18,757 matches
-
creează o diferență de tratament în cadrul categoriei persoanelor care săvârșesc aceeași infracțiune, întrucât legea limitează, în mod nejustificat și aleatoriu, posibilitatea împăcării până la citirea actului de sesizare a instanței. Subliniază că instituirea de către legiuitor a unor termene procesuale trebuie să asigure ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor persoanelor, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire. Or, stabilirea
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
împăcării părților, reconfigurată în optica noului Cod penal, cu instituția schimbării încadrării juridice a faptei, nemodificată, în sensul că impunerea termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual, intervine situația specifică a schimbării încadrării juridice a faptei într-una pentru care împăcarea părților este posibilă, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție. ... 16. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
care, în conformitate cu reglementările legale, nu se lucrează, prestate la domiciliul comun, pot fi calificate ca ore suplimentare, deși aceste ore nu sunt efectuate din dispoziția angajatorului. ... 83. Litigiul în care a fost formulată sesizarea se află în stadiul procesual al apelului, curtea de apel fiind învestită cu analiza criticilor formulate de către apelantă față de soluția primei instanțe care a respins cererea reclamantei referitoare la recunoașterea și plata orelor suplimentare, pe considerentul că, din înscrisurile depuse de pârâta căreia
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
de diferențe, precum și a cheltuielilor de judecată. ... 14. Prin Sentința civilă nr. 6.609 din 23 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 14.448/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a secretarului general al Senatului și excepția lipsei calității procesuale pasive a secretarului general al Camerei Deputaților și a respins cererea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții, ca neîntemeiată. ... 15. În motivare, tribunalul a reținut că, din punct
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
civilă nr. 6.609 din 23 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 14.448/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a secretarului general al Senatului și excepția lipsei calității procesuale pasive a secretarului general al Camerei Deputaților și a respins cererea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții, ca neîntemeiată. ... 15. În motivare, tribunalul a reținut că, din punct de vedere normativ, prin Decizia Curții Constituționale nr. 261 din 5
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta formulată și precizată. ... 18. Intimatul Parlamentul României - Camera Deputaților a formulat apel incident, prin care a criticat soluția instanței de fond de respingere, ca neîntemeiată, a excepției lipsei calității procesual pasive a secretarului general al Camerei Deputaților. ... 19. Apelantul-intimat Parlamentul României - Camera Deputaților a formulat întâmpinare la apelul principal, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. ... 20. Intimatul Senatul României a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
în anulare. Or, dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența legiuitorului. Prin reglementarea acestui termen, legiuitorul a avut în vedere finalitatea unei bune administrări a justiției și garantarea procesuală a drepturilor fundamentale ale părților. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Decizia penală nr. 1.449/A din 23 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.393/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
I, nr. 577 din 15 iulie 2019, paragraful 30. ... 14. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că exercitarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare poate avea loc în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, fiind un remediu procesual prin care se pot repara erori de neînlăturat pe alte căi procesuale. Observând că dispozițiile de lege criticate reprezintă o normă de procedură, Curtea a reținut că legiuitorul poate să reglementeze, în privința căilor de atac, termene, forma și conținutul
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
prilejuri, Curtea a reținut că exercitarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare poate avea loc în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, fiind un remediu procesual prin care se pot repara erori de neînlăturat pe alte căi procesuale. Observând că dispozițiile de lege criticate reprezintă o normă de procedură, Curtea a reținut că legiuitorul poate să reglementeze, în privința căilor de atac, termene, forma și conținutul, instanța la care se depun, competența și modul de judecare, soluțiile ce
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
Constituție, în condițiile în care instituirea unei căi de atac drept modalitate de acces la justiție implică în mod necesar și asigurarea posibilității de a o utiliza pentru toți cei care au un drept, un interes legitim, capacitate și calitate procesuală. Totodată, Curtea a constatat că formularea, în mod condiționat, a contestației în anulare - cale extraordinară de atac, de retractare -, prin respectarea unui termen de introducere a acesteia, are ca finalitate buna administrare a justiției, ocrotirea, pe de o parte, a
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
Curtea a constatat că formularea, în mod condiționat, a contestației în anulare - cale extraordinară de atac, de retractare -, prin respectarea unui termen de introducere a acesteia, are ca finalitate buna administrare a justiției, ocrotirea, pe de o parte, a garanțiilor procesuale ale părților, iar, pe de altă parte, a autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive, a securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive. Curtea a reținut că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite retractarea, pe calea contestației
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală. ... 16. Așadar, Curtea a reținut că instituirea unui termen pentru formularea contestației în anulare este in abstracto o măsură rezonabilă pentru impunerea unei rigori și discipline procesuale, în vederea soluționării într-un termen rezonabil a procesului penal, și o garanție că această cale de atac nu va deveni o posibilitate a părților interesate de a înlătura oricând efectele pe care trebuie să le producă hotărârile judecătorești definitive
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
consum pentru actualizarea cu rata inflației. ... Sentința civilă pronunțată de prima instanță 27. Prin Sentința civilă nr. 945/CA din 29 noiembrie 2023, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: (i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (ii) a respins excepția lipsei
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (ii) a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.J.P. Brașov și a pârâtului M.A.I.; (iii) a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile aferente perioadei mai 2019-11.10.2019 și a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
a pârâtului I.G.P.R. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (ii) a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.J.P. Brașov și a pârâtului M.A.I.; (iii) a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile aferente perioadei mai 2019-11.10.2019 și a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâții M.A.I.
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
sensul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană. ... 34. La rândul său, recurentul-pârât M.A.I. a susținut, în esență, că în mod eronat prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, având în vedere că reclamanții nu au avut raporturi de serviciu cu M.A.I., ci cu I.J.P. Brașov, iar stabilirea și acordarea diferitelor drepturi bănești, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv al angajatorului, subiect pasiv
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul solicită completarea normelor procesual penale criticate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. În acest sens, invocă deciziile nr. 248 din 16 aprilie 2019
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
date sub identități diferite. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 114 alin. (1) și ale art. 115 alin. (1) din Codul de procedură penală exclud din categoria martorilor doar părțile și subiecții procesuali principali, fără însă a face mențiuni exprese cu privire la imposibilitatea audierii sub identitate reală a unor persoane deja audiate sub o identitate protejată. Consideră că lipsa reglementării de lege lata a unei asemenea interdicții exprese poate avea ca efect
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală“ și, respectiv, că „orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali“, atât timp cât respectiva persoană nu a fost deja audiată în aceeași cauză sub o altă identitate. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază, în opinia majoritară, că nu are competența să examineze ea însăși eventuala
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală. “ ; ... – Art. 115 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali. “ ; ... – Art. 129 din Codul de procedură penală prevede că: (1) În situațiile prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. d) și art. 127 lit. d), audierea martorului se poate efectua prin intermediul mijloacelor audiovideo, fără ca martorul să fie
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. d) și art. 127 lit. d), audierea martorului se poate efectua prin intermediul mijloacelor audiovideo, fără ca martorul să fie prezent fizic în locul unde se află organul judiciar. (2) Abrogat. (3) Subiecții procesuali principali, părțile și avocații acestora pot adresa întrebări martorului audiat în condițiile alin. (1). Organul judiciar respinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului. (4) Declarația martorului protejat se înregistrează prin mijloace tehnice video și audio și se redă
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
condiții de confidențialitate. Suportul care conține înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale este înaintat la terminarea urmăririi penale instanței competente, împreună cu dosarul cauzei, și este păstrat în aceleași condiții privind confidențialitatea. ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
ale art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituționalitate, autorul solicită modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul de a se reglementa, în mod expres, interdicția audierii sub identitate reală a unor persoane deja audiate sub o identitate protejată. Totodată, autorul este nemulțumit de modul de interpretare și aplicare de către organele judiciare a
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
criticate, în sensul de a se reglementa, în mod expres, interdicția audierii sub identitate reală a unor persoane deja audiate sub o identitate protejată. Totodată, autorul este nemulțumit de modul de interpretare și aplicare de către organele judiciare a normelor procesual penale ale art. 114 alin. (1) și ale art. 115 alin. (1), astfel că solicită ca instanța de control constituțional să pronunțe o decizie interpretativă prin care să constate că „poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală“ și, respectiv, că „orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali“, atât timp cât respectiva persoană nu a fost deja audiată în aceeași cauză sub o altă identitate. ... 14. Raportat la motivele de neconstituționalitate astfel formulate, Curtea reține că solicitarea de completare a normelor procesual penale criticate nu intră în
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]