3,831 matches
-
de revizuire aflate la O.C.R., confruntând aceste scutiri cu tabelele dela cercurile de recrutare, date de către comisia centrală de revizuire. În acest tablou evidență, se va efectua atât anulările cât și noile acordări de scutiri. 3. - Controlul pe teren, privitor la evreii scutiți de munca obligatorie, se va face în comun acord de către cercul de recrutare și organele Oficiului Central de Românizare, astfel: a) - Când organele Oficiului Central de Românizare identifică cazuri de anulări de scutiri de muncă obligatorie, fie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
către MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Cabinet Am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune cunoștinței Domnului Ministru al Apărării Naționale, următorul ordin în rezoluție al Domnului Mareșal, pus pe raportul M.St.M. Nr. 96.443 din 6 Septembrie 1942, privitor la controlul prezenței evreilor la muncă obligatorie: „Să se pună ordine prin severe și repetate controluri. Să fie tratați omenește: hrană, cazare muncă 8-9 ore maximum. Să se ia cele mai severe măsuri în contra incorecților. Contabilitatea și registrele administrative de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 946.925 din 17 FEB 1943 MARELE STAT MAJOR Secția I-a către CORPUL 4 TERITORIAL Stat Major Am onoare a face cunoscut următoarele: În Monitorul Oficial Nr. 28 din 3.II.1943, s’a publicat D.L. Nr. 59 privitor la „Sancționarea evreilor nesupuși la chemare sau dezertori la munca obligatorie” care a intrat în vigoare dela data de mai sus. Cum acest D.L. nu se aplică evreilor dați nesupuși și dezertori anterior datei apariției sale în Monitorul Oficial întrucât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sanitară, la nevoie vor ordona deparazitarea lor cu mijloacele Spitalului. Se va reduce la minimum contactul evreilor cu răniții și se vor interzice STRICT orice convorbire. Se vor respecta întocmai Instrucțiunile M.St.M. Nr. 55500 și Nr. 98500/1942, privitor la munca obligatorie a evreilor precum și Instrucțiunile M.A.N. Direcția Justiției Nr. 21456 din 24 Februarie 943, referitor la aplicarea legii asupra sustragerii dela munca obligatorie. Evreii vor primi drepturile de hrană, solde și întreținere la fel ca și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Mărăcineanu - București Telefon: 4.28.00 = ORDIN GENERAL = No. 12780 din 15 Noembrie 1944 Avem onoare a face cunoscut că Domnul Ministru de Războiu prin ordinul în rezoluție, pus pe referatul No. 12780 din 10 Noemvrie 1944 al acestui Serviciu, privitor la acordarea de ajutor, pentru familiile trupei de origină etnică-Evrei, în aceleași condițiuni ca și familiilor trupei de origină etnică-Română, a aprobat modificarea Art. 16. din Instr. No. 12500/1943, după cum urmează: „Restricțiunile prevăzute în legătură cu ajutorul de familie acordat până în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nici una dintre reclame băuturile nu erau însoțite de gustări. Nimeni nu servea altceva decât băutură. M-am gândit că poate n-au pus și aperitive în afiș ca să nu estompeze imaginea băuturilor, adică să le fixeze mai bine în ochii privitorilor. Parcă începeam să înțeleg mesajul afișelor. Fiecare lucru își avea motivația lui. Mi-era clar. Se făcuse ora șase tot privind la afișe. Fata cea durdulie nu apăruse încă. Nu pricepeam de ce întârzia atât de mult. Îmi spusese să vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-au inspirat, raportându-se astfel la meleagurile încărcate de amintiri ale fiecăruia dintre privitori. Descrierea peisajului este pudică, nimic nu-ți dă impresia unei manifestări dure în exercițiul compunerii. Și tocmai prin aceasta pictura lui Ionel Spânu se evidențiază. Există peisaje cu case, peisaje,,personalizate”, cu,,amprentă umană”în altele, totul se depersonalizează, imaginea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-au inspirat, raportându-se astfel la meleagurile încărcate de amintiri ale fiecăruia dintre privitori. Descrierea peisajului este pudică, nimic nu-ți dă impresia unei manifestări dure în exercițiul compunerii. Și tocmai prin aceasta pictura lui Ionel Spânu se evidențiază. Există peisaje cu case, peisaje,,personalizate”, cu,,amprentă umană”în altele, totul se depersonalizează, imaginea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
conținut în azot între 1.9-2.5%; conținutul în zaharuri între 9-13%; conținutul de cenușă sub 1,5%; conținutul în extract apos între 22-31%, iar conținutul extractului alcoolic între 14 22% (Neacșu, 2002464). Alte standarde propuse, citate tot de Neacșu, privitor la utilizarea LM ca aliment: 463 Alles PT, Alles GK, Activitatea fiziologică a componentelor lăptișorului de matcă în timpul conservării sale, în Harnaj V (editor), Produsele stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 20-24. 464 Neacșu C., Lăptișorul de matcă, cap
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
se Întîmplă În cazul nostru - trei atitudini: primele două sînt angajate: Împotriva sau pentru,de pe poziții esențialist-religioase sau relativist-culturale. Ultima, detașată, aruncă o privire „estetică” asupra decorului - pentru că homosexualitatea devine acum decor social, sau pur și simplu biologic - și cheamă privitorul să asume rolul unui subiect cunoscător pentru care homosexualii nu există, pur și simplu, decît În dimensiunea lor pitorească: bizari, respigători sau perverși, etc. Voi Încerca să părăsesc aceste trei poziții, să mă Îndepărtez puțin de ele, pentru a dezvălui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și când față de sine e indiferent sau într-o constantă atitudine de autoevaluare pozitivă, lui nu-i mai pasă nici de opinia și judecarea publică a celorlalți iar rușinea și pudoarea dispar. Sentimentul de vinovăție rezultă din judecarea de sine, privitor la propriile intenții, comportamente și mod de a fi - care - poate fi evaluat ca reprobabil, în conformitate cu normele și cutumele comunității. Acest sentiment nu ține de codul de sancțiuni legale în funcțiune, de cunoașterea publică a intențiilor și actelor sale, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt selectate pe tema reprezentativității operei eminesciene. Al doilea, Structurile operei (1985), are ca temă imaginarul eminescian, iar ultimul, Textul eminescian (1990), reunește analize exemplare, caracteristice momentelor semnificative ale interpretării. Antologia urma, în intenția alcătuitorului, să mai cuprindă un volum, privitor la raportul antume-postume. SCRIERI: Motivul creației în literatura română, București, 1979. Antologii: Mihai Eminescu interpretat de..., I-III, pref. edit., București, 1983-1990. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Mitul creației, LCF, 1979, 20; Dumitru Micu, Motivul creației, LL, 1979, 3; V. Fanache
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
preveni codarea verbală implicită a stimulilor modelatori. Un test ulterior de învățare observațională a dezvăluit că, astfel, copiii ce au codat verbal patternurile modelate au reprodus în mod semnificativ mai multe răspunsuri de potrivire decât aceia aflați în condiția de privitori solitari care, pe rând, au dat dovadă de un nivel mai înalt de achiziție decât copiii ce s-au angajat în simbolizarea competitivă. Dovezi ulterioare pentru influența operațiunilor de codare simbolică a răspunsurilor modelate în cadrul achiziției și retenției au fost
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Dacă individul poate fi învățat să facă singur ceea ce face în prezența altora, comportamentul său nu poate fi lăsat pe seama stimulilor oferiți de alte persoane din grup. Există, fără îndoială, cazuri când simplul efect al stimulilor grupului ghidează comportamentul unui privitor. De exemplu, un prieten al lui Miller, plimbându-se alene prin Vatican într-o zi, a observat o mulțime de aproape două sute de persoane care se mișcau rapid într-una dintre micile capele. Atras de acest du-te-vino, s-a alăturat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
participare reală, activă, socială, a majorității românilor la decizii și la înfăptuirea lor (Nelson, 1980). Viața în societatea comunistă românească devenise un joc în care toate cărțile erau deținute de eșaloanele superioare și toți ceilalți erau reduși la rolul de privitori neputincioși. „Politica a devenit un joc ascuns oricărui observator din afara țării precum și majorității românilor.” (Hoivic, 1974, p. 294) Pe de altă parte, societatea românească este cvasiizolată în interiorul granițelor țării, orice contact cu exteriorul, prin vizite în afara țării, păstrarea legăturilor cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Bolliac spune despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-a văzut: "un primar ar fi având un foarte frumos obiect de o foarte frumoasă piatră"29. Pentru că spre deosebire de emoția estetică, în care e mobilizat direct corpul de senzații al privitorului, acestui "frumos științific" îi este de ajuns garanția de complexitate sau de tipicitate a obiectului oferită în descrierea unui străin. Nu trebuie să "simți" calitățile materiale ale obiectului pentru a putea spune că e un exemplar "frumos" al clasei sale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
frica au luat după detenție și forme relativ patologice: un jurământ îndeplinit zilnic de a mânca arpacaș până la sfârșitul zilelor sau faptul de a lua involuntar poziția de drepți și de a saluta reprezentanții statului și ai autorităților comuniste. Apoi, privitor la eliberare, am vrut să cunosc condițiile în care s-a petrecut aceasta, dacă cei care urmau să fie eliberați au fost obligați să semneze, drept condiție pentru eliberare, un angajament de colaborare cu Securitatea, cum au ajuns acasă, dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
această legătură cu țara. Dincolo, în țara de adopție, ești ca și cum ai fi plantat sau ca un fel de grefă care aparent s-a prins, dar de fapt simți că ești încă un corp străin. Poate că ceea ce spun unii privitor la dorul de țară să fie tocmai această legătură de pământ. Gândindu-mă, câteodată, îmi pare rău: realizez că fiul meu n-a avut copilărie, deși i-am pus totul la dispoziție. Am jucat rolul de tată și de mamă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gol, ci cu arhitecți și peisagiști aduși chiar din străinătate se realiza în jurul lor adevărate grădini fabuloase. Erau fântâni și alei, verdeață de tot felul, flori autohtone și exotice, arbori de aceeași categorie, păsări, chiar și păuni, care făceau deliciul privitorilor. Erau organizate și adevărate ștranduri în care domnițele aveau locuri de privilegiu. Boierii, ca și domnitorii odinioară, știau să se bucure de aerul dulce și parfumat care li-l oferea viața. Dar și când erau acuzați ori dovediți de hiclenie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sta atârnată fotografia ce-o tăiase deunăzi dintr-o revistă ilustrată și o pusese într-o ramă frumoasă, aurită. Reprezenta o femeie cu căciuliță în cap și cu un boa de blană la gât; femeia ședea drept și întindea spre privitor un manșon mare de blană, în care îi dispărea întregul braț, până la cot“.) Și mă uimea faptul că încă nu m-am transformat și eu într-un gândac kafkian, cu spatele bulbucat și chitinos, cu lăbuțele fragile și sensibile, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
așteaptă instaurarea liniștii și a păcii. Existau știri care prezentau descriptiv unele evenimente, precum: "Comemorarea la Roma a Sfintei Elena, mama lui Constantin cel Mare"618, "Anglicanii despre Lourdes"619 (care cita un articol apărut în ziarul englez Daily Mail620, privitor la minunile petrecute la Lourdes), "Situația Bisericii în Brazilia"621. Aceste articole conțineau o doză de subiectivitate impusă de statutul unei publicații religioase ce exprima perspectiva proprie religiei. În timp, s-a constatat o mai bună pregătire a celor care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
solicita arhiepiscopului permisiunea de a folosi într-o lucrare dedicată Bisericii Catolice din România hărțile pe care acesta le întocmise, pentru a fi transmise la Vatican, papei Pius XI. Răspunsul dat de Cisar la 12 februarie 1929 cuprindea refuzul acestuia privitor la împrumutul din fondul ziarului catolic bucureștean, deoarece el continua să creadă în acest proiect, mărturisind că nu dorea să înstrăineze "micul depozit" ce i-ar fi putut asigura un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oferite de acest memoriu au fost numeroase și foarte importante; ele ne ajută să înțelegem anumite momente și direcții de dezvoltare ale presei catolice din România, de exemplu să observăm existența sau inexistența unui plan de dezvoltare sistematizat și coerent privitor la evoluția presei în funcție de schimbările, necesitățile și particularitățile perioadei. Documentul a fost trimis în arhidieceza de București, dar și către ceilalți episcopi, pentru că a vizat întreaga comunitate catolică și s-a ținut cont de importanța pe care au dat-o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză pentru reprezentanții presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși a fost conștientizată importanța apariției unei astfel de publicații și au existat numeroase proiecte în acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
R. Netzhammer, Rumänien, I, p. 402. 425 Cele mai multe informații despre această publicație provin din jurnalul episcopului Raymund Netzhammer Episcop în România, volumul I și II, traducere de George Guțu, Editura Academiei Române, București, 2005. 426 Damel Banner, op. cit., p. 175. 427 Privitor la argumentarea conținutului și structurii revistei, redactorul ei, monseniorul Auner, afirma: "De vreme ce planul de mântuire se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu, prima pagină a revistei va fi dedicată evangheliei, răspândirii cuvântului lui Dumnezeu în scris. A doua pagină va fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]