17,060 matches
-
Gabriel Chifu în „Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită” (Craiova, Editura Ramuri, 2009). Avem de a face cu o epică la care nu se poate avânta oricine: și nu se poate recurge la ea oricând. Este necesar mai întâi să fii cineva și să ai chiar prin aceasta ceva esențial de comunicat. O primă nuanță de specific provine din învestirea lui a fi în a spune. Modul particular a lui a fi
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
p. 29), sender-receiver (Berlo D. K.), speaker-receiver, addresser-addressee (Jakobson R., 1987, p. 60) etc. b) La intersecția celor trei paradigme s-a instaurat un concept ontologic neutru: comunicator. Așa cum remarcă Stephen W. Littlejohn și Karen A. Foss, în majoritate, specialiștii recurg la conceptul de comunicator: „Many of us begin our thinking about communication with the communicator. Several generalizations characterize the individual as communicator” (Littlejohn S. W., Foss K. A., 2007, p. 94). Se mai recurge și la conceptul relativ impropriu de
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
Karen A. Foss, în majoritate, specialiștii recurg la conceptul de comunicator: „Many of us begin our thinking about communication with the communicator. Several generalizations characterize the individual as communicator” (Littlejohn S. W., Foss K. A., 2007, p. 94). Se mai recurge și la conceptul relativ impropriu de „participants”, „participant” (Rogers E. M., Kincaid D. L., 1981, p. 63), (Kincaid D. L., 2009, p. 190). c) Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
nu aparțin, în principiu, comunicării. Însă comunicarea-mijloc se impregnează de scopuri. Factorii teleologici ai comunicării sunt agenții comunicaționali. Comunicatorii nu devin teleologici când acced statutul de comunicator. De felul său, omul este un purposeful being. În îndeplinirea scopurilor sale, el recurge la mijlocul numit comunicare. Ca mijloc utilizat pentru realizarea cât mai eficientă a unui scop, comunicarea trebuie să devină un mijloc cât mai eficient. Prin urmare, perfecționarea mijlocului pentru înfăptuirea scopului devine un scop conex. Astfel, comunicarea cere valoare, o dublă
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
definită de un comunicator desemnat ca interactant. În centrul Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, stă agentul comunicațional recunoscut ca transactant. (În paranteză fie spus, sunt destui corifei ai Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, chiar și dintre cei citați de noi, care mai recurg la titulatura de interactant). Mai mult, unele denominații au murit demult în ordinea gândirii comunicaționale. Istoria conceptelor comunicaționale încă reține concepte ca „sender” sau „receiver” : acestea ar fi echivalente pentru „ sclav” și „patrician” pentru calitățile oamenilor în istorie, în condițiile
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
arată „criza morală” (5 februarie 2009). Găsim că Augustin Buzura este o voce morală standard pentru emergența României. Din intervențiile editorialistice prinse în volum desprindem articularea registrelor vocii și portativul pe care se înscrie. „Căutând adevărul, dreptatea”, așa cum o mărturisește, recurge la instrumentul literei ca să le promoveze: „într-o țară în care aproape toți urlă și amenință, însă nimeni, sau aproape nimeni, nu-și recunoaște vreo vină, nu-mi rămâne decât să fac ce pot mai bine: să scriu, să strig
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
aceea de a lua „viața simplu și amar” (p. 124). Imaginarul nu este luminat de resemnare ori detașare, ci de o tristețe reflexivă ce n-a ajuns încă să fie copleșitoare.Pentru obținerea autenticității și a impresiei de real se recurge la crearea de temeri în raport cu eventuale repercusiuni ale relatării de evenimente reale: prezentarea faptei „săvârșită chiar la o vârstă infantilă, poate să distrugă reputații, cariere, căsnicii”. Se admite posibilitatea ca imaginarul să intervină în real: întâlnim ideea raportului cu o
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel Chifu introduce un spirit narativ ce adună mărturiile unor personaje și inscripționează călăuzitor capitolele. Se recurge atât la aparența coincidenței autorului cu naratorul, cât și la tehnica naratorilor legitimi, dar necreditabili, față de care instanța narativă ia distanță: ideologică, filosofică, morală, poietică; în mod deliberat îi subminează, în ce privește autorizarea, relativitatea adevărului evenimentelor. Prezența sau absența naratorului, identificarea
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
p. 172), stau strâns legate una de cealaltă”. Jean Băileșteanu nu scrie un jurnal întâmplător, ci unul de autor. O realizează cu conștiința lucidă că orice jurnal „face parte din operă”, că pentru criticul interesat jurnalul „este esențial”, că a recurge la un anumit tip de jurnal „ține de felul autorului de a fi, de temperament, de caracter, de sensibilitate” și că, finalmente, jurnalul este „exprimarea de maturitate (...) și înțelepciune a unui autor cu o bogată experiență de viață”. Ca și
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
al acestora. Totodată, scrutează proprietățile calitative ale subiectivității fenomenale a românului actual. Astfel detectează ca derivată de moment a orgoliului excesiv al românului un mod de a fi fudul și a trăi în aparențe: existența de paradă. Moralistul Jean Băileșteanu recurge la clasificări morale și psihologice și, în cadrul reflecției sociale, face vizibilă o înțeleaptă și echilibrată filosofie de existență. Pe această coordonată se desprinde preferința pentru valorile discreției, ale bunului simț, ale moderației, echilibrului și înțelegerii. Privirea meditativă este detașată, delicată
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
însuși este un exponent al unei influențe. Cultura și civilizația sunt lecții de influență, dar exerciții de influență sunt și manifestările antisociale, violența și criminalitatea. Nu trebuie să ne temem decât de influența persuasivă. Trebuie să combatem jurnalismul negativ ce recurge la influențare. Primul pas în a-l combate este a ne apăra de el, iar în acest sens nu deținem decât o singura soluție. Ca să ne apăram trebuie să-l cunoaștem (pag. 216)”. Intoxicarea Intoxicarea este un ansamblu de operații
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
aceea permanentă care leagă vârstele între ele, a fost întreruptă fără noimă în cazul ei; mereu a pierdut legătura, în pragul vârstei noi, cu aspirația precedentă. Înstrăinarea de sine, probabil afectând inima în mod ilizibil - de aceea nici nu a recurs la remedii - e resimțită mai mult într-un context dificil, fără prieteni și rude, când, lăsată în pace, femeia are ocazia de a se readuna. Impresia deznădejdii este exprimată cu dezinvoltura muribundului, a celui care, amenințat de o boală imprevizibilă
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel Chifu introduce un spirit narativ ce adună mărturiile unor personaje și inscripționează călăuzitor capitolele. Se recurge atât la aparența coincidenței autorului cu naratorul, cât și la tehnica naratorilor legitimi, dar necreditabili, față de care instanța narativă ia distanță: ideologică, filosofică, morală, poietică; în mod deliberat îi subminează, în ce privește autorizarea, relativitatea adevărului evenimentelor. Prezența sau absența naratorului, identificarea
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, prin aceasta înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (a se vedea Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998, pronunțată în Cauza C-157/96 National Farmers’ Union și
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
soluționare privitor la această chestiune. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu există, în prezent, practică judiciară care să justifice promovarea unui eventual recurs în interesul legii, în problema de drept care formează obiectul sesizării. ... 66. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că sesizarea este însă inadmisibilă, întrucât chestiunea de drept invocată nu este susceptibilă de
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021). ... 81. Cu toate acestea, a considera justificată intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-o astfel de ipoteză, echivalează cu acceptarea faptului că se poate recurge la acest mecanism de preîntâmpinare a apariției divergențelor de jurisprudență ori de câte ori judecătorul va simți nevoia unei validări cu privire la încadrarea unei anumite situații de fapt în limitele sau în afara ipotezei reglementate de dispoziția lipsită de
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
la alți pacienți internați. ... ... 10. La articolul 6, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: f) utilizarea autorizării și a acreditării unităților sanitare ca o modalitate importantă de atingere a obiectivelor de prevenire și limitare a impactului IAAM, recurgând la cerințe și indicatori stabiliți de CNPLIAAM pe baza propunerilor unui grup tehnic special desemnat; ... ... 11. La articolul 6, litera h) se modifică și va avea următorul cuprins: h) organizarea în unitățile sanitare cu paturi a unor saloane funcționale pentru
LEGE nr. 184 din 12 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284011]
-
mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
anticonstituțional, precum și confiscarea activelor sale. Comisia a observat că, deși partidul avea ca scop preluarea puterii exclusiv prin mijloace constituționale, obiectivul său era instituirea unui sistem social-comunist prin intermediul unei revoluții proletare și al dictaturii proletariatului. Întrucât partidul reclamant recurgea la o dictatură incompatibilă cu Convenția, în temeiul art. 17, Comisia a decis că acesta nu putea beneficia de protecția oferită de art. 9, 10 și 11 din Convenție referitoare la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, la
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică pentru a ține minte hotarele respective și a putea fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
a creat lumea simplu: prin iubire. Oamenii au complicat-o din sete de putere. În România, din cauza cenzurii, a dezinformării, dezumanizării, au murit zeci de femei. Că în întreaga lume, din păcate: cancer de col uterin. În țara noastră au recurs la avorturi ilegale pentru ca sistemul era despotic, le obligă să facă prunci chiar dacă nu doreau. Își făceau chiuretaje clandestine la persoane dubioase care vroiau să câștige bani murdări, fără a avea, întotdeauna, cunoștințe în domeniul medical. Ele o făceau din
TABU...? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340813_a_342142]
-
de medievalitate târzie”. Un omagiu adus marelui voievod Cartea lui George Roca este pătrunsă de spiritul tradițional, devenind o pledoarie revelatoare pentru frumosul din arhitectura Moldovei din sec. XV. Autorul explică rolul și importanța „arhitecturii ștefaniene” în evoluția arhitecturii românești, recurgând la argumente și informații specifice. Volumul se caracterizează printr-un stil sobru, simplu, reprezentativ, printr-o expresie îngrijită și variată. Arta și rafinamentul lui George Roca rezultă din strădania de a păstra și a reda cu exactitate semnele esențiale specifice
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
Eminescu, și Blaga sunt de formație germană. Sigur, dar, ei nu pot manevra conceptele filosofice împrumutate de la romanticii germani în limba germană, e o incompatibilitate fonetico-morfologică, între germană și română. Și Blaga, și Eminescu folosind dicționarele când traduceau din germană, recurgeau la franceză, pentru că nu se potrivește, suntem o limbă romanică. Aceasta este principala importanță a francofoniei. Lăsând la o parte contribuțiile marilor Cioran, Ionesco, cei din exil, până la Mircea Iorgulescu, să nu uităm importanța traducerilor. Părerea mea este: conceptele filosofice
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
respira, ștergarul de la ușă gemea, prosopul se înnoda în propriile ciucuri. -Nu avea importanță faptul că pasiunea era provocată artificial? -Pentru mine conta doar reacția, acum și aici, nu și conexiunile cauză-efect. -Exploatați filozofia doar până unde vă convine, apoi recurgeți la șantaj prin poezie, cuceriți prin teatralitate, jucați pasiunea, în timp ce interiorul vostru e ros ca un os în labele unui câine conștiincios. Merită? -Din plin. -Și dacă până la urmă oierul nu mai vine să scape turma de lup? -Ce vrei
REFLECTOARELE CONŞTIINŢEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341473_a_342802]