11,157 matches
-
lutul (1974), R. abordează interviul. Dacă aici tema este arta populară, ilustrată prin convorbiri cu maeștri ai genului, următoarele interviuri vor avea ca puncte de reper imagini din viața cotidiană, relația dintre artă și realitate, preluând adesea din poeme acea problematică a jocului dintre efemer și durabil. Fie că este vorba de discuții cu ingineri, ecologiști, medici sau biologi celebri, cum se întâmplă în Cineva ne privește (1982), sau cu universitari, cu artiști din Statele Unite, ca în interviurile adunate în Clipe
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
este recursul la citate ample, țesute în pânza comentariului. În general, S. s-a dovedit un observator atent și un receptor avizat al tendințelor domeniului, afirmându-se nu numai ca specialist în sociologia receptării, dar și ca distins propagator al problematicii artei teatrale. Cu un punct de vedere modern-echilibrat, criticul e deopotrivă receptiv la înnoire și atent la tradiție, întregul lui discurs fiind focalizat în ultimă instanță pe valoarea edifiantă a artei spectacolului, pe mesajul umanist. Pe de altă parte, tematic
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
de E. Lovinescu în „Sburătorul” („Ion e cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române”) și de Tudor Vianu în „Viața românească” și distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1921). Volumul Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al romanului (1924). Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
38; Dinu Flămând, Povara amintirilor, AFT, 1975, 9; Liviu Leonte, Două romane, CRC, 1975, 43; Anton Cosma, În lumina viitorului, TR, 1975, 49; Ardeleanu, Opinii, 133-135; Culcer, Citind, 234-240; Valeriu Cristea, Inconsecvențe, RL, 1976, 17; Anton Cosma, Romanul românesc și problematica omului contemporan, Cluj-Napoca, 1977, 206-207; Iorgulescu, Scriitori, 240-241; Al. Călinescu, Noul roman istoric, CL, 1984, 1; Tania Radu, În șaua istoriei, FLC, 1984, 6; Valentin Tașcu, „Rodeo”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istorie și ficțiune, T, 1984, 5; Nicolae Oprea
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
putea emite pretenții deosebite, teatrul lui L. se aliniază tonului general al producției cultivate în deceniile al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea, rezistând unei raportări la valoarea medie a acestei dramaturgii. Autorul se simte atras de problematica relației individ-colectivitate socială, laitmotiv prezent, în diferite variante, în toate piesele sale. Se pot recunoaște și aici trăsături comune cu creația lui Camil Petrescu, argumentul conflictului dintre individul cu aspirații înalte, vizând atingerea absolutului, și societatea preocupată doar de interese
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
atingerea absolutului, și societatea preocupată doar de interese mărunte și imediate oferind substanța pledoariei dramatice. Personajele centrale ale pieselor sunt revoltați revendicându-și dreptul la o existență dacă nu desăvârșită, cel puțin corectă. Omul de prisos și Creditorii abordează această problematică din unghiul comentariului moral, în Șacalii primează demonstrația psihologică, iar în Turmele subiectul este dezvoltat cu apel preponderent la instrumentarul sociologicului. Cu o singură excepție, cea a lui Sever, protagonistul din Turmele, celelalte personaje sfârșesc prin a fi învinse. Andrei
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Este o culegere de texte literare - poezie, proză, teatru - la care se adaugă o rubrică de „Studii-cronici-însemnări”. Materialele sunt caracteristice pentru perioada de angajare în programul oficial al realismului socialist. Multe sunt tributare proletcultismului - versuri și proze ocazionale axate pe problematică social-politică -, printre temele preponderente numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere 182 4.2. Cine devine și cum se menține lider? 185 5. Analiza contextual-ecologică a grupurilor 189 Capitolul 5 Fenomene și comportamente colective 1. Identități și raportări intergrupale 195 1.1. Problematica in-group/out-group 195 1.2. Relații intergrupale 198 1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate 202 2. Opinia publică 209 2.1. Definirea opiniei publice 209 2.2. Opinia publică și democrația pluralistă 213 2.3. Cunoașterea și măsurarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
standarde (criterii evaluative) ale acțiunilor umane, vectori motivaționali care determină și orientează acțiunea, accentuatul lor caracter conștient, deliberat, în sensul de adeziune „la ceea ce este de dorit”. P. Smith și S. Schwartz (1997, p. 80), doi remarcabili analiști actuali ai problematicii valorilor, desprind cinci aspecte mai importante ale acestora: 1) Valorile sunt idei (credințe), dar nu unele reci, ci infuzate de simțiri; 2) Ele se referă la scopuri dezirabile (de exemplu, egalitatea) și la moduri de conduite prin care se promovează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valorile, atitudinile, normele și alte noțiuni apropiate au însă un caracter cu totul general și aproximativ. La o analiză mai concretă și la nivelul cercetărilor efective, distincțiile, relativ ușor de făcut pe plan pur teoretic, se estompează sau, oricum, devin problematice. Delimitările conceptuale nu trebuie supralicitate și artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
extinse - s-a utilizat un număr mic de subiecți - și au avut un caracter mai mult speculativ. La noi, Lucian Blaga (1944), tot în planul teoretic, dar de o complexitate și un rafinament reflexiv mult mai avansat, a vizat o problematică asemănătoare prin observațiile pătrunzătoare și subtile privitoare la „matricea stilistică” românească. Evaluarea rezultatelor și concluziilor asupra raportului dintre complexul factorial sociocultural și structura personalității tipice prilejuiește câteva constatări. Abordările de acest gen au avut ca premisă fundamentală ideea freudiană că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
importanță fericirii ca în cele aparținând claselor de mijloc. Primele dau, în schimb, o mai înaltă apreciere supunerii față de autoritatea părintească (Kohn, 1959). S-a evidențiat, de asemenea, că valorile aduse în prim-plan de diferite grupuri sociale sunt cele problematice. Valoarea „curățenie” este cu mult mai accentuată la copiii din straturile de jos decât la cei din clasa de mijloc. Aceasta s-ar datora faptului că, în timp ce la clasa de mijloc respectiva cerință constituie un lucru luat ca atare, împlinit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exemplu, ca în clasicele chestionare sau inventare (foarte cunoscute fiind: Rokeach, 1973; Inglehart, 1999) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum practică semenii lor la modul concret crezurile valorice. În aceeași ordine de idei, ocupându-se de problematica valorilor la tânăra generație, am utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a subiecților investigați, însă considerându-i pe unii experți - studenți din anii superiori de la secțiile de științe sociale -, care se pronunțau asupra profilului axiologic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
paradigma funcționalismului). În mod similar, faptul că se nasc dintr-un contract social (teoria contractualistă) înseamnă că sunt funcționale și utile. În final, să punem în relief două idei subîntinse în studiul de față, dar nu suficient de explicite: 1) Problematica valorilor, ca principii înalte de coordonare a vieții, a devenit pregnantă în prezent în științele socioumane, în particular în psihosociologie, pentru că în epoca postmodernă oamenii înșiși, la scară statistică, și în primul rând în cultura euroamericană, se conduc în mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
D. Byrne (2000), capitolul „Cogniția socială” are ca subtitlu „Gândind asupra lumii sociale”, iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea socială”. Această funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe această problematică fiind Daniel Katz (1960), care decelează patru funcții principale ale atitudinii: cognitivă, instrumentală, expresivă și de apărare a eului. Funcția cognitivă presupune că atitudinea determină o atenție și procesare diferențiată a informațiilor ce vin din lumea exterioară sau din cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
firesc, discrepanța dintre cele două planuri a suscitat mai multă atenție și a condus la o serie de experimente și interpretări. Ca și pentru multe alte fenomene psihosociale, explicația mai productivă se află în interacțiunea personalitate - situație. La care, pentru problematica valorilor și atitudinilor, trebuie adăugată neapărat discutarea metodologiei implicate. În același timp, metodologia este strâns legată de raportul personalitate/context. Din motive didactice să tratăm însă separat cele trei seturi de factori (metodologici, de personalitate, de situație). 1) Probleme metodologice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în finalul acestor considerații, că în problematica atitudinilor și comportamentului față de minorități și, mai larg, în cea a relațiilor intergrupale își dau întâlnirea o serie de teorii dezvoltate în psihologia socială: valori/atitudini/comportament; stereotipii/prejudecăți/discriminare; atribuirea și locul controlului; teoria identității (minimale) sociale („noi” și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială de zi cu zi ne oferă, pe lângă multiple cazuri evidente de egoism feroce, de cinism și violență, de sacrificare a celorlalți pentru atingerea intereselor proprii, și variate exemple de solidaritate umană, de ajutorare a semenilor, de altruism. În abordarea problematicii conduitelor prosociale, o precizare se impune de la început: nu orice acțiune de servire a intereselor celorlalți este o conduită prosocială propriu-zisă; când schimbul de bunuri și servicii dintre persoane este echitabil (sau perceput ca atare), direct, imediat și total transparent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care s-a riscat și, uneori, sacrificat chiar viața -, acte anonime de altruism sunt probabil foarte puține. Ele există, totuși. Analiștii comportamentului uman s-au întrebat cum se pot explica dimensiunea prosocială a acestuia și, în particular, altruismul. Interesul față de problematica acestor conduite prosociale este prezent în mai multe discipline, dar focalizarea expresă este apanajul psihologilor sociali, care au și creat cuvântul „prosocial” ca o replică antonimică la termenul „antisocial”, mult mai devreme solicitat și examinat de către psihologi, sociologi, juriști, psihiatri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cea a reciprocității, în sensul că la oameni sunt prezente gândul și sentimentul că, practicând justețea și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și ei de la ea ceea ce au dat - altfel spus, credința într-o reciprocitate generalizată. Problematica normelor sociale ce trimit la un comportament prosocial se plasează inevitabil în contextul mai larg al socializării. Procedând astfel, B. Batson, autorul acestui subiect din Handbook of Social Psychology (1998), insistă asupra ideii că trebuie luate în considerare în cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
urgență (punerea în pericol a propriei vieți pentru a-i salva pe alții de la înec, incendiu sau în luptă), dar, atunci când e legat de binele public mai general, este vorba despre acte deliberate, asumate conștient și pe termen mai lung. Problematica eroismului este tratabilă și prin generativitate, dar ea are explicații veridice și în termenii condiționărilor directe și indirecte, transparente sau subtil-ascunse. Așa cum subliniam și în capitolul 1, Skinner (1971, p. 104) notează în acest sens cum „grupul, scăpat de amenințare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
orașelor sunt zone unde cultura sărăciei este consubstanțială cu cea a violenței, altfel spus câștigarea existenței și, eventual, a unui trai mai bun prin mijloace ilegale și agresive funcționează ca standard de viață. Cei care s-au ocupat însă de problematica subculturii violenței - denumire sub care această stare a intrat în argoul din disciplinele socioumane - remarcă pe bună dreptate că ea nu este specifică doar marilor orașe și, după cum am mai menționat, nu este necesar corelată cu sărăcia. S-a constatat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Grupurile primare sunt grupuri mici, în care nu numai că oamenii au relații „față în față”, se cunosc nemijlocit, dar aceste relații sunt emoțional-afective, de intimitate, căldură și solidaritate. H. Cooley, sociologul american care a operat distincția primar/secundar în problematica grupului, afirmă că grupurile primare sunt „leagănul naturii umane” (1909). Decisiv în formarea personalității noastre este grupul familial, dar mai târziu și alte grupuri devin vitale pentru siguranța și confortul nostru fizic și emoțional (prietenii, asociații etc.). În grupurile primare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
standardele constituind criterii de evaluare a oricărei alte etnii. Dar și alte genuri de stereotipuri și discriminări sunt bazate pe categorizarea in-group și out-group, cum ar fi cele de gen social (gender), profesionale etc. (vezi, pe larg, capitolul 5, secțiunea „Problematica in-group/out-group”). Față de limbajul uzual, în psihologia socială și în (micro)sociologie, termenul de grup are o definiție mai tehnică, fiind socotit o unitate socială constituită din mai mulți indivizi ce au ca note caracteristice: relații nemijlocite („față în față
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]