16,685 matches
-
fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ciclului gimnazial. Cercetare noastră, după cum am specificat de la începutul lucrării, nu și-a propus să schimbe programa de studiu la disciplina “Educație fizică”, ci doar să îmbogățească și să diversifice paleta de mijloace, accesibile în lecția de educație fizică. Schimbarea produsă, planificarea jocurilor pentru dezvoltarea forței a demonstrat că și prin intermediul lor se pot rezolva sarcinile și obiectivele lecției. Planificarea încearcă prin acestea să realizeze obiectivele educației fizice la un nivel înalt și în același timp, atractiv și plăcut. În cazul
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3023]
-
că nu se admite știrbirea Planului la colectare, și de găsit toati metodili ca chiaburi din com săși dea la colectare și chiar și ceilanți Mijlocași și Săraci, ca până pe ziua de 5 februar să fie terminată colectarea la aceste produsi. (...) Să se ia măsuri ca șefi de tarlale să Vie în fiecare sară la sediul com cu adeverinți că au Predat la colectare (...) toți funcționari din com să se facă o ședință cu ei și să le arate inportanța colectărilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dulce” și mai mult „de post”, că doar și tov. Ceaușescu era creștin ortodox! Ajungând și la alineatul dedicat verzei, Demeter scria, sau pusese dactilografa să scrie că: „...în această perioadă se continuă activitatea în domeniul recoltării și însilozării la produsul varză de toamnă din care o cantitate apreciabilă va fi transformată în varză murată pentru ca împreună cu celelalte sortimente de murături să acopere cererea populației pentru sezonul următor”. Mai spunea Demeter pe atunci că „...s-au luat măsuri ca în cele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
orientează interpretarea și spre simbolismul cifrei șapte (Pașadia, Pantazi) ca indicator al unei perfecțiuni deturnate în eonul întunecat (Kaly Yuga) spre un aspect caricatural a cărei esență o recunoaște doar Povestitorul, chiar dacă cei trei se lasă călăuziți de un măscărici produs al decăderii ultime, un comediante care se salvează tocmai prin impuritatea care înseamnă adecvare, salvare la care nu are însă acces Corcodușa pedepsită tragic pentru că ridicase o clipă ochii spre purpura imperială, uitîndu-și condiția de floare de maidan. Ion Luca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-ul lui Blake legat de funcția aducătoare de inspirație a sacrului poate fi pus în acord cu cele formulate de Xenofan și de Proclus 81. Xenofan elogiază meritele poeziei homerice, elaborate sub direcția "influentelor divine" (phusis theazousa). De aceea opera produsă sub îndrumarea vocii divine este înzestrata cu frumusețe supremă: "Orice creează un poet aflat în stare de posesiune sacra (enthousiasmos) și sub îndrumarea spiritului divin (hieron pneuma) este peste măsură de frumos" (Russell și Winterbottom, 1972, p. 4). Unul dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Hegel, Grundlinien der Philosophie des Rechts (1821)22. Prima se referă la temporalitatea societății civile. Spre deosebire de cei care concep societatea civilă ca pe o condiție "naturală" a libertății umane, Hegel a înțeles societatea civilă (bürgerliche Gesellschaft) ca pe o sferă produsă istoric a vieții etice, sferă care cuprinde economia, clasele sociale, corporațiile și instituțiile de administrare a bunăstării (Polizei) și dreptului civil. "Sistemul de necesități" stimulate de societatea civilă în acest sens separă categoric condiția umană de mediul înconjurător natural. Necesitățile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ideilor emise de alții și fructificarea lor prin ajustări succesive și asociații libere asemenea unei reacții în lanț; c) suspendarea oricărui gen de critică; d) manifestarea liberă a imaginației. Brainstormigul se poate realiza în perechi sau în grup. Toate ideile produse se notează. În faza emiterii / producerii de idei trebuie încurajată participarea tuturor membrilor grupului chiar dacă uneori se desemnează un conducător de ședință. Mânuită cu profesionalism, flexibilitate și inspirație brainstormingul este o metodă accesibilă, relativ simplă și eficientă de învățare care
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
minte. Rezultă o structură (configurație) ca cea din figura alăturată. Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii „ciorchinelui”: 1. scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema / problema pusă în discuție; 2. nu judecați / evaluați ideile produse, ci doar notați-le; 3. nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră timpul alocat; dacă ideile refuză să vină insistați și zăboviți asupra temei până ce vor apărea idei; 4. lăsați
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
constantă ordonează nucleul central al paragrafului care precede enunțul cauzei determinante a argumentării ([P2]) și care se termină printr-o închidere-concluzie ([P6]). [P2] conține termenul inițial și pivotul de la care se dezvoltă anafora ("cîteva spații comerciale"). [P6] conține hipertema anaforei produse, anunțată printr-o reluare argumentativă ("aceste librării"). Propozițiile [P3], [P4], [P5] asigură coerența internă a paragrafului. Dacă [P3] și [P4] prezintă aceeași structură introductivă prin repetarea elementului inițial, elipsa din [P5] poate fi considerată un efect al coerenței tematice: elementul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și condițiile concrete în care s-a produs un dezastru tind să exonereze de vinovății legale persoane anume (pierdute în anonimitatea numărului mare de indivizi care într-un fel sau altul (direct sau mai puțin direct) au legătură cu dezastrul produs. O formă de deresponsabilizare se manifestă chiar și din partea acelora care, oripilați, pledează pentru renunțarea la tehnologie și la experimentele științifice, în favoarea unei atitudini paseiste de imposibilă întoarcere la relații mai puțin complexe și periculoase cu natura sau cu infrastructura
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cele două ramuri secundare dar debitul total este neschimbat: Dacă suprafața vasului primar este A și cea a celor două vase secundare A1 și A2 cu A1+A2 > A (cum este regula în cazul rețelelor arteriale) viteza sângelui se reduce. Produsul viteză-suprafață de secțiune este constant, compresibilitatea sângelui fiind neglijabilă: cum rezultă că unde ∆l1/∆t și ∆l2/∆t sunt velocitățile medii ale sângelui în vasele secundare. Dacă A1 = A2 rezultă că: Demonstrația se poate extinde și la ramuri inegale și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este dacă situația este bună sau nu, ci este vorba de recunoașterea faptului că o parte a corpului profesoral este tributară concepției, cunoștințelor profesionale, atitudinilor și comportamentelor formate înainte de 1990. Profesorii au manifestări care nu țin pasul cu schimbările sociale produse și, mai ales, cu orizontul de așteptare al liceenilor format sub impactul difuziunii culturale ce se propagă mai ales prin canalele media. Discuțiile consistente desfășurate în sesiunile de focus grup cu adolescenții vor argumenta mai bine această idee. Orice încercare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ședință să afle tot ce mișcă în școală, vrea să fie convinsă că nu fac parte din vreun cerc dubios cu care să mă ocup de cine știe ce prostii. Consecințele implicării autoritare sînt variate, ele încep cu insatisfacția, stresul sau frustrarea produsă adolescenților, pot trece prin frecvente "certuri" între părinți și adolescenți sau să genereze atitudini negative din partea lor. Nu este străin acestui stil impunerea unor decizii autoritare în momentul alegerilor ce privesc adolescentul care, uneori, sînt luate împotriva dorințelor și aspirațiilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de logică și de cauzalitate făcând în așa fel ca toate incidentele, și în special tonul general, să tindă spre prezentarea desfășurată a intenției." (1951: 984). Pentru maestrul narațiunii fantastice, prima dintre considerații este firesc "cea a efectului ce trebuie produs" (1951: 984), iar această concepție a efectului nu rămâne fără consecințe imediate în ansamblul operei. Dacă o lucrare literară este prea întinsă pentru a putea fi citită într-o singură ședință de lectură, trebuie să ne resemnăm, privându-ne astfel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și, într-o oarecare măsură, reflecția lui Paul Ricœr în cele trei volume din Temps et Récit. Triplul mimesis al lui P. Ricœur seamănă destul de mult cu obiectul pragmaticii textuale a lui U. Eco: "Studierea modului în care textul (odată produs) este citit și a modului în care orice descriere a structurii textului trebuie să fie în același timp descrierea mișcărilor de lectură pe care acesta o dictează" (Eco 1985). Primul mimesis sau planul prefigurării situat în amonte față de textualitate este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care în sens comun pot fi considerate ca fiind argumentative, constatăm că există forme foarte diferite unele de altele [...]. O argumentație nu prezintă niciun indiciu de omogenitate" (1974:186), cât și de M. Charolles: Argumentația nu implică, în cazul discursurilor produse, nicio formă specifică" (198:38). Se pare că aceste rezerve sunt justificate din punct de vedere textual global: textele-discurs argumentative sunt, cu siguranță, la fel de variate precum modurile textuale specifice narațiunii. Aceasta însă nu împiedică formularea unei ipoteze secvențiale mai restrictive
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care asigură discursului o anumită structură compozițională. Avem uneori tendința să separăm lectura de produsul său. Natura textuală a faptelor de limbă are drept consecință realizarea unor înlănțuiri de forme o structură compozițională dată care dirijează lectura/audierea unui enunț produs, dar care dirijează, de asemenea, și prima dintre lecturile/audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
adresat enoriașilor. Revenind la filosofia orientală, aceasta susține că după moarte, omul trece într un plan deosebit în care totul este vibrație. (Omul devine duh în cealaltă lume). În funcție de nivelul său de evoluție spirituală care se traduce prin finețea vibrațiilor produse, omul (sufletul său ) va aj ung e pe o treaptă mai înaltă ( rai ) sau mai joasă ( iad ) a aces tui plan. Spre deosebire de viața pe pământ, acolo, între aceste trepte se face o separație, iar spiritele de pe un nivel inferior nu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
este atît de codificată încît fiecare temă de deschidere are un element corespondent în final care vine să-i justifice încheierea (închiderea unei uși, stingerea luminii, sosirea personajului așteptat, reluarea drumului...). Încă o dată putem contesta ideologia realistă a reprezentării (efectul produs) printr-o analiză a procedeului: nu este vorba de faptul că un autor, dăruit cu o anumită acuitate vizuală epuizează realitatea și condiționează descrierea, ci e vorba de necesitatea de a pune capăt momentului de stagnare a povestirii, asta dacă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
non-q (constrîngere normativă Arg p → Concl. non-q pe care locutorul nu o asumă, rațiune pe care refuză s-o recunoască drept cauză). Fapt subliniat mai bine atunci cînd se face comparație, în același document, cu un același tip de enunț produs, de această dată, pentru Geneva: (17) GENEVA Oraș cosmopolit cu un farmec francez. Cu aceeași proprietate ("cosmopolit"), în mod evident, un cu totul altfel de enunț, doar descriptiv de această dată, este produs, fără a mai fi revizuită ba dimpotrivă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de obiecte sau de personaje care sînt manifestarea a ceea ce numim noi astăzi descriere. G. Genette, 1966, p. 162 Această distincție teoretică simplistă între, pe de o parte, funcționalul-narativ și, pe de altă parte, calificativul-descriptiv nu rezistă la analiza textelor produse efectiv. Cu toate că predicatele funcționale par să satureze narativul, nu reprezintă totuși singura componentă: în orice moment, predicate calificative se pot insera în povestire sub forma unor micropropoziții descriptive. De asemenea, vom vedea că predicatele funcționale pot să apară în secvențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
desemnat de Bourdieu drept muncă pedagogică, trebuie să dureze suficient pentru a produce o formație durabilă, respectiv un habitus, obiectivat în gândire, apreciere, acțiune și percepție ale individului. Productivitatea specifică muncii pedagogice se măsoară obiectiv prin gradul în care habitusul produs este durabil (capabil să genereze pe termen lung practicile conforme principiilor arbitrariului inculcat), transpozabil (capabil de a genera practici conforme cu principiile arbitrariului într-un număr mare de domenii) și exhaustiv (reproduce complet în practicile generate principiile acestui arbitrar cultural
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
forma cea mai înaltă a activității omenești. În sens restrâns, putem distinge patru accepțiuni ale termenului de creativitate: ca produs; ca proces; ca potențialitate general umană, ca abilitate creativă; ca dimensiune complexă a personalității (M. Zlate, 1994). 1. Creativitatea ca produs. Majoritatea autorilor au privit creativitatea din perspectiva caracteristicilor produsului creator, cu trăsăturile specifice acestuia: noutatea, originalitatea, valoarea, utilitatea socială, aplicabilitatea lui vastă. Astfel, Margaret A. Baden vede în creativitate realizarea de combinații originale din ideile vechi. În privința primului criteriu, cel
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]