9,624 matches
-
prin parcurgerea unor itinerarii mereu reluate („preumblări”, „plimbări bolnave”, „rătăciri”), cu „panorame”, „cheiuri stinse”, „parcuri vechi” ș.a., orientate, În ultimă instanță, spre un orizont al evaziunii eliberatoare. Or, În ciuda Însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămîne productiv În coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat de „miraculosul” produs de „lumina imaginii” de factură suprarealistă, continuă să-și conceapă universul ca suită de itinerarii, ca desfășurare a unor parcursuri revelatoare, ce-și iau drept termen
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
centrale ale imaginarului lui Voronca: itinerariul. Lumea poetului e concepută, se vede limpede, ca o suită de trasee dinamice, deschise către toate orizonturile, străbătînd peisajele cele mai diverse, promițînd și permițînd cvasipermanetizarea statutului de descoperitor-inventator al poetului. Figură, așadar, foarte productivă În libertatea ei, nu Întîmplător cultivată cu insistență de lirica modernistă a Începutului de secol european, cu exemplul, În față, al unui Whitman, de poeți ca Apollinaire, Valery Larbaud, Blaise Cendrars, pînă la futuriști și suprarealiști, - adică Într-o fază
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Din nou, acordă o atenție specială episoadelor care par să contrazică tema din punctul de vedere al conținutului, al stării de spirit sau al evaluării făcute de povestitor. Discutarea cazului cu alte persoane care au citit textul poate fi foarte productivă, dar, din moment ce aceasta este o muncă de interpretare, nu te aștepta să obții „obiectivitate prin consens”. Sara: impresie globală Povestea vieții Sarei se pretează ușor formării unei impresii globale, ținând seama de faptul că evocă un puternic sentiment de continuitate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
fi adevărat mai ales pentru aceia dintre noi care au profesii medicale sau de asistență socială și care au fost special instruiți ca să asculte oamenii vorbind despre viața lor. Nici una dintre abordările descrise în modelul nostru nu este, totuși, la fel de productivă luată separat cum e atunci când o combinăm cu alte modalități de lectură. Notetc "Note" 1. Termenii poveste romanțată și comedie nu trebuie confundați cu cei din vorbirea obișnuită. Astfel, de exemplu, o poveste construită ca o comedie nu va fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
noi în cartea de față, poate fi o cale sigură spre obținerea unor rezultate mai bune. Expunerea pasivă la un model perfect de cercetare, în cazul în care așa ceva ar exista într-adevăr, nu e întotdeauna un mijloc de instruire productiv. În acest scop, am încercat să ne solicităm cititorii pe parcursul cărții. Mai mult decât atât, am încercat să elucidăm dilemele și considerațiile care s-au luat în calcul atât în monologurile interioare ale cercetătoarelor, cât și în dialogurilecu colegele de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din colegiu; - 1964, Hansen & Herr, elevi cu rate de îngrijire școlară diferențiate; - 1965, Astin; - 1965, Kasper, clasa de elevi consiliată, clasa de elevi neconsiliată; - 1965, Flagg, volumul clasei de elevi; - 1968, Walberg, personalitatea profesorului; - 1968, Walberg & Anderson, clase reproductive/clase productive; - 1970, Walberg & Ahlgren, variabile contextuale variate în clasa deelevi; - 1971, Anderson, diferențele dintre randamentul aceluiași elev la profesori diverși; - 1971, 1972, Genn, diferențele dintre mediul de clasă la nivel de școală primară și școală gimnazială; - 1972, Streets, diferențele dintre clasele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acelea care fac apel la semne rare și nici cele ce se mulțumesc cu clișee, ci acelea care, manipulând codurile obișnuite, reușesc să-și exprime complet mesajul, folosind toate mijloacele organizării expresive prin adaptare la context. Aceasta este o tehnică productivă, bazându-se pe un răspuns adecvat la situații, implicând atât permanenta acordare a axei bipolare (emitere - receptare) prin organizarea contextuală a expresiei și interpretării, cât și conectarea procesului comunicării la realitatea educațională imediată. Relațiile interpersonale din clasa de elevi sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poate fi pozitivă sau negativă, mobilizând, angajând sau, din contra, demotivând și frânând dezvoltarea colectivului respectiv. Unele dimensiuni de ordin organizațional ale analizei climatului școlar, aplicabile, parțial, și în cazul clasei de elevi, sunt următoarele: - frustrarea; - intimitatea; - nepăsarea; - atmosfera; - accentuarea productivă; - distanțarea; - considerația; - încrederea. Din punctul de vedere al altor investigații, dimensiunile climatului pot cunoaște următoarea formă: - colegialitatea; - familiaritatea; - neangajarea; - susținerea; - autoritatea; - restrictivitatea. În urma combinării celor șase dimensiuni au rezultat patru tipuri de climate: 1. climat deschis: cooperare, respect reciproc, aprecieri
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
medii săptămânale, obținute prin fiecare metodă în cele două orare școlare: Figura anterioară indică performanța medie săptămânală a elevilor în testul simplei adunări (a - orarul de dimineață, b - orarul de după-amiază). Reprezentarea grafică indică faptul că dimineața elevii sunt mai productivi, înaintea cursurilor, și după primele două cursuri. Apoi, din cauza instalării oboselii, eficiența începe să scadă. Ea este mult mai puțin ridicată după a cincea oră. Rezultatele de după-amiază sunt mult mai puțin bune decât cele dedimineață. Aceste rezultate sugerează că
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tipuri de climate școlare identificate (deschis, autonom, controlat, familiar, paternalist, închis) se corelează puternic cu conduita observată (stilul managerial) a cadrului didactic. Caracteristicile comportamentale ale partenerilor pentru condițiile investigate sunt: - pentru elev: frustarea, intimitatea, nepăsarea și atmosfera; - pentru profesor: accentuarea productivă (directivitatea), distanțarea, considerația, încrederea. Care sunt principalele tipuri de climat școlar care apar drept consecințe ale unui management defectuos al clasei? Exemplu: climatul închis, caracterizat printr-un înalt grad de neangajare din partea elevilor, nepăsare, rutină, distanțare, depersonalizare, absența satisfacției personale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
stabilirea de scopuri, Încrederea, se aplică deopotrivă actorilor colectivi, organizațiilor. Mai mult decât atât, În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre faptul că organizațiile ar avea sentimente, emotivitate, aidoma indivizilor umani. Pe de altă parte, În economie, organizațiile productive sau firmele „intră pe piață” În toată complexitatea lor, ca structuri sociale ce nu pot fi asimilate individului rațional. În economia neoclasică firmele erau percepute ca fiind „cutii negre” ale căror procese interne nu contau (la fel cum, tot pentru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt relevante datele de intrare și cele de ieșire. Nu Însă și procesele interne prin care se obțin acestea output-uri. De altfel, acest model neoclasic mai poartă și denumirea de modelul Input - Output sau abordarea organizației ca mașină (tehnologie) productivă. Odată cu dezvoltarea teoriilor behavioriste, procesele interne ale firmei (structura de guvernare a organizației, revendicările asupra organizației, raporturile de putere, normele etc.) devin esențiale În explicarea comportamentului, Îndeosebi a performanțelor economice ale firmelor. Firmele sunt structuri sociale care agregă o multitudine
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ori organizarea oamenilor În structuri sociale instituționalizate constituie o problemă fundamentală În sociologie. Cooperarea presupune existența unei ordini sociale și arată gradul de coeziune și agregare socială. Solidaritatea organică, invocată de Durkheim, se bazează pe diferențierea funcțiilor sociale, fie ele productive, administrative, familiale etc. și pe integrarea acestora În cadrul proiectului societal. D. Sandu consideră aceeași problemă a „sociabilității”, relații sociale neconflictuale care aduc unitatea și agregarea socială, În analizarea dezvoltării sociale și economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procesul prin care se realizează tranziția micro - macro social. Distincția economic - social se estompează odată cu cea dintre sferele public - privat (În condițiile În care oferta de servicii publice Întră În competiție pe piață cu oferta de servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare a creșterii reglementărilor la care sunt supuse), ceea ce face ca sociologii să abordeze relațiile economice (sociologia economică) din perspectivă proprie, dar și economiștii să abordeze relațiile sociale din perspectivă economică (așa numitul „imperialism economic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
private; ele sunt acele organizații ce fac obiectul de studiu al economiei. Totuși, datorită estompării distincției dintre sferele public - privat (În condițiile În care oferta de servicii publice intră În competiție pe piață cu oferta de servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare a creșterii reglementărilor la care sunt supuse), sferele cognitive ale sociologiei și economiei se Întrepătrund, iar problematica firmelor devine parte integrantă a problematicii organizațiilor În general. De asemenea, În ciuda diviziunii epistemice clasice, abordările economice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
funcție de producție neproblematizată, cât și asumpțiile costului tranzacțional zero sunt condiții teoretice menite să simplifice modelul pieței. Alocarea factorilor de producție Între diferite utilizări (și utilizatori) este realizată exclusiv de către mecanismul prețurilor. Organizarea verticală și managerii nu au un rol productiv În alocarea resurselor, ci aceasta se realizează de la sine, pe piață, de asemenea prin intermediul prețurilor. Sistemul economic ar fi astfel coordonat exclusiv de mecanismul prețurilor, iar societatea nu ar fi o organizație, ci un organism.Dincolo Însă de această ficțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. În abordarea rețelelor se disting două curente: unul asumă eficiența rețelelor care produc relații sociale bazate pe Încredere și susțin dezvoltarea (Granovetter, 1985; Larson, 1992; Uzzi, 1996, 1997; Sandu, 1999 - sociabilitatea productivă) și altul consideră și efectele negative induse de rețele, În special prin decuplarea instituțiilor formale și inconsistența dintre rețele și instituțiile formale (Portes și Sensenbrenner, 1993; Nee și Ingram, 1998). O perspectivă integrantă (ce Își are originile În lucrările lui
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivel individual, la nivel macrosocial pot exista și „consecințe negative ale sociabilității” (Portes, 1998:2). Portes și Sensenbrenner (1998) folosesc, pentru a le desemna, termenul de „debit social” (ce ar fi opusul termenului de capital social În sensul de sociabilitate productivă - Sandu, 1999). Rețelele pot facilita apariția unor norme informale care să evolueze În „norme de opoziție” (Nee și Ingram, 1998) atunci când sancțiunile formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor jocului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este instituită de către actorii sociali ca un inventar de „rețete” menite să asigure succesul În anumite condiții. Pe baza microcercetării Întreprinse de noi, afirmăm că strategia firmelor românești din industria confecțiilor de „identificare” a unor parteneri „stabili” pentru exportul capacității productive În sistem lohn și cultivarea acestor relații a devenit „instituționalizată” (o regulă a succesului În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen scurt a acestei strategii. Definiția pe care o dăm legitimității
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt companii mari angajând peste 250 de salariați, aproximativ 450 sunt companii medii În plină dezvoltare (50-240 de salariați), dar există și aproximativ 950 de ateliere de mici dimensiuni (sub 50 de angajați). Între companiile mari există multe fabrici (capacități productive) ale unor firme străine care Își delocalizează producția propriu-zisă În țări cu mână de lucru ieftină. Pe de altă parte, majoritatea firmelor existente constituie capacități productive autonome care lucrează pe baze contractuale (lohn sau semi-lohn) cu parteneri străini. Perspectivele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de mici dimensiuni (sub 50 de angajați). Între companiile mari există multe fabrici (capacități productive) ale unor firme străine care Își delocalizează producția propriu-zisă În țări cu mână de lucru ieftină. Pe de altă parte, majoritatea firmelor existente constituie capacități productive autonome care lucrează pe baze contractuale (lohn sau semi-lohn) cu parteneri străini. Perspectivele de dezvoltare (schimbare) percepute la nivelul sectorului presupun creșterea productivității și retehnologizarea, concomitent cu orientarea către producție cu valoare adăugată mai mare (export integral sau producția colecției
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
colecției proprii). Dacă, În cazul lohn-ului resursa strategică pentru supraviețuire o constituie relațiile externe (contractele cu antreprenori externi) și, Într-o măsură mai mică, forța de muncă, dezvoltarea presupune creșterea competitivității prin formarea continuă a capitalului uman, tehnologizarea procesului productiv și creșterea valorii adăugate, adică a capacității de integrare a activităților productive. Cea de-a doua perspectivă se impune printr-o concepție a controlului emergentă ce difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituie relațiile externe (contractele cu antreprenori externi) și, Într-o măsură mai mică, forța de muncă, dezvoltarea presupune creșterea competitivității prin formarea continuă a capitalului uman, tehnologizarea procesului productiv și creșterea valorii adăugate, adică a capacității de integrare a activităților productive. Cea de-a doua perspectivă se impune printr-o concepție a controlului emergentă ce difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale ale lohn-ului, axate pe gestionarea relației cu partenerul extern (resursa strategică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
gestiunea fluxului de comenzi, Încep a fi chestionate de către o concepție emergentă asupra controlului. Noua concepție pare a deplasa accentul pe diversificarea și integrarea activităților funcționale În realizarea „autonomă” și comercializarea directă a unui produs (o concepție, să-i spunem, productivă). Percepția și strategiile emergente sunt asociate cu un tip de capital cultural, specific managerilor provenind din domeniul de creație sau productiv și din firme având capacități de producție (asamblare) mai degrabă reduse, ceea ce inspiră dezvoltarea activităților pe orizontală, complementare procesului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diversificarea și integrarea activităților funcționale În realizarea „autonomă” și comercializarea directă a unui produs (o concepție, să-i spunem, productivă). Percepția și strategiile emergente sunt asociate cu un tip de capital cultural, specific managerilor provenind din domeniul de creație sau productiv și din firme având capacități de producție (asamblare) mai degrabă reduse, ceea ce inspiră dezvoltarea activităților pe orizontală, complementare procesului productiv. Pe de altă parte, managerii provenind din comerțul exterior cu un capital cultural specific și dispunând de capacități productive mari
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]