5,656 matches
-
timp, a unui discurs ce poartă în acest mod o succesiune ideatică și de imagini, în vreme ce celelalte arte, chiar dacă pot presupune uneori un discurs implicit, nu-l pot realiza ca atare, cele mai multe dintre ele manifestîndu-se prin construcții ce presupun o receptare simultană (precum artele figurative). Filozofia realizează și ea un discurs compus din secvențe verbale succesive, încît mijlocul de exprimare literară și mijlocul de exprimare filozofică este cel care furnizează permanent afinități de dialog. Discursul literar îmbracă forme foarte variate, atît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altă parte, și sentimentele sînt general umane, nu numai rațiunea, ele manifestîndu-se într-un mod diferit de la un individ la altul numai ca intensitate și ca obiect. De aceea, efuziunea sentimentului, deși individuală, rezonează la nivel social, în alte circumstanțe receptarea poeziei fiind imposibilă. Poezia este lirism, adică sentiment, iar cel mai puternic sentiment este iubirea, fiindcă reprezintă tendința (inconștientă) a omului spre imortalitate și, ca atare, deși trăit singular, acest sentiment este general uman și etern. S-ar putea spune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relevant. Aceste situații antrenează atitudini și mobilizări ale spiritului în actul creativ, rezultatul fiind diferențiat, uneori destul de pregnant, dar, de fiecare dată, cu o latură de individualitate și cu o latură de socialitate, aceasta din urmă fiind o consecință a receptării individualității. De aceea, dacă alteritatea presupune în mod obișnuit adaptarea locutorului (emițătorului) la interlocutor (receptor), creația solicită receptorului adaptarea la emițător, în măsura în care efortul unei astfel de adaptări este considerat util. Aceasta înseamnă că suspendarea alterității de către creator (în favoarea comuniunii mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dar, dacă interpretările sînt multiple sub aspectul detalierii, al profunzimii, al orientării sau al destinației, ele totuși nu pot fi, în principiu, fundamental deosebite sau opuse, în măsura în care textul interpretat este înțeles corect. În acest mod, creația este individualizatoare la nivelul receptării și nu produce, ca în cazul folosirii obișnuite a limbii, omogenizarea, decît numai parțial, întrucît socializarea creației este, pe de o parte, numai parțială și, pe de altă parte, generatoare de posibilități de interpretare individuală. Din perspectiva antropologiei culturale, creativitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de altă parte, comunicarea, chiar atunci cînd este destinată numai unui singur individ, este socială și comunitară prin trăsăturile de bază și îndeosebi prin mijlocul cu care se realizează, prin limbă, iar, însăși folosirea limbii în vorbire imprimă conștiinței matricea receptării universalu-lui prin individual, căci vorbirea este mereu alta, în funcție de împrejurări, de vorbitori, de informații etc., și, cu toate acestea, este omologată de destinatar sau de destinatari pe baza unor trăsături de esență generale, întotdeauna prezente în condiții de normalitate. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
întotdeauna prezente în condiții de normalitate. În consecință, oricare ar fi unghiul din care este privită o creație umană, ea este pe de o parte individuală prin realizatorul ei și, pe de altă parte, universală prin trăsăturile care îi asigură receptarea 359. Pe de altă parte, elementele lingvistice de bază, numele, funcționează ca nume atît pentru o întreagă clasă de realități cu trăsături comune, la nivelul limbii, cît și pentru fiecare dintre aceste realități, în vorbire. Din acest motiv, lecția limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de aceea, ele pot caracteriza creațiile puternic individualizate și le conferă anumite trăsături. Din acest motiv, și atunci cînd sînt receptate, sentimentele și gîndirile devin tributare aptitudinilor și efortului de primire al receptorului, precum și entropiei comunicării, și, în acest caz, receptarea devine la rîndul ei particularizată și diversificată. De data aceasta însă, nu mai este o consecință a caracterului de construcție marcată individual a filozofiei sau a poeziei, ci a manierei umane de recepționare a mesajului verbal. Nuanțe ale alterității Folosirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se observă și faptul că, chiar în interiorul aceleiași culturi, există deosebiri, uneori destul de pronunțate, de la un text la altul și de la un autor la altul (mai ales în domeniile beletristic, publicistic și filozofic). La acestea se adaugă și diferențele de receptare, încît intralingvisticul și, în general, intraculturalul este departe de a fi omogen. 323 Paul Ricoeur, op. cit., p. 69. 324 George Steiner, op. cit., p. 304. 325 Paul Ricoeur, op. cit., p. 90. 326 De altfel, mobilul retraducerii unui text este tocmai oferirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă reprezintă un stimul, un suport motivațional. 4 Procesul de influență În grup semnifică distribuirea autorității și receptarea acesteia. Dacă ne raportăm la clasa de elevi ca grup primar, viața ei se desfășoară după un set de reguli, norme, coduri. Aceste reglementări sunt vegheate de unele persoane către care se Îndreaptă informațiile, așteptările, afectivitatea grupului. Ca lider formal
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
patruzeci de ani nu era totuși o raritate (Arghezi debutase la patruzeci și șapte!). Până la finalul intempestiv (1987), îi rămâneau douăzeci și unu de ani; cincisprezece volume și plachete, în succesiuni repezi, aveau să-l propulseze în primul plan al liricii contemporane; receptarea sa critică putea fi invidiată. Se adăuga și farmecul personal; contribuia la legenda dimoviană dacă nu un umor insinuant nonconformismul său fățiș cu priză printre confrați. Sub un titlu tern, Versuri (1966), întâia sa carte semnala o prezență fastă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
antrenare a lor în activitățile de învățare, de modul cum educatorul știe să se impună și să transforme lecția într-o activitate de învățare colectivă efectivă. În condiții de gălăgie și dezordine, dispare atenția la lecție, fiind blocate căile de receptare a mesajelor informative transmise de profesori. Vorbind unor elevi neatenți e ca și cum te-ai adresa unor obiecte neînsuflețite. Autoritatea de care trebuie să se bucure educatorul pentru a se impune în fața claselor de elevi nu este înnăscută, nu este transmisă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a demonstrat că un lucru început rău se termină și mai rău. Observația este valabilă și pentru practica didactică. De aceea se impune ca în partea pregătitoare a fiecărei lecții să se asigure captarea atenției elevilor, crearea disponibilității acestora pentru receptarea și stocarea cunoștințelor ce urmează a fi dobândite. Așadar, lecția trebuie să înceapă numai după ce ne-am convins că toți elevii și-au deschis larg ușile și ferestrele minții și sunt gata să înceapă învățarea. Dacă pe parcursul lecției elevii dau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
interlocutorului, fără a-l întrerupe și de a-ți expune punctul de vedere cât mai coerent, în termeni adecvați și clar. Divagațiile, trecerea bruscă de la o idee la alta, modificarea nejustificată a planurilor și persoanelor în discuție, creează dificultăți în receptarea mesajului, generează confuzii, blochează calea spre înțelegere. Politețea în dialog este o dovadă de educație elementară și o condiție de bază în desfășurarea unor convorbiri civilizate. REUNIUNI COLEGIALE O frumoasă și emoționantă tradiție statornicită în multe școli o onstituie reuniunile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să te privesc față către față. Ar fi ca și cum l-aș vedea pe Dumnezeu, o imposibilitate ontologică. Filosofia nu poate neglija Revelația, aceasta din urmă fiind, ca să spunem așa "filosofie primordială", preponderent etică. Începutul filosofiei nu a fost cogito-ul, ci receptarea. Marile teme au fost revelate, sau măcar inspirate. Cărțile sacre conțin tot ce avem nevoie. Socrate avea și el daimonul său. Au venit apoi modernii și au negat Revelația, s-au declarat atei și au început să construiască castele de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lung. În același timp, maranii victime ale Inchiziției erau totuși venerați ca martiri. De aceea sacrificiul lui Isaac ocupa un loc important în imaginarul maran, în paralel cu ideile mistice 57. Aceste nuanțe nu au fost străine de diferența de receptare a istoriei de suferință în lumea sefardă și în lumea așkenază mai târziu, în modernitate și până în zilele noastre. Scrierea istoriografică a fost deci unul dintre răspunsurile interne date de lumea iudeo-iberică vicisitudinilor traversate atât în Peninsulă, cât și în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al poporului libanez. Inconstanța opiniei publice și perceperea maniheistă a rolurilor confirmă perversitatea conceptului de victimitate și ușurința cu care el poate fi însușit. După acest război, va fi, fără îndoială, instructiv să urmărim turnura pe care o va lua receptarea Holocaustului atât la ne-evrei, cât și în lumea evreiască, mai ales în Israel, care iese afectat din această campanie și închis de acuzatorii lui într-o postură de agresor absolut, care și ea ar merita totuși nuanțată. În orice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana 67) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită și prefață de Alexandru Dobrescu. Iași: Junimea, 2002, XLIV, 337 p. (Eminesciana 68) * LATEȘ, George. Gradul zero al receptării eminesciene. Iași: Junimea, 2003, 181 p. (Eminesciana 69) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 2004, 280 p. (Eminesciana 70) * CODREANU, Theodor. Mitul Eminescu. Iași: Junimea, 2004, 330 p. (Eminesciana 71) * ANTOFI, Simona
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
flexibilitate a rolurilor, o interacțiune. Orice comunicare corectă presupune o flexibilitate a rolurilor, o interacțiune, orice comunicare trebuie să se analizeze, să se organizeze și să se realizeze ca o interacțiune, orice comunicare trebuie să fie bilaterală. Eficiența transmiterii și receptării informațiilor poate fi ușurată sau frânată, în funcție de atitudinea pozitivă, negativă sau neutră a partenerilor comunicării. Atitudinea poate fi descifrată mai ales din limbajul corpului și din dimensiunea proxemică a comunicării. În general cel ce inițiază cu plăcere o comunicare și
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
până la momentul publicării în Monitorul Oficial CURS 11 Președintele României. Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat. Alegerea președintelui. Durata mandatului prezidențial. Atribuțiile președintelui 1) Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat Caracterul semiprezidențial al republicii este rezultatul receptării în sistemul constituțional românesc a modelului de alegere a șefului statului în sistemele prezidențiale, precum și a modalităților de răspundere politică a guvernului față de puterea legislativă, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Președintele României face parte din puterea executivă și întrunește prerogativele esențiale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
până la momentul publicării în Monitorul Oficial CURS 11 Președintele României. Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat. Alegerea președintelui. Durata mandatului prezidențial. Atribuțiile președintelui 1) Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat Caracterul semiprezidențial al republicii este rezultatul receptării în sistemul constituțional românesc a modelului de alegere a șefului statului în sistemele prezidențiale, precum și a modalităților de răspundere politică a guvernului față de puterea legislativă, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Președintele României face parte din puterea executivă și întrunește prerogativele esențiale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
stoicismului... Philodem inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest domeniu, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție, deci de emoții, de senzații și, în final, de plăcere... Muzica pitagoriciană a Sferelor sau Armonia platoniciană a Sufletului sunt categoric opuse teoriei jubilatorii asupra muzicii pe care o formulează Philodem. Bineînțeles, Epicur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru aderare, de a continua reformele (în special instituționale), dar mai ales în planul retușării mentalităților, dată fiind tendința generală de evoluție spre globalizare. Din structurarea răspunsurilor subiecților investigați de noi în 1994-1995 și 2003-2004 se desprind următoarele: a) dorința receptării sarcinilor de serviciu pentru o bună inserție în structurile externe ale UE, NATO și altor organisme (ONU, UNESCO etc.); b) perceperea unei atitudini în plan declarativ de maturitate și inovație, de interes pentru activitățile prezente, pentru viitorul individual și instituțional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care se urmărește acordul între volumul mare de cunoștințe și deprinderi școlare, prevăzut de programa de învățământ, și gradul dezvoltării intelectuale și moral-volitive a elevului, între tehnica de predare și examinare (uneori prea exigentă a profesorului) și propriile modalități de receptare și prelucrare a materialului de către elevi, între programul și regimul de lucru aplicat acasă, în familie, și cel impus de școală. Deoarece elevul se află în plin proces de maturizare, se impune o justă adaptare a regimului de activitate intelectuală
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Modeletc "Modele" Dispozitiv de supraveghere și spectator suprainformattc "Dispozitiv de supraveghere și spectator suprainformat" Când supravegherea constituie nucleul unei opere teatrale, evidența ei devine importantă nu numai pentru ceea ce produce în planul ficțiunii, ci și pentru consecințele avute în planul receptării. Cele două aspecte, textul și scena, ne interesează aici în egală măsură, deoarece din legătura lor, din interdependența lor rezultă specificul supravegherii în teatru: transformarea spectatorului într-un martor cu totul special, martor al unei supravegheri în desfășurare, supraveghere demarată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de două ori, Puterea a putut fi luată prin surprindere, dar documentele păstrate atestă cât de harnici și de stăruitori au fost informatorii furișați în obscuritatea sălilor de teatru. Așa s-a ajuns la o discretă și omniprezentă supraveghere a receptării, căci puterea știe că teatrul, fenomen viu, poate clătina printr-un spectacol interdicțiile și poate face abstracție de cele mai elementare măsuri de precauție. Teatrul reușește să formeze, potrivit termenului sociologic folosit de Durkheim, „comunități efervescente”. Comunități explozive capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]