9,297 matches
-
regelui, să domolească pe cei mari și să apere poporul. Nici se putea inventa o orânduială mai bună pentru siguranța și a statului, și a regelui. Dintr-asta se mai poate scoate încă o învățătură: ca toate măsurile cele aspre principele să pună pe alții să le execute, afaceri de grație însă să le păstreze pentru sine. Mai adaog apoi că un principe trebuie să întîmpine pe cei mari cu respect, fără de-a excita însă ura poporului. Multora li se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
statului, și a regelui. Dintr-asta se mai poate scoate încă o învățătură: ca toate măsurile cele aspre principele să pună pe alții să le execute, afaceri de grație însă să le păstreze pentru sine. Mai adaog apoi că un principe trebuie să întîmpine pe cei mari cu respect, fără de-a excita însă ura poporului. Multora li se va părea că ideile acestea stau în contrazicere cu exemplul împăraților romani, dintre cari mulți au guvernat minunat de bine și au
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e atât de grea încît a fost cauza pieirii mai multor împărați; pentru că e greu de-a mulțumi pe soldați și pe popor totodată; căci poporul vrea liniște și iubește de-aceea pe principii de natură moderați; ostașii iubesc însă principi războinici, prezumpțioși, cruzi, răpitori. Ei cer să le fie împărați persoane de natura aceasta, pentru a primi soldă îndoită și pentru a-și satisface cupiditatea lor și natura lor crudă. De aceea toți împărații cari n-au știut să-și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe soldați în frâu, au trebuit să piară. Cei mai mulți dintre dânșii, dar mai cu seamă aceia cari fuseseră oameni privați, simțind greutatea aceasta, se sileau de-a îndestula numai pe soldați, păsîndu-le puțin de asuprirea poporului. Era neapărat. Căci, daca principii nu pot evita de-a încărca asupră-le ura unei părți sau a celeilalte, trebuie să-și dea măcar toată silința de-a nu nemulțumi pe amândouă părțile. Daca e inevitabil ca să fii urât de-o partidă, încalte să nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ură. La asta se adaose deconsiderarea din cauza bătrânețelor lui, încît a trebuit să piară puțin după ce-a stătut Domn. Să se observe că ura se poate produce și prin fapte bune tot așa ca și prin fapte rele. Unui principe deci care voiește să se țină pe tronul lui nu-i este adeseori permis de-a face fapte bune, căci, daca masa poporului sau a oștirii sale sau cei mari ai statului de cari el are trebuință sânt corupți, atunci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plini de venerare pentru el și satisfăcuți. Fiindcă acțiunile acestui regent urcat la domnie au fost cu totul excelente, voi s-arăt pe scurt cum a priceput să joace și pe vulpe și pe leu, ceea ce cer eu de la un principe. Sever, cunoscând lașitatea împăratului Iulian, a înduplecat oastea, în fruntea căreia era el în Slavonia, de-a merge la Roma și a răzbuna moartea lui Pertinax, ce fusese ucis de cătră garda sa. Sub pretextu 1 acesta se puse în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
istoria aceasta va recunoaște și pe leul cel mai viteaz și pe cea mai vicleană vulpe; va vedea cum era temut și onorat de toți și cum nu era urât de oaste. Nu trebuie deci să ne mirăm că acest principe nou a știut să se mențină în domnie, căci, prin marea sa faimă, a știut să se apere necontenit contra urei ce-ar fi putut-o excita în popor inovațiunile sale. Fiul său Antonin a avut asemenea excelente calități, drept care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai multe ocazii a ucis o parte mare a poporului din Roma și pe toți locuitorii Alexandriei. Astfel era urât de toată lumea și inspira frică și celor dimprejurul lui, încît un sutaș îl ucise în mijlocul armiei sale. Observ aci că principii nu pot evita defel moartea silnică de mâna unui om hotărât. Căci oricine poate comite fapta, numai daca ia întru nimic viața sa proprie. Dar principele nu prea are cauză să se teamă, căci asemenea fapte sânt extrem de rare. El
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celor dimprejurul lui, încît un sutaș îl ucise în mijlocul armiei sale. Observ aci că principii nu pot evita defel moartea silnică de mâna unui om hotărât. Căci oricine poate comite fapta, numai daca ia întru nimic viața sa proprie. Dar principele nu prea are cauză să se teamă, căci asemenea fapte sânt extrem de rare. El cată să se păzească numai de-a nu insulta grav pe cei cari sânt împrejurul lui și de cari se servește în afacerile guvernului, precum au
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici o considerație pentru ceilalți supuși. Tot așa 344 r stă lucrul cu sultanul din Egipt, care e cu totul în mînile soldaților lui și care trebuie să și-i ție prieteni, țină cât o ținea. Mai e de observat că principele acesta e cu totul deosebit de ceilalți, având asemănare cu papa, care nici e principe ereditar, nici poate fi numit principe nou, căci nici când fiii regentului răposat nu devin moștenitori și urmași, ci principele e ales de cei în drept
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Egipt, care e cu totul în mînile soldaților lui și care trebuie să și-i ție prieteni, țină cât o ținea. Mai e de observat că principele acesta e cu totul deosebit de ceilalți, având asemănare cu papa, care nici e principe ereditar, nici poate fi numit principe nou, căci nici când fiii regentului răposat nu devin moștenitori și urmași, ci principele e ales de cei în drept de-a-l alege. Fiindcă această ordine a lucrurilor e veche, nu poate fi vorba
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mînile soldaților lui și care trebuie să și-i ție prieteni, țină cât o ținea. Mai e de observat că principele acesta e cu totul deosebit de ceilalți, având asemănare cu papa, care nici e principe ereditar, nici poate fi numit principe nou, căci nici când fiii regentului răposat nu devin moștenitori și urmași, ci principele e ales de cei în drept de-a-l alege. Fiindcă această ordine a lucrurilor e veche, nu poate fi vorba despre o domnie nouă, fiindcă nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ținea. Mai e de observat că principele acesta e cu totul deosebit de ceilalți, având asemănare cu papa, care nici e principe ereditar, nici poate fi numit principe nou, căci nici când fiii regentului răposat nu devin moștenitori și urmași, ci principele e ales de cei în drept de-a-l alege. Fiindcă această ordine a lucrurilor e veche, nu poate fi vorba despre o domnie nouă, fiindcă nu există nici una din greutățile cari apasă o domnie întemeiată din proaspăt. Dar, ca să nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei dentăi și unii dintre cei din urmă au avut un sfârșit fericit, alții unul nefericit. Lui Pertinax și lui Alexandru nu le-au ajutat nimic de-a imita pe Marcu, pentru că ei se ridicaseră pe tron, pe când el fusese principe ereditar; pentru Caracalla, Commod și Maximin a fost foarte rău de-a lucra așa ca Sever, căci le lipseau 345r virtuțile necesare pentru a călca pe urmele lui. Un principe nou nu poate imita nici pe Marcu, nici poate urma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Marcu, pentru că ei se ridicaseră pe tron, pe când el fusese principe ereditar; pentru Caracalla, Commod și Maximin a fost foarte rău de-a lucra așa ca Sever, căci le lipseau 345r virtuțile necesare pentru a călca pe urmele lui. Un principe nou nu poate imita nici pe Marcu, nici poate urma lui Sever, ci trebuie să ia de la Sever ceea ce-i e necesar pentru a-și întemeia domnia, iar de la Marcu ceea ce-i vrednic de glorificare și folositor pentru a mănținea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Amzulescu a ajuns la concluzia că este vorba de o creație folclorică românească din a doua jumătate a secolului al XV-lea (36, p. 162). Cu numai un secol mai târziu, un călător francez în Moldova l-a văzut pe principele Petru Șchiopul așezat sub un arbore și înconjurat de ofițerii săi, judecându-și supușii (91, p. 196). La rândul său, Ludovic al IX-lea (1226-1270) este descris de un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Știm că pelinul (Artemisia absinthium) este masiv folosit de către călușari : „[Ei] toacă în gură fără încetare pelin” (129). Este vorba de o plantă puternic psihotropă (vezi câteva pagini mai jos), din care se extrage băutura absint. La două secole după principele Dimitrie Cantemir și la un secol după poetul Iancu Văcărescu, simbolistul Alexandru Macedonski a așezat pe fruntea „de- alabastru” a zeiței Diana o cunună din plante narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n potire hieratici poartă mistice-mbătări” (poemul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
192, p. 87). Aceeași situație era în Transilvania, parte atunci a Imperiului Habsburgic. În acei ani, și „pe străzile orașului [Brașov] fumatul era interzis - notează fanariotul Nicolae Suțu - și oricine se credea îndreptățit să smulgă pipa contrave- nienților”. Pe la 1821, principele Suțu a avut chiar o altercație în cartierul brașovean Șchei cu un paznic de noapte care i-a smuls din mână o pipă aprinsă (193, p. 80). Spițerul J.M. Honigberger, care a părăsit Brașovul natal pe la 1815, trebuie să fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sultanul Murad al patrulea la moarte-a condamnat Toți fumătorii de tutun [...] (62, p. 273). Este posibil ca apotecarul sas Honigberger să fi preluat această ultimă informație (ca și mai sus citatul Ienăchiță Văcărescu) din Istoria Imperiului Otoman, scrisă de principele moldovean Dimitrie Cantemir. Fiind alcoolic - scrie Cantemir -, sultanul Murad a emis în 1633 „un edict public, prin care a permis de a putea vinde și bea vin toți oamenii ori de ce stare sau condițiune ar fi ei”. „Dar pe cât era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dregători și de nevestele lor. „Vodă Ghica primi pe străini cu multă amabilitate, îi pofti pe italienește să șadă și dădu ordine să li se aducă dulcețuri, cafele și lulele [= ciubuce]. Danezului îi pare cam ciudat să fumeze în fața unui principe înconjurat de atâtea cocoane elegante” (227, p. 96). O narghilea din cristal și metal argintat, din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care a aparținut familiei Ghica, se află în colecția Muzeului de Istorie a Moldovei (256, p. 21
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încă și începutul anului trecut e încărcat cu serii de evenimente ce neliniștesc până azi spiritul public. Pe la începutul anului și în vederea alegerilor pentru Reichsrat se accentuează în Germania animozitatea publică în contra influenței economice și politice a evreilor, ceea ce dă principelui de coroană al Germaniei ocazia de a se rosti, într-o întrunire a Institutului de invalizi, în contra mișcării antisemitice. D. Barthelemy de Saint Hilaire, ministru de esterne al Franței, adresează puterilor o circulară prin care esplică înțelesul protocolului no. 13
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și din inițiativa regelui: "Nu voi ca o coală de hârtie să se pună între mine și poporul meu" a zis Frideric Wilhelm IV și tot acest dicton de tradiție monarhică [î]l repetă Wilhelm Gloriosul. În urma energicului rescript imperial principele a avut ocazie de a se pronunța din nou asupra sistemului său de organizare economică și a accentua interesul ce crede că statul creștin e dator a-l avea pentru soarta lucrătorilor. În sistemul pe care am a-l reprezenta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a se pronunța din nou asupra sistemului său de organizare economică și a accentua interesul ce crede că statul creștin e dator a-l avea pentru soarta lucrătorilor. În sistemul pe care am a-l reprezenta, conform voinții împăratului, zise principele de Bismarck, mănțin principiul că numărul acelora cari n-au de purtat în stat decât sarcine trebuie să fie cât se poate de redus. Je suis le Roi des gueux, au zis Frideric cel Mare; Frideric Wilhelm III a eliberat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de scurt, a câștigat o atingere atât de intimă cu partidele politice din România încît acestea, cu toate protestele lor în contra retrocesiunii Basarabiei, au ajuns totuși a face servicii de salahor politicei rusești. Cei inițiați însă cunosc faptul învederat că principele Obolensky, comisar în cestiunea despăgubirilor de război ruso-romîne, avea, pe lângă însărcinarea sa oficială, și aceea a unui comisar politic și a exercitat această din urmă profesie c-un succes destul de mare, pentru că cercetările sale oficiale în privirea mărimii despăgubirilor de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai bun - se vede în ajun de-a fi dator s-o apere, pentru a nu lăsa România cu totul izolată între puterile europene. Pe de altă parte, cată a se proceda la revizuirea Constituției pentru a modifica, titlul de Principe, care se dă încă regelui Carol, deși România a fost proclamată Regat. Ar trebui dar să se întrunească o Constituantă. Acestea sunt cuvintele ce se invoacă în favoarea dizolvării, care de altfel nu este încă decât în stare de proiect. "Romînul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]