15,087 matches
-
acordat prea puțină importanță relațiilor dintre organizații și mediu, din acest punct de vedere rămânând prinse în aceeași paradigmă a organizațiilor ca sisteme închise. Pe la începutul deceniului cinci devenise din ce în ce mai evident că însăși problemele de supraviețuire ale unui sistem capătă relevanță nu doar prin concentrarea pe structurile și mecanismele lui interne, ci prin considerarea a ceea ce se află în afara lui - mediul. 10. 3. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și raționale În jurul anului 1950 teoreticienii și analiștii sunt preocupați de studierea dinamicii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conduită din alte grupuri ai căror membri au fost. Grupurile nu stabilesc norme pentru orice situație sau comportament, ci numai pentru cele importante pentru grup. Pentru ca un anumit comportament să fie standardizat în cadrul grupului acesta trebuie să aibă, înainte de toate, relevanță în facilitarea supraviețurii grupului, sporindu-i șansele de succes, permițând membrilor să exprime valorile centrale ale grupului și să clarifice aspectele care dau identitate acestuia. Oamenii au nevoie de structură și predictibilitate în mediul de existență. Normele care sporesc predicitibilitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ale unui lider este explicată ca efect al interacțiunilor complexe dintre puterea liderului, trăsăturile liderului, comportamentul de influență al acestuia (solicitări simple, tactici de influență, promovarea unui model, recompensă, pedeapsă, instrucțiuni) și variabilele situaționale (e.g. reacția anticipată a țintei influenței, relevanța solicitării pentru îndeplinirea sarcinilor). Efectele comportamentului de influență sunt gândite ca ancore ale unui continuum. Răspunsul țintei poate varia între: angajament - ținta influenței satisface cu entuziasm solicitarea și depune eforturi în acest sens; complianță - entuziasmul și efortul investite de ținta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Totuși, mobilitatea oamenilor, mai ales a managerilor de succes, este la fel de mare, ca și cum continuitatea nu ar fi considerată relevantă (Schruijer, Vansina, 1999). Organizațiile moderne nu numai că creează noi întrebări, dar ne și determină să punem la îndoială validitatea sau relevanța a ceea ce am ajuns să cunoaștem, în trecut, despre lideri. 15. 1. 3. Ce studiază psihologii? Majoritatea articolelor, cărților sau comunicărilor pe tema schimbării organizaționale sunt realizate de oamenii de știință din domeniul economic, economicieni practicieni, manageri. Sunt extrem de puține
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
credincioșilor; prin urmare, este dificil de studiat acest fenomen doar prin intermediul câtorva întrebări. Pentru a capta măcar parțial diversitatea de tip și de grad a religiozității, am folosit secvențial trei categorii de indicatori: 1) referitori la credință, 2) referitori la relevanța autodefinită a credinței și 3) referitori la comportament. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Exemple de indicatori direcți ai scepticismului religios Tip de orientare religioasă Indicatori de credință Indicatori de relevanță Indicatori de comportament Credeți sau nu că există Dumnezeu? Cât
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
categorii de indicatori: 1) referitori la credință, 2) referitori la relevanța autodefinită a credinței și 3) referitori la comportament. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Exemple de indicatori direcți ai scepticismului religios Tip de orientare religioasă Indicatori de credință Indicatori de relevanță Indicatori de comportament Credeți sau nu că există Dumnezeu? Cât de importantă este religia în viața dvs.? Cât de important este Dumnezeu în viața Dvs.? În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Dvs.? În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? Ateism Nu - - Scepticism Nu/Nu știu - - Indiferență Da Nu prea / Deloc important(ă) Mai rar decât de sărbători, eventual deloc Ulterior am discutat și relevanța unor indicatori indirecți, precum vizibilitatea publică a scepticismului religios. Am ales să analizez împreună trei categorii atât de diferite deoarece ponderea lor numerică în populația românească este foarte scăzută. După 1989 vizibilitatea socială a persoanelor agnostice sau atee a scăzut
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Declarațiile sunt surprinzător de omogene, dat fiind că, în general, opiniile, valorile și atitudinile oamenilor sunt puternic influențate de generație și de educație. Putem observa aici că tranziția postcomunistă a avut un efect uniformizator puternic în ceea ce privește religiozitatea declarată. Indicatori de relevanță ai religiozității Indicatorii de relevanță sunt prezentați pe scurt în REF Ref126291719 \h \* MERGEFORMAT și REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT . Aproximativ 13% dintre subiecții care cred că Dumnezeu există consideră religia puțin sau foarte puțin importantă în viața lor, în timp ce pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dat fiind că, în general, opiniile, valorile și atitudinile oamenilor sunt puternic influențate de generație și de educație. Putem observa aici că tranziția postcomunistă a avut un efect uniformizator puternic în ceea ce privește religiozitatea declarată. Indicatori de relevanță ai religiozității Indicatorii de relevanță sunt prezentați pe scurt în REF Ref126291719 \h \* MERGEFORMAT și REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT . Aproximativ 13% dintre subiecții care cred că Dumnezeu există consideră religia puțin sau foarte puțin importantă în viața lor, în timp ce pentru 42% este destul de importantă și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
religia puțin sau foarte puțin importantă în viața lor, în timp ce pentru 42% este destul de importantă și pentru 45% este foarte importantă. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 2. Cât de importantă este religia în viața dvs.?, în funcție de vârstă După cum era de așteptat, relevanța religiei variază în funcție de sex și de vârstă; de exemplu, religia este considerată foarte importantă pentru aproximativ 55% dintre persoanele de peste 61 de ani și pentru 40% dintre persoanele mai tinere (sub 40 de ani). Variațiile în funcție de educație se datorează mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în Dumnezeu dau o notă de 5 sau mai mică importanței pe care Dumnezeu o are în viața lor, iar 20% dau o notă de 7 sau mai mică. În modelul notelor școlare folosit de persoanele intervievate pentru a reda relevanța religiei în viața de zi cu zi, nota 5 este prima notă de trecere, iar nota 7 nu este, în general considerată o notă mare. Prin urmare, aceste răspunsuri indică proporția aproximativă a populației urbane românești care, deși crede în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lor, față de nota 8,50 în cazul celor de sub 40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734 \h \* MERGEFORMAT Graficul 4 arată că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de ani; circa 70% dintre femei fac acest lucru, comparativ cu 53% dintre bărbați. De altfel, aproximativ 14% dintre bărbați și 6% dintre femei răspund că se roagă mai rar de câteva ori pe an sau niciodată; ceea ce indică o relevanță foarte scăzută a religiei pentru viața lor cotidiană. Prin urmare, studiul indicatorilor de relevanță și ai celor comportamentali ne oferă două concluzii interesante. În ceea ce privește religiozitatea, pentru aproximativ 10% dintre persoanele care își declară credința în Dumnezeu religia are o relevanță
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
De altfel, aproximativ 14% dintre bărbați și 6% dintre femei răspund că se roagă mai rar de câteva ori pe an sau niciodată; ceea ce indică o relevanță foarte scăzută a religiei pentru viața lor cotidiană. Prin urmare, studiul indicatorilor de relevanță și ai celor comportamentali ne oferă două concluzii interesante. În ceea ce privește religiozitatea, pentru aproximativ 10% dintre persoanele care își declară credința în Dumnezeu religia are o relevanță subiectivă foarte scăzută în viața cotidiană; de asemenea, circa 14% dintre cei care cred
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
relevanță foarte scăzută a religiei pentru viața lor cotidiană. Prin urmare, studiul indicatorilor de relevanță și ai celor comportamentali ne oferă două concluzii interesante. În ceea ce privește religiozitatea, pentru aproximativ 10% dintre persoanele care își declară credința în Dumnezeu religia are o relevanță subiectivă foarte scăzută în viața cotidiană; de asemenea, circa 14% dintre cei care cred în Dumnezeu nu merg la Biserică nici măcar de sărbători. De asemenea, lipsa unei variații sociale semnificative a răspunsurilor la întrebările privind credința indică un puternic efect
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Dumnezeu nu merg la Biserică nici măcar de sărbători. De asemenea, lipsa unei variații sociale semnificative a răspunsurilor la întrebările privind credința indică un puternic efect de conformism în fața răspunsurilor dezirabile social sau personal; am observat că indicatorii comportamentali și de relevanță se pliază pe distincțiile de educație și generație, ceea ce indică o validitate mai mare a lor pentru măsurarea religiozității și implicit a scepticismului religios Indicatori indirecți ai scepticismului religios: vizibilitatea Pentru a ocoli bariera dezirabilității sociale, putem utiliza indicatori indirecți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
etice sunt mai ușor vizibile, fără să fie nevoie de indicatori indirecți ai caracterului precum religiozitatea. Concluzii În această cercetare mi-am propus să explorez vizibilitatea publică a sceptisicmului religios, precum și opinia publică despre persoanele sceptice religios. O explorare a relevanței pe care o are religia în viața cotidiană a persoanelor din mediul urban arată faptul că, pe lângă cei 2% autodeclarați sceptici (care nu cred în Dumnezeu), există încă aproximativ 12% pentru care religia este mai degrabă irelevantă - în general, persoane
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Cunoștințele politice indice rezultat din însumarea răspunsurilor corecte la 10 întrebări despre numele persoanelor care dețin o anumită funcție, diferite caracteristici ale sistemului electoral, apartenența României la Uniunea Europeană și NATO (Q74-83); rescalat pe intervalul ș0; 100ț. Bibliografie Abraham, Dorel, 2000, „Relevanța publicării sondajelor de opinie pentru comportamentul de vot”, în Revista de Cercetări Sociale, nr. 3-4. Acevedo, Melissa, Krueger, Joachim, 2004, „Two egocentric sources of the decision to vote: the voter’s illusion and the belief in personal relevance”, în Political
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali Inegalitate/omogenitate Integrare religioasă rezidențială maritală Intenții de migrație de mutare din locuința actuală de plecare temporară Încredere în primar în actorii instituționali politică Mass-media efectele asupra temei de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
având capacitatea de a le deplasa pe toate celelalte, În lanțul interminabil de cărți În care sunt asociate. * Celebra intrigă a Numelui trandafirului a pus În umbră două elemente importante legate de romanul lui Eco, care nu sunt lipsite de relevanță pentru subiectul nostru. Mai Întâi, Baskerville nu ajunge de fapt la adevăr printr-o logică implacabilă, așa cum ne-ar putea face să credem numele anchetatorului și imaginea precisă pe care reușește să și-o formeze despre cartea lui Aristotel, ci
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și cel care a sacrificat-o). Asta nu înseamnă că acel episod din celula de la San Vittore nu este brutal, jignitor, odios: ca tot ceea ce reduce „omul” la un „obiect”. La fel ar fi fost, desigur (diferențierea nu are nici o relevanță în raport cu fapta), dacă în loc de un băiat ar fi fost vorba despre o fată, o femeie sau un bărbat adult: în esență, a fost vorba despre un exercițiu schizoid al puterii (respectiv al puterii arhaice și al forței fizice) care îl
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
strategii), precum și articularea coerentă a acestor trei modele la nivelul organizației, în funcție de caracteristicile organizației, dar și de cele ale mediului extern; în ansamblu, datorită recentelor tendințe organizaționale și instabilității pieței, se impune o abordare predominant constructivistă, potrivirea post-persoană având o relevanță tot mai scăzută în procesul de planificare a resurselor manageriale; trebuie promovată o viziune de tip sistemic în ceea ce privește planificarea resurselor manageriale (teoria deciziilor), conform căreia rezultatele unor decizii în selecția de personal trebuie evaluate prin prisma implicațiilor acestora la nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în literatura de specialitate (Muchinsky, 1989; Pitariu, 1994; Iosif, 2001; Chișu, 2002). Am realizat o evaluare posttraining pentru cei ce au beneficiat de programul de antrenare (manageri și subordonați). Subiecții erau solicitați să aprecieze trainerul, conținutul expunerii (accesibilitate versus complexitate, relevanța în plan profesional, gradul de adecvare la realitatea organizațională românească, raportul dintre mijloacele pasive și cele interactive, dintre expunere și aplicațiile practice etc.), calitatea expunerii (stilul personal de expunere, resursele didactice utilizate, timpul alocat etc.), beneficiile personale, sentimentele plăcute/neplăcute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ședințelor de antrenare: 1000-1200 - expunere teoretică, participanții beneficiind de un suport de curs; 1200-1215 - pauză; 1215-1630 - exerciții aplicative. Expunerea teoretică avea următoarea desfășurare: debuta cu prezentarea temei, distribuirea suportului de curs; prezentarea obiectivelor cursului (teoretice și aplicative); argumentarea semnificației și relevanței temei prin jocuri de rol în care participanții erau invitați să joace diferite roluri; prelegerea propriu-zisă; finalul expunerii teoretice era concentrat pe discuții, întrebări suplimentare, trimiteri bibliografice etc. 5. Prezentarea și interpretarea rezultatelor 1) Evaluarea în termeni de ecou. Analizând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vizau evoluția trainerului (un subiect). În același timp, există și subiecți care la criteriile care vizau evoluția trainerului au acordat calificative maxime (doi subiecți). Dimensiunea evaluată Excelent Foarte bun Bun Satisfăcător Slab Organizarea programului - 40,00% 45,00% 15,00% - Relevanța în plan profesional - 35,00% 55,00% 10,00% - Gradul de adecvare la realitatea organizațională românească - 55,00% 40,00% 5,00% - Accesibilitatea și complexitatea programului - 70,00% 15,00% - 15,00% Raportul dintre expunere și aplicațiile practice - 60,00
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]