3,182 matches
-
de către un determinant sau, dimpotrivă, poate rămâne și ea liberă. De altfel, gradul de determinare a beneficiarului ne oferă un prim criteriu de subcategorizare a textemelor eventive. Putem avea, așadar: A. Texteme cu beneficiar determinat (indiferent dacă acesta are caracter reflexiv sau "tranzitiv"): a strica orzul pe gâște, a se face luntre și punte etc. B. Texteme cu beneficiar nedeterminat: a face cu ou și cu oțet (pe cineva) etc. Desigur, nu este exclus ca același referent să ocupe în egală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
texteme eventive "tranzitive", în care A este diferit de C: [A ca subiect nedeterminat] strică orzul (B) pe gâște ( C)/ taie frunze ( B) la câini (C)/ face cu ou și cu oțet (B) [pe cineva] (C) etc. b) texteme eventive reflexive, în care A este identic cu C: [A ca subiect nedeterminat] se (C) face luntre și punte (B)/ se (C) face foc și pară (B) etc. Prin urmare, A (subiectul) poate să coincidă sau nu cu C (beneficiarul). Niciodată, însă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
instituțional și calitatea democrației poate fi privită și dintr-un alt unghi, pornind de la o concepție diferită privind democrația, "democrația deliberativă". În teoria politică a ultimilor ani, acest termen sau alte variante, similare, precum "democrație dialogică" (Giddens, 1998) sau "democrație reflexivă" (Beck, 1999) au apărut frecvent. Oprindu-ne la prima expresie, se elimină imediat o confuzie lingvistică (v. Bobbio, 2002): termenul "deliberativ" nu face referire la adoptarea deciziilor (așa cum sugerează termenul italian deliberazione ("deliberare"), ci la faza anterioară deciziei, cea a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
chema Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
assume a sovereign, definite domain of reality, bound by specific operations. Founded on the conscious control of the means of expression, ăn aspect that however, excludes any Romantic pathetic effect, it should produce a personal, integrating model of the world. Reflexive thinking, turned to itself, and the epiphany, which illuminates a life's moment characterized by the profundity of perception and the discernment of a certain cosmic order--, are the necessary and sufficient conditions for generating the "effect" of the poem
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
comunității pornind tocmai de la o decizie individuală și de la acceptarea autonomiei unui spațiu individual. Solidaritatea acestei comunități poate fi considerată fragilă în măsura în care ține de contingență sau poate fi considerată puternică, în măsura în care este determinată de cea mai puternică motivație din modernitatea reflexivă: voința contingentă a individului. Credem că unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui model este că îi găsește omului obișnuit un loc legitim într-o lume care, altfel, nu poate ieși din alternativa om excepțional - atom social. Omul obișnuit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doar iubirea. Dispensându-se de premisa Divinității, modelul rortian se bazează pe o altă premisă: existența unei democrații stabile și securizate. Generalizarea acestei stări este o utopie la fel de mare ca aceea a acceptării unei singure credințe de către toți oamenii. Modernitatea reflexivă a apărut, este adevărat, în societăți ale bunăstării și siguranței, însă libertatea pe care a adus-o (împreună cu alte fenomene, precum globalizarea, generalizarea unui mod de viață dominat de tehno-știință ș.a.) le-a schimbat și le-a obligat să se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pp. 249-270. 1 Aceasta se întâmplă în lumea occidentală, în "spațiul cultural european", cu o expresie folosită de Constantin Noica în Modelul cultural european, singura cultură în care modernitatea s-a depășit pe sine înspre postmodernitate, hipermodernitate, modernitate târzie sau reflexivă. 2 Vezi Immanuel Kant, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. 3 Aici nu este vorba despre schimbarea apartenenței sexuale a celor care reclamă o diferență între identitatea psihologică și cea fizică, ci de schimbările determinate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au generat căile reflexive ale cercetărilor de pînă acum ale Viorellei Manolache. Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică fără coincidența acestor două conștiințe”. Criticul francez stabilește două modalități de identificare - uniunea În confuzie și critica reflexivă, el optând pentru prima cariantă care ar consta În uniunea totală a crticului cu opera: “Criticul este deci acela care, anulându-și propria sa viață, consimte să vadă conștiința sa ocupată de o conștiință străină, numită conștiința operei” În Metamorfozele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
T, linia valorilor, colțurile, rețeaua de discuții, dezbaterea), pe investigație ( mai multe capete la un loc, studiul de caz, investigația În grup, explorarea interdisciplinară, reportajul, interviul, proiectul). Tehnicile de reflecție au rolul de a asigura Învățarea propriu-zisă: exercițiu de scriere reflexivă, eseul de cinci minute, eseul de zece minute, eseul cu argumente pro și contra, cvintetul, cartoane colorate, turul galeriei. Foarte importante sunt și tehnicile de organizare grafică a informațiilor care pot fi folosite În oricare dintre cele trei etape ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
comunicării. Studierea istoriei trebuie să ofere abordări inter și multidisciplinare, apelânduse mereu la cunoștințe din alte domenii. Formarea inițială și continuă a personalului didactic ar trebui:- să permită și să Încurajeze pe profesorii de istorie să folosească metodele procesuale și reflexive de predare ale istoriei;- să Îi pună la curent pe viitorii dascăli și pe cei care deja profesează În legătură cu cele mai noi rezultate, instrumente și metode În domeniul istoriei, În special acolo unde se simte nevoia utilizării noilor tehnologii ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
de zidire sufletească și de dobândire a deprinderilor duhovnicești. Dacă rugăciunea curată este o culme a nevoințelor umane, această lucrare a P.C. Părinte Ion Cârciuleanu este o culme a vieții sale creștine și o încununare a vocației lui, o operă reflexivă, meditativă, ce ne mărturisește despre setea permanentă a Părintelui de aflare a adevăratelor valori ce ne conduc, dacă le urmăm, la o viață duhovnicească îmbunătățită. Lucrarea este una de reflecție teologică și de zidire sufletească. în ea se îmbină la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Capitolul 1 ÎNTREB! Care ți-e rostul, profesore? Pedagogii fac din comportamentul profesional al profesorului o temă favorită a cărților lor și asta nu din narcisism, ci din trebuința de a construi reflexiv un pattern funcționabil. Cum societatea se schimbă amețitor, ei constată că ceea ce era clasic, nu mai e atât de eficient. Sunt necesare inovații. Mijloacele media mai ales au cucerit tânăra generație. Mulți din copiii noștri sunt prizonieri ai calculatorului. Din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Intelectualul e întotdeauna complex, el caută și iubește arborescența, luxurianța, detaliul integrat într-o pletoră de generalizări, concluzia ce închide volute argumentative, stilul rafinat și laborios care urmărește aproape cinegetic ideea. Ideea!... Ideea dreptății, de exemplu! Intelectualul e contemplativ, e reflexiv, gândește. El știe. Are și marele dar că exprimă admirabil ceea ce știe, contrazice cu fervoare și persuasiv dacă e cazul, insistă, răstoarnă. Vrea să schimbe lumea. E iluminat. Intuiește mersul lumii, formulează ipoteze, dă sentințe, judecă. Mai și desființează dacă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
forțele sale îi sunt captate și vlăguite în analize inutile cărora nu le rezistă. Observă aproape neputincios cum i se schimbă configurația gândirii, detaliul nesemnificativ devine prim solist, iar ceea ce ar merita să constituie obiect al gândirii, dispare din câmpul reflexiv. El care are în lucru un foileton, ori un studiu despre Coreggio, ori o dramă, nu găsește condițiile scrierii lor. Intelectualul se simte cobai al harului divin, ca și cum n-ar mai fi stăpân pe propria sa gândire. Ca și cum harul divin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
înfrățită în jurul a două cristale valorice antagonice: binele și răul. Tatăl pare că preferă jertfa celui care s-a născut bun fără vreun merit al său. Pe cel care descoperă în el iubirea pătimașă pentru tată și nevoia întoarcerii ei reflexive și exclusive la cel ce-a trimis-o sub formă de jertfă, tatăl îl rejetează într-o aparentă dar chinuitoare indiferență. Tatăl de fapt îl primește pe cel structurat să facă binele, iar pe cel în care descoperă și răul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
opus... Și el rămâne de râsul ștrengarilor care pândeau din culise marea scenă a dezvăluirilor... Așa cum de râs rămâne și în fața vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un anume verb la diateză reflexivă. Cum adică m-am f...? Te-ai bătut singur? Cunoștea atâtea sensuri ale polisemanticului verb, dar acesta îi era cu neputință a-l pătrunde... Bă, tu chiar nu știi? Nu, nu știa, nu i se spusese lui povestea cu barza
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
obiectivă, regretabilă sau nu, ce trebuie examinată cu atenție. Reținem mai întâi faptul, incontestabil, că între intelectualul adevărat și omul-politic de mase există o serie de incompatibilități radicale. De structură, mentalitate, nivel cultural, limbaj, conduită socială etc. Intelectualul este individualist, reflexiv, are spirit critic (adevărată calamitate în cercurile partizane, pur politice). Se comportă, nu o dată, turbulent, egocentric, uneori crispat, chiar autist. N-are nici pe departe noțiunea disciplinei de partid (termenul pare parodic prin referință la vechiul P.C.R., dar de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
guru se sprijină pe emoțiile și forțele cele mai obscure și probabil cele mai puternice ale sufletului omenesc. Deci o zonă de unde provin impulsuri și foarte bune, dar și foarte rele. De unde și nevoia unei cenzuri raționale, a unui echilibru reflexiv indispensabil. Obiecția cea mai gravă pe care o aducem culturii de tip guru este însă că ea propagă iraționalismul și intuiționismul, primatul misticii, revelației și gnozei tulburi, prin suspendarea judecății personale și compromiterea spiritului critic. Ceea ce este mai mult decât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea strategie se originează în diverse demersuri de tip antropologic care pornesc de la specificul ființei umane ca ființă culturală, reflexivă, socială și politică. În fine, întrucât elaborarea eticii mediului este uneori corelată cu un fundament constituit din credințe de tip religios, analizez și această dimensiune a constituirii unui discurs etic despre mediul natural. 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
paranteză, iar calea intuiției e deschisă, dar numai în măsura în care intuiția comprehensivă e văzută drept presupoziția - posibilitatea intuitivă - cu ajutorul căreia calea interpretării este ea însăși deschisă mai în adâncime. Locul intuit de înțelegerea albă e primul "loc", umplut intuitiv, al discernerii reflexive, aurora interpretării. Conform opțiunii fenomenologice, imediatitatea și imprevizibilul imaginii nu țin de un orizont de prezență și nici măcar de un orizont al absenței, căci ceea ce se dă ca imagine primă a signifiabilului nu are orizont, nu se proiectează decât pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o perspectivă adâncită. Intuiția eidetică surprinde esența lucrului în mod originar, un chip fenomenal aprezentat. Deși hermeneutica vizează înțelegerea a ceva ce nu este imediat accesibil, adică a unui sens înscris în opere, inteligibil - dincolo de conștiința intuitivă - pe căile cunoașterii reflexive, imaginea transparentă pune inaparentul în condiția manifestării, dar a unei manifestări de pasaj, fără față ontică. Ea nu este ca atare accesibilă, adică inteligibilă în modul în care sunt stratificările de sens ale imaginii poetice. Fulguranța sa nu reprezintă decât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suprapunându-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania reflexivă conjugată a ceea ce ele nu sunt - a mediului. Difuză, luminozitatea lui bazală e mereu deja vânzolită de imagini, care, reflectate, decupează altele prin preajmă, și acestea la rândul lor altele, și-așa mai departe, după contururi de o acuratețe suspectă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
publicat primul roman polițist" (Jurnalul Național) etc. Literatura de specialitate admite numeroase situații de comunicare aflate sub incidența funcției fatice prin formule ritualizate, dialoguri care au rolul de a prelungi conversația, prin stabilirea unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic Lingvistica modernă extinde problema faticului în stilul publicistic, la cercetări aprofundate privind intertextualitatea/ rolul intertextului în titlu. Noțiunea de intertext
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]