3,509 matches
-
200 g unt, 150 g zahăr, 150 g nucă prăjită, 3 linguri de cacao, esență de rom. MARTIPAN Rețeta 1: 300 g zahăr, 300 g migdale, zeama de la ½ de lămâie, 2 lingurițe de cafea solubilă, 2 linguri de lichior, coaja rasă de la 3 portocale, 30 g fistic mărunțit La final, rezultă douăzeci și patru de flori de marțipan. Prăjiți migdalele în cuptor câteva minute, fără a le lăsa să se rumenească. Lăsați-le la răcit, apoi le tăiați mărunt sau le dați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se bat spumă cu 10 linguri de zahăr pe aburi. Se adaugă o linguriță de oțet. Crema se aranjează între foi. Deasupra se pune albușul și în albuș se pun vișine din vișinată sau stafide înmuiate în rom. La sfârșit, radem ciocolată deasupra. PRAJITURA ALBA Blatul - 7 albușuri, 300 g zahăr, 3 linguri de făină, sare, 200 g nucă de cocos, ½ de pachet de praf de copt. Se bat albușurile spumă cu zahăr, se adaugă făină, sare, praful de copt și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de vanilie, 500 ml de lapte, 4 gălbenușuri și 200 g zahăr se fierb, apoi adăugăm 1 pachet de margarină Rama și o cană de ananas. Însiropăm blatul cu 10 linguri din sucul de la compot, apoi turnăm crema, peste care radem ciocolată. Prăjitura se face în tavă pătrată. PRĂJITURĂ ANDA Se face un blat din 10 ouă, un praf de copt, 300 g zahăr, 300 g făină, 50 ml de ulei, 100 g nucă măcinată, sare și coajă de lămâie. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se pune la copt timp de 10-15 minute, în tavă tapetată cu unt și făină. Separat, se bat 6 gălbenușuri cu 200 g zahăr, care se așează peste foaie și se lasă la copt 10-15 minute. Înainte de a o întoarce, radem deasupra puțină ciocolată menaj. După ce s-a răcit, la sfârșit, se taie sub formă de pătrate sau romburi. PRĂJITURA COȘĂRCUȚE 250 g untură, ½ de pahar de ulei, 250 g zahăr, 4 gălbenușuri, 4 linguri de smântână, 1 praf de copt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de unt. Se amestecă bine, apoi se coace în tavă tapetată cu unt și făină la foc iute timp de treizeci și cinci de minute. Se scoate, se răcește, apoi se răstoarnă pe un platou. Se unge cu dulceață pe deasupra și se rade ciocolată. PRĂJITURĂ CU CACAO Aluatul: 6 ouă, o cană de zahăr, o lingură de coajă de portocală rasă, 150 ml ulei, 200 ml iaurt, sare, vanilie, 2 căni cu vârf de făină și un praf de ammoniac. Se bat ouăle
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g zahăr, 200 g nuci măcinate și coajă de lămâie. Deasupra se așează al doilea blat, după care îl dăm la copt. Peste prăjitura caldă se adaugă glazura, făcută din 200 g zahăr și 4 gălbenușuri bătute spumă, apoi radem ciocolată. PRĂJITURĂ CU GRIȘ 2 ouă întregi, 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 200 g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coaja de la o lămâie, 400 g gem și făină cât cuprinde. Din aceste ingrediente se frământă un aluat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în 200 g unt frecat în prealabil, apoi adăugăm 100 g nucă măcinată și un plic de zahăr vanilat. Glazura - 5 albușuri se bat pe aburi cu 250 g zahăr pudră. Aranjarea se face astfel: blatul, crema, albușul, iar deasupra radem ciocolată. PRAJITURA FLORICA Blatul I - 6 ouă se bat cu 6 linguri de zahăr, 5-6 linguri de făină, coaja și zeama de la o lămâie. Se coace un blat care se taie în două. Blatul II - se bat 6 albușuri cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu 250 g zahăr, se freacă cu 5 gălbenușuri și se adaugă ciulamaua rece, apoi se adaugă o cană de nucă măcinată. Se pun: o foaie albă, cremă, foaie neagră, cremă, foaie albă, cremă și deasupra se așează foaia neagră rasă pe răzătoare și amestecată cu zahăr pudră. MIMOZA (2) 500 g făină, 3 gălbenușuri, 200 g unt, 200 g zahăr, 200 g smântână, 1 pachet și jumătate de praf de copt, diluat într-o lingură de oțet Crema - 1 l
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
încet, iar după ce s-a răcit, se adaugă 1 și ½ pachet de unt. Glazura - 4 albușuri se bat cu 7 linguri de zahăr pe baie de aburi până se îngroașă, apoi se pun peste ultima foaie și, la final, se rade ciocolată. PRAJITURA RAFAELLO Foaia - 5 albușuri, 200 g zahăr tos, 200 g nucă de cocos, ½ de plic de praf de copt și 5 linguri de făină. Albușurile se bat spumă, se adaugă o pungă și jumătate de nucă de cocos
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecă toate la un loc și se așează între două foi, după care se dau la cuptor. Se taie înainte de a se coace, apoi, după ce s-a copt, se pudrează cu zahăr pudră și se servește cu frișcă și ciocolată rasă pe deasupra. PRAJITURA VISINICA Se face un blat din 200 g zahăr pudră, 6 gălbenușuri, 5 linguri de ulei, 3 linguri de lapte, 2 linguri de cacao, 150 g făină și o linguriță de bicarbonat. Se coc două foi în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dizolvată și o lăsăm să se întărească. În final, compoziția o putem folosi la torturi, creme sau tarte. PAPANASI CU BRANZA DE VACI 400 g brânză de vaci, 500 g făină albă, 250 g zahăr, 3 ouă, zeama și coaja rasă de la o lămâie, o lingură de zahăr pudră, 4 linguri de dulceață, 200 g smântână și esență de rom. Din brânză de vaci, făină, zahăr, ouă, zeama și coaja de lămâie facem o pastă, căreia îi dăm forma unor chifteluțe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
coniacul, zeama și coaja de portocală, un pachețel de vanilie și untul. Punem în cupe și dăm la frigider timp de 40 de minute. Se servește cu fursecuri, pișcoturi sau pandișpan. CREMĂ DE MERE 2 kg. de mere curățate și rase pe găuri mari la răzătoare se pun în cratiță la călit cu 100 gr. de margarină și 200 gr. de zahăr; le călim până scade zeama. După ce s-au răcit, adăugăm coajă de portocală, stafide și bucăți de rahat tăiat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
plastic într- o tavă de chec, se pune compoziția de pișcoturi și se nivelează. Se dă la frigider timp de o oră, să se întărească; între timp, se curăță zmeura, se spală lămâia cu apă fierbinte și se șterge. Se rade coaja și se stoarce sucul, se freacă brânza de vaci cu zahăr, suc și coaja de lămâie, se bate frișca și se adaugă în brânză, iar la urmă, punem zmeura. Crema se așează în formă peste blatul de pișcoturi, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pierd din vitamine; * când se fierb cartofii pentru piure, se adaugă și doi căței de usturoi ca să iasă piureul mai gustos; * pentru a avea la supa de pui o culoare mai frumoasă și gust mai plăcut, se adaugă un morcov ras mărunt și călit în ulei; * la supele de vită și pasăre, ca să nu se acrească, se aruncă apa după primul clocot, se clătește carnea și se pune din nou la fiert, supa rămânând astfel mai limpede și degresată; * supele și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
6 purcei îi dădeau în Baltă și la soroc își luau șase porci. Era o înțelegere între oamenii din Balta Brăilei să-și crească porcii în Baltă. Însă nu m-am apucat să rod oase, nu m-am apucat să rad hârdăul ăla după... C. I.: Au fost care...? S. Ț.: Da. De exemplu, generalul Stareșin 25, avea o bucată de gumă găsită pe undeva și după ce se dădea mâncarea sigur că rămânea pe doagă un fel de zeamă pe care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăla după... C. I.: Au fost care...? S. Ț.: Da. De exemplu, generalul Stareșin 25, avea o bucată de gumă găsită pe undeva și după ce se dădea mâncarea sigur că rămânea pe doagă un fel de zeamă pe care o rădea până rămânea doaga uscată! Și i-am zis: "Domnule general, ce faceți domnule? Păi, ia uitați-vă la țăranii ăia cum vă privesc, nu-i păcat că sunteți general?" "Dragă, eu sunt general, dar vreau să trăiesc!" " Asta e doar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în cafea. Dar să știți că avea efect pentru că-ți dădea o senzație de sațietate și contribuia și cărbunele acela. Oricum, nu te mai îmbolnăveai de stomac, că în loc de Carbocif mâncai cărbune. În perioada de sfeclă decoletam partea de frunze, rădeam cu lingura, iar ceea ce rădeam, mâncam iar prin distrugerea celulelor se făcea un suc pe care-l puneam în bidonul ăla militar și seara adăugam arsura aia de mămăligă. Mă îngrășasem, că este o vorbă, neamul prost se îngrașă în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că avea efect pentru că-ți dădea o senzație de sațietate și contribuia și cărbunele acela. Oricum, nu te mai îmbolnăveai de stomac, că în loc de Carbocif mâncai cărbune. În perioada de sfeclă decoletam partea de frunze, rădeam cu lingura, iar ceea ce rădeam, mâncam iar prin distrugerea celulelor se făcea un suc pe care-l puneam în bidonul ăla militar și seara adăugam arsura aia de mămăligă. Mă îngrășasem, că este o vorbă, neamul prost se îngrașă în două situații: în armată și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toți". Găsisem un brici și ne bărbieream pe cap cu el. Hmm, dar decât să te fi bărbierit pe cap cu briciul acela, mai bine ți s-ar fi aplicat cele mai groaznice chinuri. Eram un pic nebuni pentru că ne rădeam complet în cap cu briciul acela. Decât să te fi ras pe cap, mai bine ți-ar fi scos părul cu patentul fir cu fir. Și, totuși, suportam durerea aia produsă de briciul găsit pe drum. Eram considerați o grupă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Hmm, dar decât să te fi bărbierit pe cap cu briciul acela, mai bine ți s-ar fi aplicat cele mai groaznice chinuri. Eram un pic nebuni pentru că ne rădeam complet în cap cu briciul acela. Decât să te fi ras pe cap, mai bine ți-ar fi scos părul cu patentul fir cu fir. Și, totuși, suportam durerea aia produsă de briciul găsit pe drum. Eram considerați o grupă puțin "plecată". C. I.: În sensul că erați recalcitranți? S. Ț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar nu s-a atins nimeni și i-a fost luată de bancă, bineînțeles, după cum a luat totul. Și pe mine m-a prins descoperit: aveam plătite doar 75% unele achiziții. Nu mi s-a mai dat nimic înapoi, a ras tot banca! S-a făcut o măgărie. De ce? Pentru că statul american a compensat pierderile băncilor prin ceea ce au dat oamenilor să-și construiască. Deci, ei erau din punctul ăsta de vedere ok! Dar băncile au preluat case și tot ceea ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și mă gândesc așa: eu dacă aș fi fost preot, că am făcut seminarul "Veniamin Costachi", aș fi fost altfel. Ce fel de preoți sunt ăștia, domnule? Tu îmi distrugi mie bisericile și eu stau în parlament, în prezidiu? Tu razi bisericile din București și tu, preot, cânți foștilor comuniști Vrednic este? C. I.: Care a fost cea mai dureroasă experiență avută în detenție? D. B.: Foamea permanentă a fost cea mai dureroasă. Foamea m-a omorât aproape. Dacă nu eram tânăr
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a plecat profesorul, am adus două tractoare, le-am alimentat cu motorină, le-am pus lame și până după-amiază era totul bec, lună! Am scos afară un munte de tizic. Când a venit Lăbușcă cu studenții, pământul din saivan era ras, reavăn, negru. El era bucuros în felul lui: "Tovarășu inginer, ce fac eu acum cu studenții?" Nu faceți nimic, lăsați-i în pace!" Tot la Rediu am trimis la mare două grupe de studenți. Aveam la muncă oameni din Rediu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa și în Irak se probează că intrarea armatei americane a început tocmai cu operația de distrugere pe scară largă a vestigiilor din Sumer. Situri vechi, datând de cinci milenii, au fost repede rase de pe fața pământului. Se demonstrează cu probe care n-au contrazicere, că la 11 aprilie 2003 (invazia începuse la 19 martie 2003) când trupele americane au sosit la Bagdad, printre primele obiective jefuite a fost și Muzeul Național, gazdă-purtătoare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]