8,957 matches
-
în arhive particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
tîrzie (în anii ‘20-’30, tatăl său îl susținea încă financiar, pentru a putea scrie). Rădăcina stîngismului lui trebuie căutată mai curînd în două episoade biografice cu impact indirect asupra lui. Doar ele ar justifica, la limită, anti-capitalismul ireconciliabil al prozatorului. Mai întîi, copil fiind, a trăit în spațiul fermelor din California (decorul capodoperei Of Mice and Men/Oameni și șoareci) unde, indubitabil, a fost impresionat de drama zilierilor itineranți, care munceau enorm, pe sume modice de bani, cu speranța (deșartă
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
tautologie?) și bun comparatist de continente, constată diferențele între cutume și practici, observă eficiența americană, ca și micile bizarerii de acolo, fără să idealizeze ceva, și, mai ales, fără să demonizeze vreun tronson al țării natale. „Metoda“ lui favorită, în calitate de prozator, este exemplificarea, care conține, fatalmente, termenii tehnici de rigoare, dar nu abundă în asta, ci trimite direct la tipologii. Găsești în volum tot felul de cazuri, respectiv tot soiul de tipologii, ca și situații tensionate, inevitabile într-un spital, ceea ce
Eternul feminin - o ipoteză „tehnică“ by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2897_a_4222]
-
a tronului: spre cel mai înalt nivel politic, administrativ, militar și de securitate din epoca de aur, cu alte cuvinte, spre marea istorie, explodată ca o dinamită cu ceas în decembrie ’89. Despre Revoluție s-a scris mai puțin, însă prozatorul vâlcean are îndrăzneala de a ataca frontal subiectul. Departe de perspectiva alegoric-burlescă din Orbitor. Aripa dreaptă de Cărtărescu și aproape de tehnica reportajului colorat emoțional din Noaptea când cineva a murit pentru tine de Bogdan Suceavă, romanul desfășoară „filmul“ haosului revoluționar
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
ai secolului XX sunt «de veghe în oglindă»: scriitorul Mircea Mihăieș își desfășoară, el însuși, îndoielile. Se întâlnește cu cei mari? Femeia în roșu nu este un «jurnal» , este o experiență a prieteniei, solidarității. Un exercițiu de devotament față de confrații prozatori. Experiențele-limită țin de calitatea confesiunii? Pe de o parte, Mircea Mihăieș scrie cărți uriașe despre cei mari, de la Faulkner la Joyce, pe de altă parte, cărți ale amintirilor. Și benzile desenate și Marlowe aparțin unui timp paradisiac al întâlnirilor în
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
aparțin unui timp paradisiac al întâlnirilor în care Mircea Mihăieș crede cum nimeni din generația sa.. Ultima carte a lui Mircea Mihăieș se numește Ce rămâne. Cu subtitlul: Wiliam Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha. E,desigur, o carte despre marele prozator, despre un ținut, o lume. Despre misterele acelei lumi. Dar titlul, dar verticala studiului este întrebarea: Ce rămâne. Ce rămâne din lumea lui Faulkner. O întrebare de o șocantă ambiguitate, îmblânzită de subtitlul care ne atrage atenția că despre Faulkner
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
sau mai noi, ca „Strada ficțiunii” a Eediturii Allfa sau „Biblioteca ideală”. Ca de obicei, micile edituri dau culoare peisajului literar, uneori prin autori ieșiți din tipare, alteori dedicându-se unei singure literaturi. Ce surprize vin de la Humanitas fiction? Marii prozatori contemporani vor fi prezenți cu titluri noi. Laureații Nobel, care își au deja publicul fidel, vor confirma originalitatea și complexitatea scrisului cu romane recente: Broaștele de Mo Yan, Copilăria lui Isus de J.M. Coetzee. Iubitorii lui Amos Oz îl vor
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
prin Povestiri cu Basil și Josephine, reunind texte ce au ca personaje doi adolescenți, teribili și privilegiați. Va urma Ridicat la ceruri, unul din primele romane ce l-au impus pe José Saramgo, nobelizatul din 1998. Vor apărea și romanele prozatorilor americani aflați de ani buni pe listele candidaților Nobel: Orașele de câmpie de Cormac McCarthy și Omul căzător de Don DeLillo. Li se alătură romanul recent al lui Michael Cunningham, Regina zăpezii și romanele scriitorilor cei mai cunoscuți din literatura
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
cu lumea filmului: Frumoasele ruine de Jess Walter, cel mai bun roman al anului 1912, în SUA și Anglia, pătrunde în fabrica de iluzii de la Hollzwood, Mistuiți, debutul ca romancier al celebrului regizor canadian David Cronenberg. Și romanul Cina al prozatorului olandez Herman Koch vine însoțit de o recentă ecranizare. Nu lipsesc din „Biblioteca Polirom” scriitoarele care aduc în literatură experiențe singulare și lumi pline de culoare: Oamenii eternității nu se tem niciodată, debutul tinerei autoare israeliene Shani Boianjiu, inspirat de
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
altă parte, în ce măsură fiecare parcelă culturală cultivată a dat roade, înnoind limbajul literaturilor respective, promovând talente autentice, astăzi nume de vază în geografia spirituală românească, germană ori maghiară. O numărătoare rapidă ar conduce spre aproximativ trei sute de nume de poeți, prozatori, critici literari, cercetători în domeniul „umanioarelor”. Însumate, cărțile lor alcătuiesc deja o impunătoare bibliotecă. Au început, de la o vreme, să se adauge pe rafturile ei și cărțile despre scrisul echinoxist, suita de valoroase „caiete Echinox” ale Centrului de studii ale
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
Eugen Ruge se vede limpede în ușurința cu care se mulează pe diferite voci naratoriale. De foarte multe ori aceleași evenimente sunt relatate din punctul de vedere al altor actanți, iar forța de radiografiere a gândurilor pe care o vădește prozatorul german este excepțională. Astfel asistăm la spectacolul încleștării unor minți, vedem sforile din spatele convențiilor sociale, minciunile nevinovate, frustrările ascunse sub preș, tensiunile pe care un narator omniscient nu ar fi capabil să le facă să transpară. Deși la prima vedere
Când lumina nu mai vine de la Răsărit by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3332_a_4657]
-
de umbră de unde se cuvine a fi recuperat și repus, cum e și firesc, în circuitul valorilor durabile ale literaturii române. Bogată și revelatoare, sub multiple aspecte, este și literatura sa epistolară, din care transcriem, aici, o amplă misivă trimisă prozatorului și sculptorului Ion Vlasiu (1908-1997) ce se constituie, de fapt, într-o fermecătoare lecție de istorie literară și estetică. * Cluj, 15 septșembrieț [1]962 Dragă domnule Vlasiu, Apoi d-ăștia îmi ești? Treci prin Cluj și nu te lași văzut
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
5. Liviu Rusu - Logica frumosului. Cluj, Editura Universității Regele Ferdinand I, 1946, 171 pagini. 6. Ion Minulescu a îndeplinit în perioada 1922-1940 funcțiile de inspector și director general în Ministerul Cultelor și Artelor. 7. Alexandru Ceușianu (1898-1970), poet, dramaturg și prozator. A publicat - Epistola albă. Comedie în 2 acte. [Reghin, 1930], 133 pagini și Cremene. Roman. Sighișoara, Editura Miron Neagu, [1940], 224 pagini. Nu este inclus în Dicționarul general al literaturii române. 8. Liviu Rusu a fost rechemat ca profesor în
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Dumitrescu-Bușulenga, Dimitrie Păcurariu, George Corbu și mulți, foarte mulți alții. Se cuvine să precizez că nici o epistolă expediată profesorului Const. Ciopraga nu a rămas fără ecou sau un răspuns edificator. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt destinate poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care în perioada interbelică a înființat și supervizat arhicunoscuta publicație Viața literară (1926-1935; 1941), în paginile căreia au debutat mulți poeți, prozatori și critici literari. Tânărul Const. Ciopraga trimite două eseuri care, din motive ce
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
un răspuns edificator. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt destinate poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care în perioada interbelică a înființat și supervizat arhicunoscuta publicație Viața literară (1926-1935; 1941), în paginile căreia au debutat mulți poeți, prozatori și critici literari. Tânărul Const. Ciopraga trimite două eseuri care, din motive ce ne scapă deocamdată, nu au fost publicate, deși I. Valerian apostilează prima epistolă: Corespondenți la Iași. S-a răspuns la Poșta Redacției. Se vor publica. I.Vșalerianț
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
între Sadoveanu și Ivo Andrič etc. O carte masivă, ce reflectă voința de sinteză a lui Cornel Ungureanu, este Proza românească de azi (1985), din care criticul a publicat numai primul volum, intitulat Cucerirea tradiției. În prima parte, sunt prezentați prozatorii „deceniului unu” (de la Sadoveanu la Marin Preda și Vasile Voiculescu cu proza publicată postum), în timp ce a doua secțiune e consacrată prozatorilor generației ’60. Dacă prozatorii „deceniului unu” sunt interpretați în funcție de reperele unui context istoric și ideologic, ceilalți scriitori au drept
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
de azi (1985), din care criticul a publicat numai primul volum, intitulat Cucerirea tradiției. În prima parte, sunt prezentați prozatorii „deceniului unu” (de la Sadoveanu la Marin Preda și Vasile Voiculescu cu proza publicată postum), în timp ce a doua secțiune e consacrată prozatorilor generației ’60. Dacă prozatorii „deceniului unu” sunt interpretați în funcție de reperele unui context istoric și ideologic, ceilalți scriitori au drept grilă esențială de apreciere criteriul estetic, literaritatea, fără să fie eludate aici excursurile comparatiste, analogiile și corespondenț ele cu textele unor
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
care criticul a publicat numai primul volum, intitulat Cucerirea tradiției. În prima parte, sunt prezentați prozatorii „deceniului unu” (de la Sadoveanu la Marin Preda și Vasile Voiculescu cu proza publicată postum), în timp ce a doua secțiune e consacrată prozatorilor generației ’60. Dacă prozatorii „deceniului unu” sunt interpretați în funcție de reperele unui context istoric și ideologic, ceilalți scriitori au drept grilă esențială de apreciere criteriul estetic, literaritatea, fără să fie eludate aici excursurile comparatiste, analogiile și corespondenț ele cu textele unor clasici ai prozei europene
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
parțială, remaniabilă. Pentru Andrei Pleșu, cel din Jurnalul de la Tescani, fragmentul reflectă „procedura intimă a gândirii.” Gândim intermitent. Intermitența nu e numai „condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului.” Oricât de copleșitoare le-ar fi prozatorului și cititorului său enciclopedia personală și capacitatea de sinteză, Lumea nu li se dă decât fragmentar. Monolitul scrisului obiectiv e intarsiat de frânturi subiective, tot așa cum fragmentele subiective acced la priviri de largă valabilitate. Cele două mari maniere (pe care
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
tot așa cum fragmentele subiective acced la priviri de largă valabilitate. Cele două mari maniere (pe care un Manolescu le numește doric și ionic) lucrează în regim de vase comunicante. Fie că-și propune sau nu să concureze starea civilă, scrisul prozatorului nu poate cuprinde decât fărâme cărora le caută/le construiește, într-un efort de imaginație și viziune, liantul. Această „infirmitate” e recunoscută deschis și asumată mai ales de la optzeciști încoace (Mircea Nedelciu: „Fragmente de intensitate diferită îmi ocupă mintea de la
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
sepia atemporală, ne-datată, gata să spună despre ceea ce a privit îndelung, a moștenit și poate transmite mai departe. Cu remarcabilă știință a detaliului semnificativ în ordine umană, istoria personală devine hologramă a unei întregi Istorii. (din Oglinda și drumul. Prozatori contemporani, volum în curs de apariție)
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
de ani, în toamna lui 1970, după un spectacol văzut la sala Comedia a Teatrului Giulești, metamorfozat după 1990 în Teatrul Odeon. Cel care nea făcut să ne strângem mâna și să ne rostim numele a fost un prieten comun, prozatorul Sorin Titel, o prezență constantă, lucru rar printre scriitori, la premierele teatrale și cinematografice, un fan împătimit al lui Șerban și Manea. La ieșirea din teatru, văzând că între noi deja se înfiripase un dialog, ne-a propus să mergem
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
a fost explicat prin dublu joc: prezintă lumea japoneză de azi bântuită de demonii trecutului într-o formulă nouă, născută din cunoașterea literaturii americane - de aici și butada că este scriitor american care scrie în japoneză sau cel mai americanizat prozator japonez. Cu Ruth Ozeki se petrece fenomenul invers: este cea mai „niponizată” scriitoare americană, preluând strălucit strategii și tehnici folosite de Haruki Murakami. Ruth Ozeki s-a născut și a crescut în New Haven, Connecticut, într-o familie mixtă (tatăl
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
fabulosul? „Cartea șoaptelor e oarecum neobișnuită, căci, spre deosebire de alte istorii, aici moartea e doar un detaliu, iar mai importantă decît moartea și, deci, decît viața, e memoria”. Deoarece epopeea posedă și aspecte ale miracolului, această normă e conștiincios respectată de prozator. Bunicul d-sale primea vizitele familiare ale morții care îi relata despre răposații vechi, de-acum așezați în condiția lor, singurii ce posedau dreptul de-a vorbi, căci ceilalți, „morții cei noi se iveau pe la ferestre, cu obrajii palizi și
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
natura ei, se caracterizează prin privilegiul pe care-l acordă oamenilor de litere de a „crea” și „recrea” cuvinte nestandardizate prin înșiruirea de semne monosilabice provenite din limba clasică, devenite arhaisme și utilizate numai în scris. Astfel, scriitorii (poeți sau prozatori) creionează imagini ce pot fi transpuse în altă limbă numai folosind parafraze complicate, iar chiar și în acest caz fericit, varianta propusă de traducător, căci, în acest caz, fiecare tălmaci, asemenea unui actor, va prezenta propria interpretare, transpunerea rămâne o
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]