4,547 matches
-
pus părinții înlăuntru iese azi la iveală; dar părinții înșiși n-au făcut decât să-și coadapteze intelectul unor medii consecutive și rezultanta acestor coadaptațiuni consecutive e inteligența noastră. D aceea și avem înțelegerea oricărui timp din trecut și puțină pricepere pentru viitor. Căci orice știință e și o prevedere a = b = c. Iată fundamentul prorociei. [EXPERIENȚĂ ȘI APRIORI] 2255 Esperiența nu caută decât să verifice ceea ce noi știm de mult. Alchimia, căutând aur știa că elementele sunt numai o scară
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numește putința judecărei și, mai pe urmă, când socoate, se numește socotință sau rație; din aceste purced trei secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acele note cari sunt lor comune și despărțindu-le pre acestea di cătră acelea prin care se deosebesc de cătrăolaltă și mai pe urmă împreunînd notele cele comune într-o unitate a conștiinței, formează concepturi ale concepturilor cari se numesc priceperi (notiones) sau idei; deci cuvîntul/ideea // (icoana lucrului) bine s-au întrebuințat de cătră cei vechi pentru fieșcare înfățoșare. Așa pentru exemplu înfățoșările unui animal, a unei plante sau a unei pietre sunt concepturi, pentru că pre aceste le-am informat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este acea lucrare a minții prin care se desface conceptul în notele sale; iară syntesis prin care se împreună laolaltă înfățoșările pre cari le cuprinde conceptul sub sine. Analizul se câștigă prin abstracție, iară sintezul prin combinație. Despre semnele concepturilor. Priceperea și dispărțirea semnelor Semn îndeobște este un obiect simțibil care, sau din fire, sau prin învoirea oamenilor, este hotărât spre aceea ca afară de sine să deștepte în noi încă reprezentația ăstui obiect. Acest semn este sau firesc sau voințelnic. Firesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lua aminte cumcă aceste idei atuncea numai vor intra în comerțul național când se vor însemna cu termini potriviți cu spiritul nației și cu firea limbei naționale. Deci fireasca cultură a limbei este însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numai vor intra în comerțul național când se vor însemna cu termini potriviți cu spiritul nației și cu firea limbei naționale. Deci fireasca cultură a limbei este însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această hotărâtă relație. Făcând aceasta ni zicem
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
clipă și s-au jucat; nu aveau nevoie de minge; există multe surprize care localnicilor nu li se par deosebite; a învățat-o întâi să împroaște apa sărat-amară, chiar a necăjit-o puțin că nu putea să o arunce cu pricepere, așa cum ar fi dorit. I-a arătat cum să o lovească, să nu se teamă... este doar apă, însă orbită de stropi îl aștepta dând moale, haotic din mâini, parcă fără voință, ezitând și încercând totuși să îl țină departe
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
scaun, îi dădu mai jos speteaza și trecu destul de ușor în spate. Ea se înălță ca o pisică cu ghearele scoase într-un ultim efort de apărare. Bărbatul îi aplică un upercut scurt la ficat lansat cu repeziciune, violență și pricepere; se prăbuși fulgerată, moale ca o cârpă; căzuse inconștientă cu fața în sus; se uită la ea atent; respira greu iar picioarele îi erau contorsionate nefiresc sub banchetă; îi verifică expert poșeta; actele, banii și niște notițe despre un copil
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
aceștia își încheiau socotelile pe această lume etc. Rațiunea existenței țăranului era munca câmpului și munca în gospodărie, la care participau toți membrii familiei, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, toți fiind pătrunși de cultul pentru muncă. Hărnicia, priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
tot pasul din partea unor oameni cu idei cât se poate de diferite despre ce este și ce nu este poezia. O statistică ar arăta că determinantă nu e, în această privință, nici cultura celui în cauză, nici talentul poetic, nici priceperea la teorie literară. Nici măcar gustul individual. De vină e, în primul rând, vârârea tuturor genurilor de poezie în aceeași oală și permiterea intrării lor în aceeași competiție, unde gonesc după același premiu: câștigarea titlului de "singura formă de poezie posibilă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Tefnaht, și, pecetluind-o într-o cutie de aramă, trimise doi soldați de încredere și un ajutor de sutaș să i-o ducă în orașul cel mare al țării. Trebuia luate măsuri în fața cărora slujbașul singur nu mai avea nici pricepere, nici tărie. CAPITOLUL XIV Trecuseră cincisprezece zile de la sosirea corăbiilor în Marele Oraș. Auta era în sala cu cărți din palatul de pe Piscul Sfânt. Bătrânul încă nu coborâse din odaia de dormit. Sclavul său citea în acest timp o cronică
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care se împrăștia peste baltă. Din desișuri își luau zborul păsări gălăgioase trecând peste apă și dispărând spre pădurea ce se întindea falnică spre apus. Trecuse timp berechet și peștele se lasă așteptat. Nimic. Degeaba undițe sofisticate, cârlige noi și pricepere, râme roz, negre și verzi. Ca un făcut, niciunul din noi n-a prins măcar un peștișor. - Cred că nu este pește în această baltă, zic eu. - Precis am venit degeaba, mă acompaniază Virgil, negru de supărare apoi zice: - Mai
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
rezultatelor medicale și limitarea regimului de muncă și de odihnă, alimentație, suplimente alimentare și altele. Nivelul dezvoltării și eficacitatea tuturor sistemelor enumerate mai sus interacționează direct cu mediul omului: valoarea lui, varietatea și nivelului calităților fizice (motorii) de dezvoltare și priceperii de realizare a lor În condiții naturale, de zi cu zi, profesionale și sociale. Totalitatea sistemelor funcționale și lipsa disfuncțiilor patologice de la Început presupun posibilitatea de manifestare a calităților fizice, dar perfecționarea acestor sisteme și capacitatea lor de lucru se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
indicilor de sănătate. Rolul educativ este dat de cunoașterea efectelor exercițiilor fizice asupra propriului corp, a părților și a condițiilor de practicare În mediu Înconjurător. Prin efectuarea exercițiilor fizice, practicanții se Învață să-și coordoneze mișcările, Însușesc noi deprinderi și priceperi motrice. La rândul lor aceasta permite obișnuința cu acțiuni motrice mult mai complexe ce ajută la o adaptare mult mai ușoară a individului la condițiile mediului extern. Influența asupra personalității este dată de formarea unor calități volitive, a unor atitudini
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Înfrânarea sindromului de durere În timpul efortului cu ajutorul automasajului (lecția 10). 4. Îmbinarea relaxării musculare și mentale cu apariția senzației de bine. 5. Îmbinarea exercițiilor speciale de respirație cu poziții precise cu textformulă verbală (lecția 7). 6. Educarea atenției și concentrării, priceperea de a schimba dispoziția pe baza „fenomenului de fericire” după I. P. Pavlov (lecția 3-7). 7. Formarea deprinderii de a comunica cu oamenii (lecția 8). Conținutul pe scurt al lecțiilor: Lecția 1. Obiective: Folosirea puterii mâinilor; Îmbunătățirea posturii; Susținerea echilibrului Între
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ale gimnasticii respiratorii, separarea celor pur medicale (după C. Buteico) de cele de profilaxie-tonifiere, dar după necesitatea executantului În legătură cu tipul de activitate fizică ales și starea lor de sănătate. Sistemul indian yoga Yoga indiană - sistem filosofic-religios, la baza căreia stă priceperea de a determina și induce voluntar anumite stări psihice dar și manifestări fiziologice ale organismului cu scopul atingerii stării de „nirvana” - „eliberarea” de existența materială. Esența yoga a fost formulată de Patandjali, aproximativ În I sec Î. e. n. și se bazează
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a capacităților fizice, orientate asupra tonifierii organismului uman, cât și ca un factor de socializare al practicanților. Particularitățile metodice principale ale metodei ”jocului” sunt (după A. M. Maximenco, 1999): 1 - metoda ”jocului” asigură dezvoltarea multilaterală, complexă a capacităților fizice și perfecționarea priceperilor și deprinderilor motrice, așa cum În procesul de joc ele apar neizolat, dar Într-o acțiune reciprocă strânsă. Pentru dezvoltarea anumitor capacități fizice pot fi selectate jocuri corespunzătoare; 2 - existența În joc a elementelor de adversitate necesită de la executant o intensificare
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
divinatoriu cu scopul de a distinge etape precise în derularea actului, dar și pentru a observa și surprinde anumite coduri de limbaj. Expresiile gestuale, formulările verbale (termeni imperativi, volitivi, psihologici etc.) și retorica de care dispun practicienii atestă o bună pricepere în a stăpâni relațiile umane și sociale. Un capitol separat al lucrării este destinat evidențierii simbolului, a gândirii simbolice și a simbolismului social în actul divinator. Schema practică-semn-semnificație este dublată de cea semn-interpret. La posibila întrebare: cum survin interpretările (prezicerile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cerceta abisurile sufletului 259. Nu întâmplător o seamă de ziceri românești spun despre ochi că "sunt oglinda sufletului". b) Privire fixă și concentrare. Aceasta este valabilă în special pentru momentul pregătitor al ritualului. Pentru mulți acest lucru poate să semnifice pricepere, seriozitate, talent etc.: "A început să bată cărțile imediat, fără a se mai uita la mine. Părea că face asta de când lumea... Îmi era teamă să mai spun ceva..." (A., 38 ani, Iași). c) Strângerea ochilor sau deschiderea largă a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rogi, sa aduci, să ceri, să încerci etc. Astfel de expresii și cuvinte ascund o atitudine activă în fața vieții. Destinul nu este perceput ca un dat implacabil, ci ca o luptă în care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că această hermeneutică a negativului și a cotidianului nu funcționează asemenea unei rețete. Ea nu este în nici un fel teoretizată, cunoscută sau conștientizată de către practicieni. O putem descoperi camuflată și în unele practici divinatorii, sub forma unei hermeneutici populare. Doar priceperea, harul, inspirația profundă sau stările de grație îl ajută pe divinator să pătrundă în negativul lumii. 14.3. Divinația o hermeneutică populară? Jeanne Favret-Saada consideră vrăjitoria un limbaj, însă nu unul oarecare: "Vrăjitoria este cuvânt, dar un cuvânt care este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Gestul prometeic ascunde, în spatele unei eroice acțiuni civilizatoare, primejdiile care pândesc omul ca urmare a apropierii sale de foc, ca element sacru, divin. De aici vin, poate, și o serie de credințe care afirmă că stăpânirea sa presupune nu numai pricepere, ci și îndeplinirea anumitor acțiuni ritualice, respectarea unor tabuuri. 85 În această privință dispunem de un material etnografic bogat, pus în valoare de o seamă de etnologi celebri: S. Florea Marian, Ion Ghinoiu, Romulus Vulcănescu, Ion Mușlea, Ovidiu Bîrlea etc.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
esența educației și rolul ei în viața socială, o serie întreaga de probleme de instruire și educație (Cozma, 2000, p. 3-5). Ea este cea care stabilește pentru educația fizică, ca și componentă a educației generale, volumul de cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice pe care trebuie să le dețină individul în pregătirea pentru viață. Pedagogia oferă prețioase informații rezultate din cercetările legate de procesul instructiv-educativ iar generalizările ei permit adeseori îmbogățirea conținutului TEFS, desigur cu particularizările necesare domeniului nostru. Relația cu psihologia
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
atâtea posibilități de sporire a randamentului procesului instructiv-educativ, atât în educația fizică, cât și în activitățile sportive (Niculescu, 1999, p. 7). Psihologia ne oferă date extrem de prețioase legate de procesele psihice, de stările afective, de formarea deprinderilor motrice și a priceperilor motrice. Mai mult, în sportul de performanță, cunoașterea psihologică și pregătirea psihologică au devenit factori hotărâtori ai performanței sportive. Numeroase studii sunt legate de cunoașterea particularităților individuale ale sportivilor, care solicită o abordare diferențiată a pregătirii psihologice de concurs, antrenamentul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]