10,701 matches
-
punct de vedere al operativității și al corectitudinii, transpunând în viață politica partidului. De asemenea, unitatea tovarășului general Vlad trebuie să fie un exemplu. Avem suficiente acte normative, nu suferim de indicații și îndrumări ale conducerii partidului și stă în putința noastră ca, prin modul de aplicare a acestora în viață, să rezolvăm toate problemele în mod cât mai corect și operativ. La fel și la Direcția generală tehnico-operativă, problemele vor fi rezolvate și pe linie de securitate și pe linie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
instrucțiuni ca să ia măsuri adecvate în apele interioare și teritoriale ale Vietnamului de Nord, pentru a împiedica livrarea oricăror provizii. 3. Comunicațiile pe calea ferată și toate celelalte căi de comunicații vor fi întrerupte în cea mai mare măsură cu putință. 4. Bombardamentele aeriene și navale asupra obiectivelor militare din Vietnamul de Nord, vor continua”. Mai sunt și alte condiții: „Aceste acțiuni ce le-am ordonat vor înceta când următoarele condiții vor fi îndeplinite: - În primul rând, toți prizonierii de război
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
competence]. 1. Vezi COMPETENȚĂ NARATIVĂ. 2. În terminologia greimasiană, ceea ce face posibilă acțiunea și, mai exact, calificarea SUBIECTULUI în raport cu axele dorinței (vrea să facă) și/sau obligației (trebuie să facă), ca și cu axele cunoașterii (știe să facă) și/sau putinței (poate să facă). ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hénault 1983; Prince 1981, 1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
național unitar - precizează, ori de câte ori se impune, analistul - n-a fost niciodată negată, ci dimpotrivă. Numai că, istoriografia română, ca și unii istorici străini (precum T. W. Riker sau Barbara Jelavich), ale căror opinii converg către aceleași încheieri, au demonstrat, fără putință de tăgadă, că românii înșiși au fost artizanii propriei lor organizări național-statale. Comentând, între altele, conduita politică a puternicilor vremii față de îndreptățitul efort emancipativ al popoarelor din Orientul european, Leonid Boicu a observat și evidențiat - pe temeiul unei atente cercetări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oră în 1782, la 4,8 km/oră în 1814, la 6,5 km/ oră în 1830 și la 9.5 km/oră în anul 1848. Acest progres a fost posibil datorită dezvoltării rețelei de șosele și, în consecință, a putinței de folosire la transporturi grele a cailor. La noi, în domeniul îmbunătățirii căilor de comunicație nu s-au înregistrat, în acea perioadă, progrese de natură să influențeze asupra vitezei de transport. Afară de aceasta, date fiind natura solului nostru și inexistența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de trecere obligatorie pe căile de comunicație ale țării, asigurându-și, în felul acesta, monopolul beneficiilor rezultate din acest drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
zalhanale-manufacturi și atelierele navale de la Galați, tocmai pentru că zalhanalele nu erau concurate de către țările apusene, iar atelierele navale de la Galați erau indispensabile. Așadar, rămânem la concluzia că stadiul manufacturier în industria Moldovei a rămas în faza unor începuturi timide, fără putință de progres. Această stare de lucruri a generat o foarte importantă particularitate a istoriei industriei moldovenești: în marea majoritate a ramurilor industriale s-a trecut direct de la cooperația capitalistă simplă la mașinism. S-a observat în mod îndreptățit că „în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteri și o calfă. În 1845, în Botoșani, 766 de meșteri, adică mai bine de trei sferturi din numărul total al meșterilor și al calfelor, lucrau în afara breslelor. Iată mărturii care, fără să mai aibă nevoie de comentarii, dovedesc fără putință de tăgadă starea de descompunere a breslelor și cauzele care au provocat-o. Frecventă era și nesupunerea breslașilor la îndeplinirea obligațiilor față de breaslă. La 1847, blănării sudiți refuzau să plătească taxele către breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1728 să scrie o istorie a Munteniei, își motiva astfel încercarea: „să văd de nu cumva s-ar putea întocmi în același timp ca și pentru celelalte neamuri întâlnite în Europa, acum când pretutindeni aproape toate stirpile neamurilor după măsura putinței sunt scoase la iveală din izvoarele ce s-au mai păstrat după atâtea schimburi ale sorții...” (subl. ns. - L. B.). Procesul de individualizare a entităților etnice, apoi naționale, era însă jugulat în planul practicii politicii internaționale de mentalitățile feudale ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
devină o țară industrială în adevăratul înțeles al cuvântului”, căci noi „ne-am născut prea tîrziu la viața economică conștientă, ne ... lipsește cărbunele de pămînt» și că, deci, va trebui să ne limităm în a crea «toate industriile agricole cu putință”. Convingerile, ca și considerațiile mai mult sau mai puțin ocazionale ale lui A. D. Xenopol privitoare la industrie ni se înfățișează ca foarte firești pentru un om care n-a fost un economist doctrinar, ci un cercetător al unei stări de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greu de imaginat! Suntem în 1983, când Alexandru Zub, referindu-se la Miron Costin, spune în volumul Biruita-au gândul: „exprimând dificultatea de a se dedica istoriei într-o epocă în care «gândul slobod și fără valuri» nu era cu putință”, cronicarul „rezuma, în definitiv, destinul unei pleiade întregi de cronicari și de istorici” de atunci și dintotdeauna. Deși „iluziile unei «istoriografii perfecte» s-au risipit demult” Alexandru Zub rămâne la „convingerea că istoricul aparține unui timp și are datoria să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
excesul celorlalte activități sedentare duc în timp la afectarea stării de sănătate, uneori cu repercusiuni pe termen lung. Astăzi, practic orice specialist în medicină, sport, psihologie, psihiatrie, etc. recomandă mai mult decât oricând practicarea activităților motrice cât mai des cu putință, în forme organizate sau individual. Asocierea acestor activități cu un regim de viață sănătos, cu o alimentație rațională reprezintă unul dintre primele și cele mai importante obiective și sfaturi pe care societatea le impune oamenilor. - Tehnologia, nevoia de timp, comoditatea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de multe ori ca modalitate de petrecere a timpului liber. Efectele practicării activităților sportive asupra sănătății oamenilor sunt mai mult decât dovedite. Astăzi, practic orice specialist în medicină, sport, psihologie, sociologie etc., recomandă practicarea exercițiilor fizice, cât mai des cu putință, în special a activităților în care solicitarea este una aerobă, vizând ceea cea ce este la modă astăzi - „efectul cardio”. Printre activitățile sportive cu efecte majore asupra menținerii unei nivel superior al sănătății oamenilor, specialiștii includ și JOGGING-ul. Având
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
centru stă drept și își ridică mâinile deasupra capului. Cei doi copii aflați în stânga și în dreapta lui ridică brațele dinspre exterior în formă de semicerc. Acestea sunt ramurile. Jocul continuă prin alegerea altor membri ai grupului, cât mai repede cu putință. Grupurile de câte trei copii trebuie să formeze fie un elefant, fie un palmier, prin cooperare imediată. Cu cât se dau instrucțiunile mai repede, cu atât jocul este mai dificil și mai amuzant. Evident, grupul poate inventa alte forme, de
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
o uite? Iubirea și mînia sînt oare-aceeași patimă? în mine ele-s una. Cei ce iubesc sînt oare precum acei care-au murit, din moarte înviați, 20 Nemuritori în chin nemuritor, spre-a nu fi izbăviți nicicînd? Nu-i cu putință oare că cineva din moarte înviat Să moară? Cînd deznădejdea-ntunecată mă cuprinde, nu pot În mare să m-afund și de uitare-nvăluit să dorm? Ah, Enion, Slutita văd această-nfățișare a ne-mplinitei vreri. 25 Atotputernicul blestem al unui om
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dovedindu-se un eșec financiar). Potrivit lui Raine, Fuseli este posibil sa il fi propus pe Blake lui Edwards, pentru că Fuseli a fost cel care l-a lăudat pe Blake, în prefață volumului Night Thoughts, în termenii cei mai clari cu putință. Deși "proiectul Young" a fost un eșec, Blake a folosit totuși paginile de probă pentru manuscrisul propriului său "Vis de Nouă Nopți", Vala, sau Cei patru Zoa, care constă, asemănător, într-o secvență de "viziuni nocturne" și care avea să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
întemeiată pe principii raționale, pe conceptul libertății și pe exercițiul volițional al acesteia, ce presupune legea morală. Fiindcă este legat de mobiluri ele însele condiționate din afara persoanei, în lumea sensibilă omul este existență eteronomă; dându-și sieși legea, având astfel putința acțiunii din datorie, în lumea inteligibilă, omul este ființă autonomă. "Kant distinge spune Ion Petrovici pe lângă eul nostru transcendental, cu puritate morală neprihănită și un eu empiric, o puternică cetățuie egoistă a sufletului nostru preocupată numai de fericirea individuală"65
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestea, cum comunică cele două instanțe ale unității umane de existență? În ipoteza năruirii acestei unități datorită plasării celor două "părți" sub legislații mundane diferite, însuși proiectul antropologic kantian și-ar pierde îndreptățirea; în plus, s-ar nărui și orice putință de legitimare a filosofiei kantiene ca o încercare filosofică de proiectare a metafizicii-știință, pentru că, rând pe rând, și-ar pierde sensul mai multe concepte: finalitatea, libertatea, cunoașterea etc. Unitatea de existență a omului nu se află însă în pericol, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dori inferioară (aceea prin care omul râvnește fericirea); și chiar prin prezentarea lui doar ca ființă inteligibilă, liberă. Aceste experimente kantiene nu au contat, desigur, decât ca niște "analize" menite să rânduiască limitele omului, limite socotite de filosof drept "puteri" ("putințe"). Oricum, se află aici lecția despre lipsa de realitate a omului blocat în sine, redus fie la condiția de simplu fenomen (doar locuitor al lumii fenomenale) fie ridicat în slăvile inteligibilului (doar locuitor al lumii inteligibile, înger pe pământ, lipsit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost imposibilă; energia s-ar fi distribuit indivizilor, dar fără ca aceștia să aibă libertatea de-a o utiliza dincolo de granițele programării lor prin specie, întrucât le-ar fi lipsit spontaneitatea. Individul uman datorită faptului că posedă eul aduce în lume putința exercițiului libertății. Dar nici eul singur nu ar fi fost suficient pentru o evoluție în orizontul personalizării. Mai mult, el este confruntat cu alte elemente ale fondului sufletesc. Confruntarea cu conștiința, de exemplu, va face ca eul să-și schimbe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiința, de exemplu, va face ca eul să-și schimbe neîncetat conținutul, raționalizându-se. Această idee se regăsește la unii cercetători ai fenomenului vieții din a doua jumătate a secolului trecut. Iată ce spune, pe această temă, fizicianul E. Schrödinger: Putința de a înțelege 'devenirea' organismelor ne ajută să pricepem că viața noastră conștientă, nu vreau să spun că trebuie să fie, ci este, de fapt, în mod necesar, o luptă continuă împotriva eului nostru primar"118. C. Rădulescu-Motru socotește că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa oarecum "finală" (nefiind posibile forme superioare de personalizare a energiei, exceptând personalitatea lui Dumnezeu care are statutul unui ideal), anume personalitatea energetică a omului de vocație, se va înscrie ea însăși într-o evoluție care nu va epuiza nicicând putința regeneratoare a energiei aflată într-un continuu proces de personalizare. De asemenea, în primul plan, omul este termen secund; în al doilea, în cel istoric, omul este termen prim. Folosind această idee drept criteriu pentru interpretarea personalismului energetic, constatăm că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de fenomenele naturale, o tehnică ce nu s-a diferențiat de cea a naturii. Ei îi lipsește specializarea, căci formează un tot nediferențiat, amorf, corespunzător unei conștiințe în care personalul și cosmicul sunt încă indiscernabile. Pe cât de departe se află putința folosirii energiilor cosmice prin munca specializată, pe atât de îndepărtată se află și putința creării unor noi genuri de muncă; la fel de departe se află și profesionistul și omul de vocație, de personalitatea mistică. În Lecții de logică, lucrare publicată de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ei îi lipsește specializarea, căci formează un tot nediferențiat, amorf, corespunzător unei conștiințe în care personalul și cosmicul sunt încă indiscernabile. Pe cât de departe se află putința folosirii energiilor cosmice prin munca specializată, pe atât de îndepărtată se află și putința creării unor noi genuri de muncă; la fel de departe se află și profesionistul și omul de vocație, de personalitatea mistică. În Lecții de logică, lucrare publicată de C. Rădulescu-Motru în 1943, dar care reproduce în primele două părți ale sale cursul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului, datorită unei structuri sufletești dinamice, aflată în acord cu idealul poporului, al comunității din care face parte, structură care îi dă putința de a produce noul. Tipul are, de fapt, două sensuri: a) cultura ca personalitate a poporului: "căci cultura este o personalitate. Ea este însă o personalitate tip, și nu o personalitate în corp concret, cum este cea a individului"195
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]