parte rasismul, ostilitatea față de străini, prejudecățile de clasă, iată care sînt fructele otrăvitoare ale arborelui narcisismului. Astfel de roade, cu gust de aversiune și dispreț, ne împiedică să înnodăm legături sociale. Dacă iubim în mod exclusivist, nu putem decît să respingem tot ceea ce este diferit. "Așa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
portretul făcut conducătorului de Le Bon și Freud încercăm o senzație stranie. Dintr-un anume unghi, portretul pare verosimil, este conform cu faptele descrise de istorie. Privit din alt unghi însă, este doar o imagine șablon, exagerată, caricaturală. Reflectă mai curînd prejudecățile unei epoci decît observarea impersonală a celei în care trăim. În fapt, avem de-a face cu o asemenea diversitate de lideri corespunzînd unor forme de autoritate atît de variate să-l comparăm pe Roosevelt cu Robespierre, Gandhi și Mao
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mit. El a respins cu fermitate organizarea politică subordonată autorității unui individ, fie acesta și despot luminat și s-a pronunțat, în reflecțiile sale asupra programului de la Gotha, împotriva pălăvrăgelilor și a generalităților sărace în conținut care înșală inteligența adresîndu-se prejudecăților. Pe de altă parte și în acest sens mărturiile nu pot fi recuzate Marx s-a declarat cu totul potrivnic oricărei manifestări care privea persoana sa, respingînd tonul fervent al mesajelor adresate geniului său și descurajînd corul lăudătorilor gata să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
revoluțiilor se pot derula în numai câteva zile, dar revoluția adevărată, cea a mentalităților, a sentimentelor, a valorilor morale, revoluția din noi înșine urmează abia după ce au tăcut armele: atunci când avem curajul să înfruntăm nu armele ucigașe, ci ideile și prejudecățile, sentimentele ucigătoare, valorile deformate” (Tökes, 1996, p. 31). În mărturiile sale scrise, Tökes nu creditează vreo conspirație, dar vorbește despre revoluția „răpită”, iar într-un text intitulat „Răpirea și «curățirea» revoluției române”, scris în decembrie 1994 (inclus în Tökes, 1996
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ci și corpul. Aceste unde pot fi la fel de bine atât benefice, cât și distructive. Iată de ce este important să știm mai multe despre ele. Până și oamenii de știință au început să privească mai îndeaproape această problemă cu mai puține prejudecăți decât înainte. Acest interes a fost determinat mai ales de cercetările realizate în privința cancerului. În 1979, un medic francez intrigat de numărul mare de cazuri de cancer într-un mic cartier al unei regiuni din Franța a întreprins niște cercetări
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
are influență în interiorul Consiliului Europei. Pentru relațiile externe ale Consiliului, pozițiile guvernelor sunt decisive. De aici și influența mai puțin importantă a Consiliului Europei. Dosarul relațiilor cu România va depinde de relațiile României cu țările membre ale Consiliului. Sunt unele prejudecăți care duc la relații mai puțin pozitive, de relanti. Ele vor putea fi depășite pe măsura primirii unor informații favorabile, ca urmare a vizitelor și contactelor directe în România, în contextul raporturilor Consiliului Europei cu Europa de Est. Întrevederea cu E. Haremoes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca angajații să plece În altă parte, În căutarea altor surse de „căldură”. Transformarea eșecului În victorie 1. Protejați-vă flacăra de pale subite de vânt. Într-o companie se pot Întâmpla multe care să ducă la stingerea ei: cinismul, prejudecata, invidia, indiferența Ă toate pot stinge chiar și cea mai strălucitoare flacără. 2. Identificați factorii esențiali de succes (FES) ai companiei dumneavoastră și faceți În așa fel Încât echipa să-i aibă tot timpul În fața ochilor. Prezentându-i În mod
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
bagi la Închisoare?”. Miturile motivației De ce fac oamenii lucrurile pe care le fac este unul dintre cele mai puțin Înțelese aspecte ale comportamentului uman. Există nenumărate teorii, dar lipsește o Înțelegere adevărată. Zi de zi, managerii iau decizii bazate pe prejudecăți general acceptate, În speranța de a crea performanțe. Efectele sunt deseori negative În ceea ce privește motivația, așa cum am descoperit și la Închisoare. Iată câteva dintre cele mai Întâlnite mituri ale motivației. Mitul nr. 1: Motivația este o acțiune pe care o putem
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de schimbarea propriu-zisă. 2. Aproape 90% dintre deciziile pe care le ia un om sunt În totalitate prestabilite. Ajutați-vă angajații să-și dea seama cât de mult le influențează experiențele trecute percepția individuală asupra realității. Încurajați-i să depășească prejudecățile legate de schimbare. 3. Încurajați-vă personalul să-și creeze o viziune de perspectivă. Angajații trebuie să se vadă ca făcând parte din sistem, nu drept un alt zimț la rotiță. Scoateți-i din starea de comoditate dându-le sarcini
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
a „crustaceelor” identificate de-a lungul anilor: Ă Perfecționismul Ă Lipsa de organizare Ă Teama de schimbare Ă Teama de răspundere Ă Proiecția negativă Ă Tergiversarea Ă Lipsa respectului de sine Ă Utilizarea defectuoasă a timpului Ă Gândirea individualistă Ă Prejudecata Ă Invidia Ă Părtinirea nemotivată Ă Lipsa unor obiective clare Ă Ostilitatea, furia, vina Ă Lipsa de energie Printre preferatele mele s-a numărat ceea ce o cunoștință a mea numea „gândire În oglinda retrovizoare”. I-am cerut persoanei respective să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
așteptările sale! Etapa de Revizuire a formulei mele mă ajută să identific ce nu este În regulă cu discursul. Etapa de Critică mă ajută să-mi dau seama cum de am ajuns să comit astfel de greșeli. Oare părtinirile sau prejudecățile mele m-au Împiedicat să găsesc alte posibilități? Odată ce mi-am identificat „crustaceele”, intru În etapa de Reînnoire, procesul prin care „răzuiesc” comportamentele și atitudinile ce ar putea să mă Încetinească. Atunci când, În Paris, am aruncat la gunoi toate acele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cât mai des cu ce obstacole vă confruntați. Efectuați verificări periodice pentru a descoperi ce bariere Ă interne și externe Ă au mai apărut și vă blochează oportunitățile de dezvoltare. Și dacă tot ați ajuns aici, verificați și obstacolele personale (prejudecățile, teama de riscuri). 5. Concentrați-vă asupra obiectivului. Nu uitați, principalul scop al unei afaceri este să-și formeze și să-și păstreze clienții. Iar principala responsabilitate a unui manager este de a facilita procesul respectiv, prin crearea unei organizații
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de respect de sine și de mulțumirea lucrului bine făcut. Ă Contribuția la nașterea unei culturi a fricii. În cel mai bun caz, micromanagementul este un obstacol În calea productivității. În cel mai rău caz, el poate genera pretenții exagerate, prejudecăți și obiceiuri proaste. Transformarea eșecului În victorie Evoluția de la micromanagement la managementul participativ necesită, În primul rând, o schimbare de spirit. Managerul În cauză va trebui să treacă de la un stil care pune accent pe controlul exagerat la unul În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ghidată de lumina rațiunii (la fille de la Cité!) după principiul utilității (Diderot). Tezele scepticismului iluminist se îndreaptă explicit împotriva tradiției Bisericii, a autorității revelației și a perenității tradiției Duhului. Miracolele nu evocă, pentru liderii de opinie ai Europei seculare, decât prejudecăți și superstiții „prea omenești”. Rațiunea, ca unică autoritate, e chemată să extirpe opiniile preconcepute ale oamenilor religioși, văzute ca ferment al intoleranței și obscurantismului. Întemeind prin rațiune ideea religiei naturale, curentul filozofic inițiat de Ch. Wolff (1679-1754) conchide prin vocea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
bună dintre lumile posibile”); drept urmare, se declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale a diferitelor culturi plecând de la ideea că b) prin operațiile silogistice ale unui intelect asociat experienței se poate obține o imagine acurată a lumii, lipsită de prejudecăți sau preconcepții, obiectivă 1. În noul climat de euforie și optimism amplificat de noile descoperiri ale geografilor sau medicilor europeni, modernitatea a gestat anumite patologii, dintre care merită numite kitsch-ul estetic și utopia politică 2. Cascadele empatiei romanticetc "Cascadele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ale conștiinței hermeneutice. Iluzia epistemologiei carteziene ținea de convingerea legată de posibilitatea realizării unei obiectivități absolute. După revoluția hermeneutică, asimptoticul ia locul exhaustivului, iar tangenta bănuielii excomunică perpendiculara judecății categoriale. Nici un subiect istoric nu-și poate survola în mod real prejudecățile (die Vormeinungen) stivuite în hotarul tradiției (die Überlieferung). În mod firesc, Gadamer nu crede că orice prejudecată este firească. El susține necesitatea interogării originii și legitimității ideilor preconcepute, dar avertizează împotriva idealului modern al construcției cunoașterii ex nihilo 2. Prejudecățile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
revoluția hermeneutică, asimptoticul ia locul exhaustivului, iar tangenta bănuielii excomunică perpendiculara judecății categoriale. Nici un subiect istoric nu-și poate survola în mod real prejudecățile (die Vormeinungen) stivuite în hotarul tradiției (die Überlieferung). În mod firesc, Gadamer nu crede că orice prejudecată este firească. El susține necesitatea interogării originii și legitimității ideilor preconcepute, dar avertizează împotriva idealului modern al construcției cunoașterii ex nihilo 2. Prejudecățile - iar istoria teologiei o dovedește din plin - sunt constitutive ființelor idiomatice 1. Spre deosebire de îngeri, omul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prejudecățile (die Vormeinungen) stivuite în hotarul tradiției (die Überlieferung). În mod firesc, Gadamer nu crede că orice prejudecată este firească. El susține necesitatea interogării originii și legitimității ideilor preconcepute, dar avertizează împotriva idealului modern al construcției cunoașterii ex nihilo 2. Prejudecățile - iar istoria teologiei o dovedește din plin - sunt constitutive ființelor idiomatice 1. Spre deosebire de îngeri, omul a fost înzestrat cu darul limbilor, chiar dacă - după Babel - ele au rămas încâlcite. Alogenul este (re)marcat întotdeauna prin stranietatea limbii sale. Familiaritatea se obține
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lui Gadamer „esența” limbii (die Sprachlichkeit) nu poate fi reificată tocmai pentru că limba e mai mult decât o simplă „competență comunicativă” (J. Habermas). Experiența limbii, mai cu seamă perlocuția, presupune o uitare de sine, prin care vorbitorul își apropie auditoriul. Prejudecățile - sau achizițiile „subdoxatice”2 - sunt rectificate sau refondate la fiecare schimb de păreri. Echivalentul afectiv al deschiderii hermeneutice este sinceritatea. Prejudecățile cuantifică natura istorică a cunoașterii, ale cărei limite afectează orice gândire critică. Iluminismul însă s-a transformat într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]