3,662 matches
-
se apărase prost, spunând că nu făcuse decât să traducă niște vechi fabule grecești, Apologurile lui Aesopus. Își salvase viața, însă nu avea să scape de teribila amintire a închisorii; ochii îi erau înroșiți din cauza întunericului îndelungat. Inferior stabat agnus... recită în gând Împăratul, și își dădu seama că, după ore întregi de tăcere, buzele i se mișcau. Își dădu însă seama că ochii înroșiți ai poetului străluceau; era primejdios, pentru că era de-ajuns un fleac ca să-l facă și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ne-am despărțit. (acum) „Tu n-ai nimic al tău, ești goală ca masca de clovn pe care o bați În cuie, În fiecare dimineață, pe fața ta imobilă, când te scoli speriată, fiindcă nu mai știi ce rol să reciți!“ „Insultă-mă mereu, fii tu, m-ai obișnuit așa!“ De când ne-am căsătorit, schimbăm asemenea amabilități aproape zilnic; e un sport al vieții noastre comune, o gimnastică prin care ne menținem În formă și rezistăm În rutina abjectă a insultei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sau o fac intenționat; abia În ultimul moment Îmi dau seama că Preda mă poate refuza; „De ce interviu?“, „Care revistă Tomis“?, „Cine ești dumneata?“, „N-am auzit!“, „N-am timp!“. Sun ca pe jăratic, Îmi răspunde o voce de femeie. Recit: „Sunt de la revista Tomis, vreau să-i iau un interviu maestrului Preda“, „Marin, vino la telefon“, „Alo, ce e, monșer?“ „Sunt etc., etc.“, „Bine, monșer, când vii?“, „Azi“, „La ce oră?“, „Acum?“, „Bine, te aștept“. Las repede orice curs sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Începe aleea, iarba a crescut Înaltă și grasă; piciorul meu se mișcă amenințător către un melc Învărgat, lăsând o dâră de bale argintoase pe lujerul ierbii; Îl iau În palmă, nu se strânge, e lipicios, miroase a spermă proaspătă, Îi recit: „La râpa Uvedenrode/ Ce multe gasteropode/ supramuzicale/ suprasexuale“. Este extrem de atent la poezia lui Ion Barbu. (luni) Pariam care dintre noi are curaj să se ducă noaptea până În fundul grădinii și să aducă nuci din nucul lui Machidon; muream de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mare succes. Am stat citind În poziția bietului Trăznea zece zile și am intrat printre primii douăzeci dintre cei peste două sute de studenți admiși În acest an la filologie. George n-a intrat, deși era realmente inteligent și mi-a recitat Înainte să ne despărțim (el pleca În armată!) o poezie „filosofică“ a lui din care n-am reținut decât o strofă: „Ce se-ntâmplă nu se știe,/ Hotărăște numai soarta./ Unii plâng uitați alături,/ Alții au deschisă poarta!“. Făcusem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
texte. Observ că nu se poate scrie decât despre acele fapte scrise deja În textul vieții tale, altfel nu se aleg cuvintele, nu se organizează sintaxa, nu se Începe discursul. Azi, la seminarul de folclor, colegul P. a vrut să recite legenda Crișurilor; ne-am fi așteptat cu toții să folosească o limbă arhaică, plină de mustul magic al vorbirii orale din spațiul rural. În loc de asta, P. derulează un limbaj În care Își fac loc argotismele orășenești, astfel că povestirea lui devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trebui să fie acolo, dar că, În lipsă de cineva mai potrivit, e bine că există și ea, că tot mai rău ar fi dacă ar lipsi; ea pare să fi Înțeles această neșansă a existenței ei și de aceea recită bine acest rol de claun. Mă rog, pe mine nu mă deranjează; a devenit un fel de ucenic, un fel de „Învățăcel“ al meu care stă toată ziua În preajma mea cu gura căscată, ca și cum mie mi-ar ieși pe gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care trăiesc În acest moment pe planetă Înțeleg cu adevărat Parmenide. (azi) Ne vine un profesor nou de la Institutul de Teatru la cursul de literatura universală; acesta are gesturi retorice de actor de duzină; Își ține mâna În șold când recită, adoptă un ton egal plin de o emfază reținută, părul negru Îi sclipește artificial, dat cu prea multă briantină; Îl poartă lipit de craniu, ca acei actori americani buni cascadori, precum Kirk Douglas. Mă rog, se vede imediat că personajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
repetată cu fiecare individ În alt mod? Iată problema ce mă preocupă. Adică mă deosebesc eu și cât anume mă deosebesc În act de acele pisici ce miorlăie și se tăvălesc de plăcere pe frunzele de sub castanul din fața ferestrei?“, Îmi recită astăzi A. după ce ne-am iubit Îndelung. „Eu nu mă opresc la dragostea fizică (amour); e prea puțin pentru mine, e doar o treaptă, cea mai de jos. Mă obsedează amorul ca sentiment, ca purificare de eu, dincolo de zgura nediferențiatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
până dincolo de normal; de aceea, devine puțin ridicolă. Ieri, la seminarul de universală, punea atât patos vorbind despre tragedia Annei Karenina. Această trăire În exces este interpretată de ceilalți colegi În registru actoricesc; se afirmă că se comportă ca și cum ar recita un rol Într-o piesă proastă, dar ea nu se sinchisește de nimeni. Continuă să braveze, să sară garduri cu schiurile agățate de umeri ca niște aripi de Înger, inadecvate, grotești, dar aripi pe care le poartă cât mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pliu ne aruncă afară pentru un rol extrem de meschin, extrem de mărunt, că nici nu observăm că repetăm pe altul și nu știm nici pe cine imităm), totul a mai fost Încercat; nu ne rămâne nici o șansă, decât aceea de a recita textele altora; fără să vrem, suntem memorați de o cultură care ne in-formează fără s-o știm, ne in-tertextualizează fără să Înțelegem; Într-un cuvânt, suntem vorbiți de o „gură“ ce nu este a noastră, dar se află În noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
echipamente de luptă sparseră ușa cu un butuc. Îl trântiră pe iluzionistul stupefiat la podea, unde unul dintre ei, polițista cea roșcată pe care și-o amintea din apartamentul lui Lincoln Rhyme, îi puse un pistol în ceafă și îi recită ferm drepturile. Capitolul XLVII Cu brațele tremurând sub povara corpului lui Lincoln Rhyme și a scaunului său cu rotile Storm Arrow, doi agenți asudați ai serviciului de intervenție rapidă căraseră pe scările clădirii toată greutatea și îl depuseseră pe criminalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
doctor să păstreze vie iluzia că, și În lagărul Lunghua, valorile unei Anglii dispărute supraviețuiau. Oricît de neadevărat era acest lucru, Jim era bucuros să-l ajute pe doctorul Ransome În orice mod. — Amatus sum, amatus es, amatus est... În timp ce recita perfectul simplu, Jim observă că gunoierii chinezi fugeau de lîngă avionul distrus. Grupul de hamali se răspîndise, aruncîndu-și coșurile cu pietre. Soldatul japonez sări din compresor și alergă, cu pieptul gol, spre amplasamentele antiaeriene ale căror tunuri cercetau cerul. Deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ai făcut lecțiile azi, Jim? Ai Învățat toate cuvintele? — Le-am Învățat, Basie. O grămadă de cuvinte latinești. Pe Basie Îl făceau curios cunoștințele de limbă latină ale lui Jim, dar se plictisea redepe, așa Încît Jim hotărî să nu recite tot timpul trecut al verbului amo. — Am Învățat și cîteva cuvinte noi englezești. „Pragmatic“, de pildă, la care Basie Îl privi cu tristețe, și „supraviețuitor“. — Supraviețuitor? chicoti Basie. E un cuvînt folositor. Tu ești un supraviețuitor, Jim? — Păi... Doctorul Ransome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
nici o fericire. Pe ea o interesau numai prosiile cotidiene. Țigările bune, cafeaua, ghicitul În cafea, cine s-a culcat cu cine, ce se Întâmplă dacă cineva Îți aruncă mercur În casă, ce Înseamnă dacă visezi nu știu ce naiba! Degeaba Îi tot recita În franțuzește Miorița, așa ca să facă pe deșteapta. Pe urmă, dacă vedea așa, că el tace, și nu spune nimic Îi zicea: „Deșteptuțule” Și se enerva și urla la el: „Dacă nu vrea omul, nu vrea. Ce vrei, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Îți iei rația. Ulei și zahăr. Îți vine să râzi când treci strada. „Anușka a vărsat deja uleiul”, treci grăbit. Trebuie să ajungi la grădiniță. Fiica ta are serbare. În camera mică, părinții stau Înghesuiți, Îmbrăcați În paltoane. Copilul tău recită Iarna pe uliță, scapă de „Tovarășa Elena Ceaușescu, mamă iubitoare...”. Pe asta o spune o fetiță plăpândă cu ochii pierduți de spaimă. Tatăl dus de fericire. Ți se pare nedrept ca acest copil să fie chinuit În timp ce al tău scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Într-una din nopțile nițel mai luate din primul lor an, s-au luat la Întrecere Într-un concurs scrântit Încercând să-și aducă aminte versuri din cărțile lui Doctor Seuss 1 din copilărie. Ruby era sigură că putea să recite Întregul Fox in Socks 2 de la un capăt la altul. Ajunse doar până la „Gu-gu guma de me-mestecat! Face Gu-gu Gâsca-n de mâncat!“3, dar nu putu trece mai departe. Fi câștigă pentru că putea recita Întreaga Fox in Socks și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
era sigură că putea să recite Întregul Fox in Socks 2 de la un capăt la altul. Ajunse doar până la „Gu-gu guma de me-mestecat! Face Gu-gu Gâsca-n de mâncat!“3, dar nu putu trece mai departe. Fi câștigă pentru că putea recita Întreaga Fox in Socks și-și aduse aminte chiar și bucăți mari din Green Eggs and Ham1. Astfel luă naștere asociația Green Eggs and Ham. În fiecare săptămână, un grup de studenți la engleză și la filozofie se Întâlneau pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
combină. Îl ascultă câteva minute Înainte de a-l opri, mustind de cinism și nevenindu-i să creadă că Ronnie, chiar și cu tendițele ei spre misticism, se lăsase păcălită de o asemenea aberație. O oră mai târziu, stătea În pat, recitând afirmațiile de care tocmai făcuse mișto. Justifică gestul ăsta În același fel În care accepta păstrarea unui trifoi cu patru foi În geantă și faptul c-o asculta pe Chanel când Îi citea horoscopul. Erau doar distracții inofensive atâta timp cât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de Fi - dar telefonul era scos din furcă. Asta putea Însemna doar un singur lucru: că dormea Connor și nu voia să fie deranjată. Se spălă pe dinți și se demachiă. Apoi se aruncă În pat și Începu să-și recite noua afirmație - una pe care tocmai și-o inventase. —Nu sunt plicticoasă. N-am fost În veci plicticoasă. N-am să fiu niciodată plicticoasă. Sunt spirituală, elocventă și inteligentă. Când sunt În public, Îi uimesc pe oamenii din jur cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
am uitat să-ți mulțumesc pentru CD-ul de afirmare. E... foarte interesant. Considera „interesant“cuvântul cel mai diplomatic pe care Îl putea folosi. N-avea de gând s-o supere pe mama sa spunându-i că, deși le-a recitat, credea că afirmațiile erau aberații. Pe bune? Asta-i grozav. Eram Îngrijorat pentru că de obicei râzi de chestiile New Age. Ronnie i-a propus să meargă la o cafea, dar Ruby trebuia neapărat să se Întoarcă la magazin. —Chanel a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
la el acasă. Ajunse acasă, mâncă, încercând să prelungească masa - să o prelungească în grabă -, urcă în dormitor, se dezbrăcă și se vârî în pat ca pentru a dormi, ca pentru a muri. Inima îi bătea puternic. Întins în pat, recită mai întâi un Tatăl nostru și apoi o Ave Maria, oprindu-se la: „Facă-se voia ta precum în cer așa și pe pământ“ și la „Sfântă Marie, maică a lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii acum și în ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ca să ajungeți așa departe și sunt mândru de voi. Lisa ne-a salvat de prea multe sentimentalisme. — Da, și eu sunt mândră, dar în același timp sunt însărcinată și trebuie să ajung urgent la toaletă, deci credeți că vă puteți recita fiecare poezioara și apoi să deschideți ușile cât mai repede? Kieran și Mark cunoșteau amândoi tonul acela și s-au pus repede pe treabă. Mark și-a spus discursul. —Mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să ajungem aici: lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
atelierul unui fotograf, trecu pe la o tâmplărie se băgă ucenic la o tiparniță, apoi la un zugrav de firme, munci ca salahor și fu câtva timp spălător de geamuri. Marele său talent se relevă la o întrunire socialistă, unde își recită balada. Omenirea îl descoperi, în sfârșit, când amândoi plămânii îi erau deja mușcați de oftică. Orașul Viena îl internă într-un sanatoriu din Tirol, unde acest gigant cu trup de stârpitură, acest schelet mistuit de flacăra geniului scrise întâia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
patru. Tăcerea reveni. Ora patru. Încă patru ceasuri mai trebuiau să treacă până când Smith avea să Îi bată la ușă. Șaisprezece până la ridicarea cortinei la Guy Domville. Actul Întâi. „Grădină la Porches.“ Încercând să stăvilească valul de gânduri negre, Își recită În gând indicațiile scenice, pe care le știa pe dinafară: „Grădina unei case vechi din vestul Angliei; o porțiune chiar din spatele casei, ascunsă privirilor străine. Către centru, o lespede plată, obișnuită, pe un piedestal, de forma unei mese, dar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]