2,941 matches
-
puțin, undeva În jurul valorii de opt unități). Situația descrisă mai sus este ceea ce, probabil, În limbaj mediatic, s-ar putea numi „a fi responsabil pentru gestionarea banului public”. În analiza de rețea socială, comportamentul actorilor este definit În termeni de „raționalitate” (maximizarea beneficiilor și minimizarea costurilor). În ce situații rețeaua de schimb nr. 1 Își modifică punctul de echilibru la care se realizează schimbul? Rețeaua de schimb nr. 1 (Rsch Ti - CJAg - Pj) Își va schimba punctul de echilibru În tranzacționarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu certitudine îndeplinirea obiectivelor entității, deoarece implementarea acestuia de către managementul general al entității are limitele sale inerente, respectiv: judecata umană poate fi greșită; modul de implementare a sistemului de management și controlul intern în noua abordare; analiza costuri/beneficiu pentru raționalitatea măsurilor de control intern care vor fi implementate, realizată de conducătorul entității publice; anumite persoane pot acționa în complicitate pentru a eluda cadrul normativ și standardele de management și control intern; chiar managerii înșiși pot să treacă peste propriile proceduri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
au produs. Numai că, În fiecare caz, noua generație are proiecte diferite despre lumea nouă unde un asemenea război nu trebuie să-și mai aibă locul. Americanii vor milita pentru indulgență și un altfel de revrăjire a lumii, pentru o raționalitate consensuală și pentru o artă democratizată bine numită puțin mai tîrziu de Umberto Eco „opera deschisă”. Pentru americani, noul limbaj trebuie să evite ermetismul pentru a nu da ocazia receptorului să cadă În capcana numinosului care transformă automat raportul autor-receptor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sus în jos”, promovat cu mijloace politice. Programul sociologiei românești, preluat de la Școala de la București, se caracteriza printr-o abordare „de jos în sus”, cu mijloace culturale de convingere și difuzare a modelelor modernității (dezvoltate în Occident), de promovare a raționalității și a centrării pe nevoile omului. Programul de reformă, aflat într-o cristalizare rapidă, a profitat de criza programului comunist și de perioada de deschidere și liberalizare a anilor ’60. Sociologia a fost tolerată și, într-o anumită perioadă, chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a oricărei instituții, ca parte integrantă a ordinii sociale stabilite, impune membrilor săi să exercite numai acele acțiuni și să manifeste acele conduite compatibile cu codurile sale culturale, morale și legale. Doar în acest mod pot fi asigurate normalitatea și raționalitatea vieții sociale, „standardizarea” unei mari părți a comportamentului uman permițând o comunicare concertată și inteligibilă a membrilor societății și indicații pertinente pentru modul său de a acționa. Factorul cultural poate explica în bună măsură modul cum funcționează ordinea socială într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aplicate în cazul neîndeplinirii lor. Următoarele motive par să decidă hotărâtor asupra importanței factorului normativ în viață: - necesitatea de a oferi un suport rațional actelor și conduitelor noastre, de a le face accesibile celorlalți, fără a se confunda cu normalitatea; raționalitatea este echivalentă, în acest sens, cu capacitatea individului, oferită de integritatea funcțiilor sale psihice, de a se manifesta în mod rațional, adică de a adopta moduri tipice de comportament și procedee acceptate de acțiune în diverse situații sociale în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adică de a adopta moduri tipice de comportament și procedee acceptate de acțiune în diverse situații sociale în care este integrat; - necesitatea firească a raționalizării acțiunilor, respectiv capacitatea de a alege în atingerea scopurilor cele mai eficace și eficiente mijloace, raționalitatea implicând aici sensul weberian de adecvare a mijloacelor la scopuri; - nevoia firească de obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
proceselor intraorganizaținale (distanța formal-informal) al analizelor lui P. Selznick pe linia lui R.K. Merton; b) al relației cultural-normative a organizației cu mediul instituțional și al legitimității acesteia - T. Parsons; c) al comportamentului instituționalizat al indivizilor, dotați cu capacități cognitiv-decizionale limitate (raționalitate limitată) și al suporturilor rutiniere care ghidează și facilitează comportamentele din cadrul organizațiilor - H. Simon. Una dintre primele încercări de aplicare a teoriilor neoinstituționale în studiul organizațiilor îi este atribuit, de către autor, lui D. Silverman. Prin prezentarea concepției acestuia se conturează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mod repetat asupra posibilității multiplicității lumilor și a ființelor raționale posibile. Conceptele prin care el caracterizează omul - în afară de „intelect” și „rațiune” - sunt cele de „eu” și „conștiință”. Ideile de bază ale lui Kant sunt: autonomia omului, ca individ, eu, conștiință, raționalitate, nevoia imperioasă de demnitate și respect, libertatea în decizii, autodeterminarea, dar și supunerea față de rigorile legii morale, ale imperativului categoric, care apare ca datorie, faptul că fiecare om conștient, rațional trebuie să fie un scop în sine și nu un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
canceriforme a informațiilor, salariații direct afectați de măsurile adoptate știu foarte puțin despre intenția echipei manageriale. Aceasta conduce la o practică marcată de formule lozincarde sau de conotațiile abstracte impuse de o ceremonie de roluri formale ce cultivă iluzia participării. Raționalitatea și creativitatea au fost Întotdeauna considerate caracteristici opuse, firmele fiind mai mult preocupate de raționalitate. Raționalul se interesează de fapte, iar faptele privesc trecutul. În schimb, creativitatea privește viitorul. Cu cât ne bazăm pe mai multe fapte, cu atât este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
manageriale. Aceasta conduce la o practică marcată de formule lozincarde sau de conotațiile abstracte impuse de o ceremonie de roluri formale ce cultivă iluzia participării. Raționalitatea și creativitatea au fost Întotdeauna considerate caracteristici opuse, firmele fiind mai mult preocupate de raționalitate. Raționalul se interesează de fapte, iar faptele privesc trecutul. În schimb, creativitatea privește viitorul. Cu cât ne bazăm pe mai multe fapte, cu atât este mai mare rezistența la schimbare. Producția de masă acordă atenție detaliilor repetitive. Efectul este acela
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este influențat de ideologie și personalitate, ceea ce face ca majoritatea problemelor să fie rezolvate stohastic, cu o imensă risipă de forțe și timp. Raționalitatea este Însă În creștere și va prelua o cantitate din ce În ce mai mare de probleme spre rezolvare. Totuși, adevăratele probleme sunt Întotdeauna cele care Încă nu se pun. Când se pun, deja nu mai sunt probleme, ci dificultăți. Soluțiile se traduc În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
distrugerea altora. Comportamentul uman este - după el - cât se poate de rațional și orientat subtil și ordonat spre scopurile pe care organismul caută să le atingă. Tragedia multora dintre noi este că aversiunile noastre ne țin departe de conștientizarea acestei raționalități și că ne mișcăm cognitiv într-o direcție, în timp ce organic ne îndreptăm spre altceva. Dar în persoana ipotetică nu vor exista atare bariere și ea va fi participantă la raționalitatea organismului. Singurul control al impulsurilor care ar exista sau s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este că aversiunile noastre ne țin departe de conștientizarea acestei raționalități și că ne mișcăm cognitiv într-o direcție, în timp ce organic ne îndreptăm spre altceva. Dar în persoana ipotetică nu vor exista atare bariere și ea va fi participantă la raționalitatea organismului. Singurul control al impulsurilor care ar exista sau s-ar dovedi necesare ar fi echilibrarea naturală și internă a unei nevoi împotriva alteia și descoperirea comportamentelor care urmează direcția aproximării satisfacerii tuturor nevoilor. Experiența satisfacerii extreme a unei nevoi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
un slab potențial imaginativ, precum Mission Gravity ⁄ Misiune gravitațională (Hal Clement, 1954). În acest roman, câțiva oameni aflați în expediție traversează o planetă gigantică, cu o foarte puternică forță gravitațională, fapt ce face loc unor comentarii de tip științific asupra raționalității exercițiului, asupra plauzibilității sale, explicații care, de altfel, îngreunează considerabil narațiunea. Intrigile romanelor întemeiate pe științele exacte nu sunt totuși neapărat lipsite de imaginație. SF-ul pare, într-adevăr, să-și fi asumat, de câțiva ani încoace, posibilitatea de a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
grijă să nu trimită pe Marte decât echipaje de astronauți recunoscuți, ingineri, biologi sau fizicieni. Cucerirea planetei Marte ridică semne de întrebare cu privire la o viziune asupra lumii în epoca globalizării, când totul trebuie să se încadreze în niște norme în numele raționalității economice. În Mars ⁄ Trilogia marțiană 93 a lui Kim Stanley Robinson exact acest lucru este pus sub semnul întrebării. Diferitele soluții sugerate sunt chiar garanția acestei efervescențe a gândirii, care se poate opune univocității imaginarului lui Jules Verne. •Scara lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
intre în contact real cu entitatea prin mijloace logice și științifice umane fiindcă ei consideră oceanul drept un "obiect". Au refuzat să creadă că acesta putea fi un subiect capabil de inițiative. Desigur, entitatea-ocean nu acționează după canoanele logicii și raționalității, pretins specifice științei occidentale și deci universal valabile. Totuși, Oceanul va lua contact, cum făceau zeii de demult, în afara cadrului unei logici științifice și umane. Va acționa prin inconștientul astronauților și va interveni în felul său în viața oamenilor prin intermediul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
comerțul etc., în autorități morale. De aici dimensiunea de "cult laic" asupra căreia Paul Bénichou insistă în permanență. Ideologii saint-simonismului au căutat să transfere vechile prerogative ale religiei, de ghidare a oamenilor și a societății, asupra domeniului cunoașterii pozitive 73: raționalitatea trebuia să fie, din acest punct de vedere, mai mult decât o contribuție la cartografierea enciclopedică a universului, o instanță de primă mărime în cadrul societății. O lume care stă sub semnul progresului, populată de mașini și influențată de avansările tehnologice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Astfeliu aceia carii doresc reînvierea unui popor trebuie să se îngrijească a sparge mai întâi întunerecul care-l ține înfășurat sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
manifeste echilibrul mecanismului social. "Prin etichetă se manifesta acest echilibru în ochii lumii. Ea era pentru fiecare o legătură, dar și o asigurare precară, e drept, a existenței sociale sever ierarhizate și a prestigiului său". Această "logică a prestigiului" a raționalității sociale (care este și o logică a segregării și a distincției) avea drept funcție să garanteze distanța ca scop în sine și să prezerve sistemul ierarhic. Prin etichetă, societatea de curte procedează la autoreprezentare, fiecare distingându-se de celălalt, toți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chiar sens social, el este cel mult un fenomen estetic. Ritualul, ca structurare a unei compulsii de repetiție, o acoperă și o maschează pe aceasta, în uitarea originilor sale. Ea sfidează ireductibila contingență dând un stil existenței subiective, impunând o raționalitate care conferă seriozitate existenței. Înțelegem de ce America este un spațiu de idealizare și că ea este în ea însăși o structură de idealizare care în același timp scapă și se sustrage sensului. Lumea Nouă ca țară a abundenței nu este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toleranței religioase într-unul al radicalismului și fundamentalismului periculos, s-a dovedit a fi impactul cu civilizația creștină, cu desconsiderația ei față de tradiția islamică. Pe de altă parte, acest principiu, aceasta etică a toleranței, ce stă sub semnul unei profunde raționalități, cristalizează o anumita superioritate conștientizata a civilizației musulmane.279 Faptul că islamul se autodefinește pe sine ca istorie a revelației, ca întrunire a tuturor celorlalte religii, ca religie supusă total lui Allah, se subsumează încercărilor de islamizare, de convertire, căpătând
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
să îmbunătățească securitatea fiecărui actor. Motivațiile de participare ale fiecărui stat sunt egoiste, dar mijloacele implicate pentru atingerea obiectivului comun presupun o mare doză de cooperare cu celelalte părți. Logica pe care se construiesc regimurile implică o mare doză de raționalitate presupusă a actorilor se caută cele mai simple și corecte soluții pentru depășirea unor probleme evidente, cum sunt cele legate de proiectarea propriei supraviețuiri. În principiu, cele mai grave amenințări la adresa securității vin din partea unui alt stat/grup de state
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
considerau că cea mai sigură cale pentru atingerea și păstrarea stabilității internaționale era balanța strategică în domeniul forței nucleare. Dinamica regimurilor de securitate Din punct de vedere teoretic, cei care studiază regimurile au acordat cea mai mare atenție conceptului de raționalitate a actorului, definindu-l cel mai precis, în comparație cu cercetătorii celorlalte instituții ale securității internaționale. Pentru construirea unei balanțe de putere, actorii trebuie să estimeze puterea și interesele potențialilor adversari, iar pe baza acestor calcule aproximative, să-și stabilească, pe termen
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]