7,048 matches
-
a unei generații sau promoții literare. Opțiunile terminologice sunt diverse, motivate adeseori subiectiv. Există, în demersul de periodizare a istoriei literare, distincția între generație și promoție. Se consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în anii ’90, într-un text de susținere a generației sau a promoției nouăzeciste, opina că „promoția ’90 este prima promoție a unei generații noi (admițând că șaizeciștii, șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
istoriei literare, distincția între generație și promoție. Se consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în anii ’90, într-un text de susținere a generației sau a promoției nouăzeciste, opina că „promoția ’90 este prima promoție a unei generații noi (admițând că șaizeciștii, șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
generație și promoție. Se consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în anii ’90, într-un text de susținere a generației sau a promoției nouăzeciste, opina că „promoția ’90 este prima promoție a unei generații noi (admițând că șaizeciștii, șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus în panoplia conceptuală a
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în anii ’90, într-un text de susținere a generației sau a promoției nouăzeciste, opina că „promoția ’90 este prima promoție a unei generații noi (admițând că șaizeciștii, șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus în panoplia conceptuală a exegezei și a istoriei
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
în anii ’90, într-un text de susținere a generației sau a promoției nouăzeciste, opina că „promoția ’90 este prima promoție a unei generații noi (admițând că șaizeciștii, șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus în panoplia conceptuală a exegezei și a istoriei literare consacrate perioadei contemporane, existând convingerea larg împărtășită că promoția de scriitori afirmați în deceniul al nouălea al secolului trecut
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus în panoplia conceptuală a exegezei și a istoriei literare consacrate perioadei contemporane, existând convingerea larg împărtășită că promoția de scriitori afirmați în deceniul al nouălea al secolului trecut este - prin numărul și prin valoarea componenților ei și mai ales prin caracterul radical novator al demersului literar al acestora, definit de caracteristici comune dincolo de fireasca diversitate a scrierilor lor
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
pildă, tardomodernismului, poststructuralismului, neoexpresionismului etc.) și, pe de altă parte, se consideră că manifestarea deplină a postmodernismului literar românesc e identificabilă în scrierile unor optzeciști apărute către sfârșitul anilor ’80 și mai ales în anii ’90, precum și în contribuția unor promoții mai noi. Caracteristice o. în poezie sunt considerate renunțarea la gravitatea modernistă, refuzul înfiorării patetice sau a tonului înalt, de vaticinație pe teme ontice, respingerea exprimării măiestrite și promovarea tonului familiar, colocvial, ironic și autoironic; biografismul truculent și colorat, dublat
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
unor estetici literare perimate. O. e glorificat cu accente similimilenariste ca izbăvitor al literaturii naționale prin conectarea ei la postmodernismul decretat punct terminus al istoriei de orice fel, deci și al istoriei literaturii, ceea ce provoacă iritarea reprezentanților altor generații sau promoții literare, care, ca ripostă, tind să conteste valoarea și importanța generației optzeciste. Confrații mai vârstnici, moderniștii șaizeciști, par să nu se împace cu ieșirea optzeciștilor din starea lor de „infantilizare” și continuă să-i considere generația tânără, refuzându-le excelența
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
urmă unul dintre cele mai importante episoade ale dinamicii literaturii române contemporane. Repere bibliografice: Desant ’83, București, 1983; Simion, Scriitori, IV, 466-723; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina, Pitești, 1993; Țeposu, Istoria; Emilia Parpală Afana, Poezia semiotică: promoția ’80, Craiova, 1994; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995; Dezbatere. Generația ’80: o „generație pierdută”?, CC, 1996, 2; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Batlles. Romanian Postmodernism Before and
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși, București, 1989; Cuprinsul vorbirii, București, 1993. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Profet spre ziuă”, VTRA, 1973, 1; Mihai Zaharia, „Luptele soldatului”, TR, 1981, 5; Emil Manu, O dialectică a dorului, RL, 1986, 37; Laurențiu Ulici, Promoția ’70. Ardelenii, RL, 1986, 46; Ioan Holban, „Dorul și ființa”, CL, 1987, 7. C.Br.
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
la „Gazeta Transilvaniei”, însoțind-o de câteva rânduri în care blamează literatura franceză de foileton, dar apreciază literaturile engleză și germană. Tălmăcește de asemenea din scrierile lui Lessing și Klopstock. Termină școala în iulie 1858, fiind clasificat cel dintâi în promoție. După o scurtă vacanță în țară, se înscrie, la 9 noiembrie, ca student în filosofie, la Universitatea din Berlin. Un timp predă psihologia la diverse pensioane particulare. Dorind să-și scurteze perioada studiilor universitare, părăsește Universitatea berlineză, transferându-se la
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care propune o nouă metodă de abordare a textului literar. Metoda textualist-semiotică e aprofundată în volumul următor, Eseu despre textul poetic (1986), care susține și ideea unei „promoții textualiste” în anii ’80. Din 1990 este profesor la Facultatea de Litere din Constanța. Este unul din membrii fondatori ai Universității „Ovidius” din Constanța (al cărei prim rector este) și decan al Facultății de Litere, Istorie, Teologie și Drept a
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
sistemul stabil de coordonate al criticului. A doua serie ar include, pe lângă Eseu despre textualizarea poetică, Eseu despre textul poetic, Textualism și autenticitate (1993), precum și sateliți ca antologia Avangarda literară românească. În Eseu despre textul poetic se acreditează ideea unei „promoții textualiste”, suprapuse în mare parte generației optzeciste, dar cuprinzând și autori din afara acestei generații, care scriu o „literatură a experimentului” și exaltă „conștiința de sine a Textului”. Printre textualiști, pentru care scrisul se reduce în mod esențial la o „aventură
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
universității de care aparține facultatea respectivă; • activitatea de experimentare trebuie condusă direct de membrii consiliului - în sensul participării la evaluările parțiale și finale și al asistenței la activitățile didactice; • experimentarea unui plan de învățământ care se poate extinde pe parcursul unei promoții, dar nu mai mult. 4.2.2.3. Curriculumul optimizattc "4.2.2.3. Curriculumul optimizat" Rezultatele experimentării trebuie valorificate în sensul identificării disfuncționalităților, erorilor și nereușitelor din proiect, care vor fi corectate sau ameliorate. Planul de învățământ optimizat va
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
A fost eliberat la 21 mai 1954, însă a primit domiciliu obligatoriu la Caransebeș și a fost ajutat de foștii profesori să își ia bacalaureatul. A terminat Facultatea de Filologie, secția română-istorie, la „fără frecvență”, la Iași, ca șef de promoție, după care s-a stabilit la Turnu-Severin, unde a lucrat ca profesor suplinitor de română, bibliotecar, zilier pe diferite șantiere, încărcător și descărcător de lemne. A mai fost anchetat de Securitate și după eliberare, între 1972-1976. A fost chemat și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei cu poziții politice, vor fi adusă În discuție pregătirea profesională și cariera anterioară. Din păcate, informațiile de acest tip nu sunt ușor disponibile, iar considerarea lor În mod consistent a fost imposibilă. 1.2. Prezentarea informației și structura articolului Promoții Analiza celor două elite și aprecierea compoziției și dinamicii lor au ca punct de plecare „promoțiile”. O „promoție” Îi include pe toți nou-veniții În guvern Într-o perioadă bine stabilită. Această perioadă nu se suprapune neapărat cu durata guvernului. Un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
informațiile de acest tip nu sunt ușor disponibile, iar considerarea lor În mod consistent a fost imposibilă. 1.2. Prezentarea informației și structura articolului Promoții Analiza celor două elite și aprecierea compoziției și dinamicii lor au ca punct de plecare „promoțiile”. O „promoție” Îi include pe toți nou-veniții În guvern Într-o perioadă bine stabilită. Această perioadă nu se suprapune neapărat cu durata guvernului. Un individ nu este numărat de două ori: când părăsește guvernul, dar este numit din nou după
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acest tip nu sunt ușor disponibile, iar considerarea lor În mod consistent a fost imposibilă. 1.2. Prezentarea informației și structura articolului Promoții Analiza celor două elite și aprecierea compoziției și dinamicii lor au ca punct de plecare „promoțiile”. O „promoție” Îi include pe toți nou-veniții În guvern Într-o perioadă bine stabilită. Această perioadă nu se suprapune neapărat cu durata guvernului. Un individ nu este numărat de două ori: când părăsește guvernul, dar este numit din nou după o perioadă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o perioadă bine stabilită. Această perioadă nu se suprapune neapărat cu durata guvernului. Un individ nu este numărat de două ori: când părăsește guvernul, dar este numit din nou după o perioadă, el nu este luat În calcul decât În promoția În care și-a Început cariera guvernamentală. A fost analizat parcursul guvernamental al 183 de indivizi. S-au făcut 52 de noi numiri În guvern, În intervalul cuprins Între decembrie 1947 și mai 1952. În următoarea perioadă (iunie 1952 - martie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
intervalul cuprins Între decembrie 1947 și mai 1952. În următoarea perioadă (iunie 1952 - martie 1965), numărul a crescut la 68, dar dintre aceștia numai 43 se califică (vezi criteriile) ca membri ai elitei guvernamentale. Am identificat În această perioadă trei promoții. Numărul nou-veniților În guvernele din perioada martie 1965 - februarie 1974 a fost de 63. Dar numai 34 s-au calificat pentru statutul de elită. De data aceasta am putut identifica patru promoții. Structura articolului În cele ce urmează, analiza se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
elitei guvernamentale. Am identificat În această perioadă trei promoții. Numărul nou-veniților În guvernele din perioada martie 1965 - februarie 1974 a fost de 63. Dar numai 34 s-au calificat pentru statutul de elită. De data aceasta am putut identifica patru promoții. Structura articolului În cele ce urmează, analiza se va structura În patru subcapitole. În subcapitolul următor voi trata foarte pe scurt problema locului și a rolului intelectualității În partidul comunist, În cele două perioade de analiză. În acest context, vor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
organizarea politică de la toate nivelele și acesta este motivul pentru care am ales anul 1952 ca punct de plecare pentru prezenta analiză. După cum vom vedea, o Întreagă elită va fi Înlocuită În decursul a numai trei ani. De aceea, prima promoție guvernamentală (52 de noi numiri din decembrie 1947 până În mai 1952) va avea o viață scurtă. Numai 11 din această primă promoție comunistă (tratați În detaliu mai jos) vor face cu adevărat și complet parte din elita Dej. Cu o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
După cum vom vedea, o Întreagă elită va fi Înlocuită În decursul a numai trei ani. De aceea, prima promoție guvernamentală (52 de noi numiri din decembrie 1947 până În mai 1952) va avea o viață scurtă. Numai 11 din această primă promoție comunistă (tratați În detaliu mai jos) vor face cu adevărat și complet parte din elita Dej. Cu o singură excepție importantă, toți ceilalți vor fi siliți să renunțe la poziții Înainte de noiembrie 1953. Analizele subcapitolului de față se bazează pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
excepție importantă, toți ceilalți vor fi siliți să renunțe la poziții Înainte de noiembrie 1953. Analizele subcapitolului de față se bazează pe componența guvernelor 1-5 (decembrie 1947 - martie 1965). 3.2. Elita guvernamentală a lui Gheorghiu-Dej Membrii elitei Dej din prima promoție Prima elită, anterioară anului 1952, ne interesează doar În măsura În care 11 dintre membri săi au deținut poziții centrale În elita lui Dej. În general, cei 11 s-au bucurat de mandate lungi, durata medie fiind de 12,4 ani. Pentru cei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au bucurat de mandate lungi, durata medie fiind de 12,4 ani. Pentru cei 9 care făceau parte din nucleul elitei (adică având mai mult de nouă ani vechime pe poziție) media este de 13,8 ani. Tabelul 1. Prima promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Bodnăraș Emil 21 10 dec. ’47 - oct. ’55 (Def), mar. ’57 - aprilie ’59 (Tr&Tc
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]