9,450 matches
-
putea vorbi despre iubirea mea la timpul trecut Dacă aș ști că și tu îmi vei vorbi despre o iubire prezentă sau viitoare Te-aș învăța cum să suporți durerea uitării ,nepăsarii, indiferenței Ingratitudinea și cum toate acestea te pot răni iremediabil. Ți-aș vorbi despre iubire ca și despre un lucru comun Ca și despre o floare care înflorește , ca și despre toate florile care înfloresc Și a căror mireasmă , culoare , perfecțiune tu nu poți sa le-o descoperi Unii
POATE ÎNTR-O ZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355612_a_356941]
-
există Viață, Când nu mai Sunt iubiri. Prin amintiri, Ce încă Ne țin minte, Ne facem drum, Cu pași Mărunți și goi, Simțind arsura Nisipului Fierbinte. Puterea De-al străbate, Există Doar în noi. Nu ești învins Când inima-i rănită, Și nici când ochii, Lacrimi au Prelinse. Învins, ești doar Atunci Când prea ușor, Ai renunțat, Definitiv la vise. Referință Bibliografică: Să nu lăsăm... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de
SĂ NU LĂSĂM... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355678_a_357007]
-
de rază Versul mă aspiră spre zenit, Celălalt, viclean, îmi stă de pază, Din tâmple îmi scoate ce n-am gândit. Noaptea din ideea mea Noaptea are insomnie și nu poate să doarmă De-atâtea vise la capul unei idei Rănită într-o confruntare de păreri cu-o armă Și glonțul tăcerii din pietrele de pe alei. Târziu aud cum pe sub ușa noastră Ideea se strecoară tăcută afară, Tiptil o iau după ea pe cărarea albastră, O văd grăbită cumpărând bilet în
NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355705_a_357034]
-
Autorului Moto: Deci iarăși le-a vorbit Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții. Ioan, 8:12 Orbecăind, am rătăcit neștiutor pe cărările pline de neprevăzut, rănindu-mi picioarele prin rugi și bolovănișuri, plângând în arșiță ori în colțuri de stânci pustiite. Mi-am spălat durerea în tulburea apă de lac ori de râu, în stropii de ploaie, pe care-i priveam îndelung cum lunecă-n tremurul
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355688_a_357017]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SERGIU SAVA - POEME ANONIME Autor: Sergiu Sava Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului *** bucățile de oglindă ce mă rănesc, cu bună știință azvârlite în mine apoi, si în ceilalți de propria conștiință le smulg și le adun într-un purpuriu caleidoscop in care las să picure lumina morții strop cu strop *** ține-mi respirația în acest fum de cuțite
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsărea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coapta Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram că un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales ÎN VISUL MEU În visul meu etern de păpădie Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie Vesminte parfumate cu efemera greață Ce-mi curge
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsărea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coapta Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram că un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales ÎN VISUL MEU În visul meu etern de păpădie Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie Vesminte parfumate cu efemera greață Ce-mi curge în conștiința și-n
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
realizez- Atât de multe lucruri; că mama este sfântă; E unică, să știi; Și ai să plângi amarnic când ea nu va mai fi. Mama, este totul; ce-i bun și ce-i curat; De multe ori greșim; Nu o răni copile! Iubește-o ne-ncetat! Dacă ai făcut-o să plângă, Alină-i durerea căci mama ta e sfântă. Când clipa va sosi, rămas-bun îți vei lua; Și ai să o plângi pe dânsa, Dar vremea va fi sosită, și n-
MAMA . de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346180_a_347509]
-
în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă-ngroapă ochiul tău fără sclipire Întors spre altă frunză ruginită Din altă toamnă mult mai veștejită În colțul tău cu galben și uimire... Împrăștii și pictezi în galben răni Ce galben sângerează în vitralii Și sfinții s-au îngălbenit sărmanii De-atâta apă galbenă din căni... Un trandafir prea auriu mă doare Că mi l-ai smuls din inimă, dușman Stă aruncat pe dale, la răcoare Până la moartea lui
GALBEN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356130_a_357459]
-
începu să jeluiască de ți se rupea sufletul, plecase cu gândurile ei tulburi către un cimitir imaginar...se prăbuși pe dalele reci și începu să râcâie cu unghiile până îi dădu sângele... -Chemați pe cineva, o asistentă, un doctor! Se rănește rău. Of, vreau să plec de aici, nu mai pot să văd atata suferință, strigă Gențianne și își luă capul în mâini, acoperindu-și ochii...Ar fi vrut să fugă , să simtă aerul curat al primăverii, să alerge cu tălpile
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
lăsa capul pe umărul iubitului ei. -Doamne, Valentin, nu știu cât mai pot rezista! A venit acum o doamnă la noi, la spital...parcă este o frunză în bătaia vântului, are marginile rupte de loviturile crengilor în furtuna care i-a făcut răni peste tot, dar mai ales în sufletul ăla care nu se vede dar care doare atât de tare! Cum să le alini suferințele, când ei au o lume a lor, unde nu primesc pe nimeni, decât fantomele lor și ale
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite de OCTAVIAN CURPAȘ Editura
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
acolo de unde plecase, la satul natal, Sebeșul de Sus, pe care îl regăsim neschimbat în amintirile lui nea Mitică și străin totodată în reîntâlnirea după o jumătate de secol. Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - o carte rănită de înstrăinare / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
uimit să aflu cum minciuna și manipularea opiniei publice, sub lozinca „politically correct”, dă rezultate uimitoare chiar împotriva oricărei logici. Voi aminti două articole. Acela în care se scrie despre un terorist care atacă soldați aflați în misiune și îl rănește pe unul dintre aceștia, deși intenționa să-l ucidă, dar când este, absolut firesc în condițiile luptei, eliminat, se declanșează un teribil scandal în urma cărui militarul care-și făcuse datoria ajunge în pușcărie, conducerea armatei face declarații aberante, iar mama
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
să urmeze pe drumul credinței. Avea impresia că totul parcă ar fi fost ieri așa de repede trecuse timpul deși avea sentimentul că totuși el ca om parcurse un drum anevoios prin viață, călătorise pe culmi înalte apoi căzuse, se rănise. Își dădea seama că viața lui fusese plină de suișuri și coborâșuri iar acum avea o teamă se întreba mereu: ,, Dar dacă e finalul, dacă se termină totul și ce se va întâmpla cu tot acest dor de a trăi
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
se cam destramă Când prin straiele frumoase Umblă vorbe mincinoase... Drumuri lungi ne taie calea, Prin decor se plimbă jalea Măștile se strâmbă chiar Lângă clipele cu har... Mori de vânt cresc și-n cuvinte Dar știu pasul înainte... Mă rănesc priviri ce sapă În paharul plin cu apă... Gârbova femeie trece Peste valul tot mai rece Și adună maci în floare Din Iubirea ce nu moare... Urcă visu pe un steag Chiar de știe că-i beteag Și-i dă
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
trăi în fericire! Trăind în patimi și dorinți fierbinți, Nu poți ajunge la iubire. Privind ceru-nstelat, tu ai să vezi Că stelele își iubesc luna. Și ele, chiar de sunt ploi, sau zăpezi Vor fi-mpreună totdeauna. Să nu rănești nicicând un suflet blând Cu interesele-ți meschine! El în tăcere suferă plângând, Căci te iubește doar la tine. Floarea, de n-o iubești,tu ai să vezi Că nepăsarea ta o doare. Și se va ofili pe ramuri verzi
TESTAMENT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369079_a_370408]
-
ai să vezi Că nepăsarea ta o doare. Și se va ofili pe ramuri verzi, Scăldată-n razele de soare. La fel s-a întâmplat cu viața mea , Când soarta mi te-a scos în cale. Mereu tu m-ai rănit cu vorba grea Și mi-ai făcut zile amare. Chiar dacă te-am iubit,tu m-ai trădat. Nu-i vina mea ,e o-ntâmplare. Însă astăzi sincer, eu te-am iertat, Dar de conștiință,n-ai scăpare. Când vei zări
TESTAMENT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369079_a_370408]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMUL 63 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Dumnezeule, spre Tine Zi și noapte ne-ncetat Strigă sufletu-mi de sete Precum un pământ uscat. Rănit eu alerg spre Tine Spre lăcașul Tău cel sfânt Să îti văd și eu puterea Și pe bolnavi vindecând. Dărnicia Ta cerească E mai bună decât viața De aceea eu Te laud Și seara și dimineața. Tu mi-ești ajutorul
PSALMUL 63 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370874_a_372203]
-
să trunchiez, ca să se vadă că aici nu construim flori din hârtie și, credeți-mă, eu aș cita tot volumul, dar, apoi, aș fi obligat să-l semnez, ori, una ca asta nu se face ! Sper că nu l-am rănit (prea tare !) pe poetul Gheorghe A. STROIA ! Citim în continuare cu o plăcere reală : „Plouă mărunt ca-ntr-o iubire,/ ce-și cată rostul său fragil/ dar întâlnește remușcarea/ prin adieri de dor nubil.” Apoi: „ S-au așternut peste cuvinte
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Trandafir, frumoasă floare, Faci din zi o sărbătoare, Ești Regina Florilor, Și mireasma nopților... Ai crescut, ai înflorit, Cu boboci împodobit, Spinii te-au acoperit... Te-am udat și îngrijit Și-n lacrimi adăpostit, Ai fost rău și m-ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai fript! Ce folos că ești frumos Dacă ești prea colțuros, Scoți spinii în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai fript! Ce folos că ești frumos Dacă ești prea colțuros, Scoți spinii în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul ce ți-e drag, Pe picioare-l faci beteag. Tu ești Roza mea frumoasă, Dar ești prea orgolioasă. Ai petale parfumate, Mângâieri catifelate, Până-n seară scuturate, Când au gust de frunze moarte... Frumusețe trecătoare, Pe brumă-nfiorătoare, Cine-n
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
Munți, Să alergăm în calea lor desculți Ca două curcubeie de demult... La Herculane plouă și ascult Cum plânge ploaia noapte peste ziduri Și timpul dintre noi e plin de riduri, Doar inimile noastre sunt de țânci Și stropii cad rănindu-se de stânci. Plouă, să ne bucurăm de ploi, Când e atâta secetă între noi!... Referință Bibliografică: La Herculane plouă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213, Anul I, 01 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
LA HERCULANE PLOUĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370929_a_372258]
-
să mărunțească visul Și pulberea de aur s-o risipească-n timpuri Zeii îi dau cunună cea pură din Olimpuri În care mai dospește de-a pururi doar abisul Poetul mai așteaptă să ardă macii-n lanuri Să sîngereze reavăni, răniți de amintiri Ei îi aduc de-a pururi numai acele știri Care or să-i inunde sufletul cu aleanuri Și blîndă căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
să mărunțească visul Și pulberea de aur s-o risipească-n timpuri Zeii îi dau cunună cea pură din Olimpuri În care mai dospește de-a pururi doar abisul Poetul mai așteaptă să ardă macii-n lanuri Să sîngereze reavăni, răniți de amintiri Ei îi aduc de-a pururi numai acele știri Care or să-i inunde sufletul cu aleanuri Și blîndă căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]