3,870 matches
-
s-a propus să dea relații despre activitatea acestui grup de rezistență de la Iași. Tacu Alexandru a spus că în loc să informeze “organele de represiune”despre cele discutate s-a dus și a informat Grupul de rezistență asupra propunerii “Organelor de represiune”, iar consecința a fost că într-o dimineață a fost acostat pe stradă la ieșirea din curte și bătut de un necunoscut până a căzut jos în nesimțire. La repetarea întrebării privind faptul că în combinat se discută că totuși
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
luase gândul de la dărâmarea sistemului.( Ziarele) Apelurile noastre n-au avut succes . MULȚIMEA NU S-A ADUNAT ÎN PIATĂ AȘA CUM PLĂNUISEM . (A se vedea paginile 118 - 119) . C.M.Spiridon Pag. 189 - “Mai bine pregătite., vigilente la fiecare pas, forțele de represiune au reușit să suprime orice început de revoltă . Singurul lucru pe care l.- am simțit cu toții atunci, A FOST ACELA AL SPAIMEI TERIBILE PE CARE LE-AM PROVOCAT-O NOI, CEI CU MÂINILE GOALE ! (Nu chiar goale domnule ; cu un
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
era un mod foarte eficient de a controla societatea. Eram aici, la Sinaia, cum amin‑ team, medic de tabărĂ într-un an, când am fost vizitați de procurorul general al Republicii. Atunci însemna o pozi‑ ție oribilă, o poziție de represiune clară. Și el ne-a făcut o vizită, nouă, studenților comuniști din Valea Prahovei. Eram toți membri în UASCR. Trebuie precizate lucrurile astea, că lumea are impresia că te înscriai în UASCR. Nu ne-am înscris niciunul, deveneai automat membru
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost de mare folos în eliberarea de comunism, iar ce s-a întâmplat la noi după stalinism a fost cu adevărat devastator. Deci teoria mea zice așa : că, practic, stalinismul, care a fost înfiorător de crud în România ca represiune fizică, nu a reușit ce a reușit Ceaușescu ulterior prin persuasiune. Ceaușescu este cel care, practic, a reușit comunizarea României. Iar comunizarea României a fost un proiect reușit, în vreme ce comunizarea Poloniei nu a fost o reușită. Niciodată ! Acolo a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fond ei au fost în Uniunea Sovietică, ceea ce era mult mai rău și a durat mai mult...“. Estonia e complet liberă, merită s-o vezi. V.A. : Și bănuiesc că bolșevizarea țărilor baltice a fost foarte dură. A.M.P. : Și represiunea. Deci cum au fost ai mei în Siberia, așa au fost și ei în Siberia. Într-o vreme am căutat explicații în chestia asta cu represiunea diferenți‑ ată, care-i foarte prost documentată de istoricii comunis‑ mului. V.A. : Am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A. : Și bănuiesc că bolșevizarea țărilor baltice a fost foarte dură. A.M.P. : Și represiunea. Deci cum au fost ai mei în Siberia, așa au fost și ei în Siberia. Într-o vreme am căutat explicații în chestia asta cu represiunea diferenți‑ ată, care-i foarte prost documentată de istoricii comunis‑ mului. V.A. : Am impresia, din câte am citit și din câte am aflat stând de vorbă cu oameni care au trecut prin pușcăriile comuniste, că în România a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care la noi s-a dat drumul deținuților politici și după ce s-au mai acordat câteva înlesniri, a început partea a doua, partea pe care eu o numesc persuasiune coercitivă. Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat elita și, nemaiavând o elită, un model, societatea nu mai avea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care eu o numesc persuasiune coercitivă. Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat elita și, nemaiavând o elită, un model, societatea nu mai avea repere și coloană vertebrală ; aplatizarea socială a ajutat regimul să controleze peste tot. A.M.P. : Nu i-a terminat, le-a dat drumul multora
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nemți, înainte ca trupele lui să ocupe Varșovia. Urmează ocupația sovietică și iarăși un val de represalii, al treilea rând de ocupație. Și, cu toate astea, Polonia rezistă până la Solidaritatea, există lideri și elite care supraviețuiesc tuturor valurilor Ăstora de represiune - deci nu aici e explicația. V.A. : Ce rol a jucat Biserica Catolică ? A.M.P. : Evident, foarte mare... V.A. : A fost un element de rezistență ? A.M.P. : Sigur ! Pentru că a fost o zonă în care comunismul nu a putut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țicăului de Sus - a fost un atac, într-o seară, contra lui Luca Pițu în timp ce acesta se ducea la Dan Petrescu. Comparat cu Pinochet sau cu alte foste dictaturi, țări în care am fost recent, trebuie spus că sub Ceaușescu represiunea a avut limite. În timpul lui Pinochet, dacă vizitezi muzeul de la Santiago, afli că au fost mii și mii de oameni care au dispărut de-acasă. V.A. : În Argentina nenumărați disidenți au fost aruncați din avion. A.M.P. : În timp ce în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
regim, ci urmare a zelului unor brute, care, având o putere extraordinară pe mână, cum aveau toți anchetatorii, nu s-au putut stăpâni și l-au omorât. Asta a fost cauza tragediei. Nu trebuie înțeles cumva că era genul de represiune practicat în timpul stalinismului. Nu mai era așa ceva. Societatea românească nu mai manifesta la vedere ostilitate față de regim, ci, pur și simplu, în foarte multe feluri, coopera cu puterea. Iar ei, securiștii, încurcați în propriile tertipuri și în plasa ambițiilor de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Lumea din Occident dădea din colț în colț. Și atunci de ce să complice și mai tare situația ? V.A. : PĂi, tocmai asta mi se pare ciudat. După ce ai obți‑ nut un parlament cu o majoritate covârșitoare, de ce să mai provoci represiunea asta ? Doar ca să astupi gura presei, a opiniei publice, ca lumea să se sperie, să omori în fașă opoziția politică ? A.M.P. : Cred că au fost provocatori care au generat vio‑ lențe. Și pe acești provocatori îi văzusem deja în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
prin ’99, încă așa era. În ’90, acești polițiști români erau identificați cu represi‑ unea din timpul lui Ceaușescu. Numai că aici, spre deo‑ sebire de restul țării, s-a adăugat și acest element etnic foarte puternic. Era, nu doar represiunea politică, ci și faptul că acela care se identifica cu comunismul era un român. În multe sate oamenii au atacat postul de miliție și au omorât polițiști, iar vinovații au avut avocați foarte notorii din UDMR care i-au apărat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
V.A. : Ce s-a întâmplat în guvernarea Iliescu-NĂstase ? În 2000 a venit din nou stânga la putere și deja v-ați referit la lucrurile foarte grave care s-au petrecut cu cei din fosta guvernare. A.M.P. : Partea de represiune a fost groaznică, după cum spuneam. Pe Giurgiu l-au ținut, după părerea mea, atâta timp la pușcărie ca să-i prindă pe Radu Sârbu și pe câțiva dintre oamenii importanți de la PNȚ. Pe de altă parte, PNȚ-ul a fost distrus
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în halul în care se fură în țările ce sunt sistematic corupte, nu vei putea niciodată, de exemplu, să crești salariul unuia de la vamă, față de cât ia el. N-ai cum, pentru că e prea puțin. Deci trebuie cumva, între costul represiunii, pe care îl crești, mărind șansele să fie prins, și o majorare de salariu, pe care să-l apropii de ceea ce se cheamă un „punct de echilibru“. Și asta am gândit și eu, să creez acest punct de echilibru la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
este antirusesc. Societățile alea au regulile lor, sunt niște societăți închise. În general, Rusia nu este atrăgĂtoare pentru ele. Principala chestie la care ar trebui să se gândească Putin este de ce trebuie să invadeze alte țări sau să plătească o represiune așa costisitoare, că în Caucaz e plin de tancuri și trupe ? CĂ, dacă Rusia ar fi atrăgĂtoare, de ce nu vrea nimeni să copieze modelul rusesc ? SĂ rezolve el problemele cu care se confruntă de secole Rusia și apoi o să se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pe bază de tabele, sub semnatură. Casele parohiale și bisericile cu întregul inventar au fost trecute în posesia Bisericii Ortodoxe Române, bunuri care de drept aparțineau Bisericii Catolice. Cei ce refuzau trecerea erau urmăriți pas cu pas de organele de represiune care foloseau orice mijloace, inclusiv delațiunea, pentru a-i trimite în instanțele de judecată cu diferite învinuiri specifice regimului comunist mergând până la „crimă de înaltă trădare”, instanțe ce împărțeau cu dărnicie ani grei de pușcărie. Preoții ce nu au consimțit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a corului, o colegă l-a apostrofat : „Tu cu vocea pe care o ai ce cauți la pedagogie și nu urmezi canto?” A voit să-și folosească vocea așa cum i-o dăruise Dumnezeu, fără a o mai cultiva. Organele de represiune erau îngrijorate de popularitatea tot mai mare de care se bucura tânărul preot care după ce cânta la capela Notre Dame, majoritatea participanților îl urmau și la Pitar Moș pentru a-l reasculta. Din nefericire nu a rămas nicio înregistrare a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pentru perioada mea, ar fi de semnalat doar: 1. Timp de aproape un an nu am avut nicio zi de repaus. Pentru a obține repaosul duminical, noi preoții am reușit să organizăm o grevă: succesul a fost nesperat de ușor, represiunile au fost minore, poate și datorită faptului că din 500-600 de oameni câți, aproximativ, eram, nu s-au desolidarizat decât 12. Pe cât îmi amintesc, de la această dată nu am mai lucrat niciodată duminica. 2. Ultimul lot sosit, cât am fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să rădica deasupra biruitorilor." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Mijlocul de care dispunea Ștefan cel Mare, pentru a îngenunchea marea boierime care, în interesul ei, tindea să ia în mână toată puterea, spre marea pagubă a țării este, firește, o represiune sângeroasă; dar această luptă nu pornește cum crede Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în toată lumea feudală, un element de progres, anihilarea fărâmițării feudale, formarea statelor unitare. În lupta domnului pentru autoritate cu marea boierime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unde evreii erau pe punctul să îngroape un soldat român de origine evreiască. O formă tipică de transformare anticipată în țapi ispășitori a fost aceea de a-i informa pe liderii evrei că autoritățile românești ar putea lansa acte de represiune contra evreilor. În Memoriile sale, Al.Șafran rabinul șef nota că la 26 iunie, Mihail Ghelmegeanu, ministru de interne, i-a convocat pe Șafran și pe Filderman, cărora le-a cerut politicos să prevină populația evreiască din Basarabia și nordul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ia forma violentă pe care a luat-o. Cred, mai degrabă, că circumstanțele specifice ale tranziției românești au fost doar un accident istoric regretabil. Mai mult, România nu a fost în niciun caz unică în încercarea de a tranziționa de la represiunea unui dictator brutal la democrație sau în a avea o elită conducătoare care dorea să-și protejeze interesele odată ce tranziția avusese loc. Într-adevăr, așa cum am discutat mai în amănunt altundeva, o premisă comună în literatura electorală este aceea că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și corupției și va reuși să tempereze naționalismul iliberal, România va putea depăși toate efectele reziduale ale unei tranziții nefericite. Într-o notă foarte pozitivă, românii au adoptat pasul respectat internațional, dar foarte dificil, de a-și confrunta trecutul de represiune prin intermediul unei comisii de adevăr. Importanța reputațională a acestui proces nu poate fi subestimată, deoarece ea demonstrează voința politică pentru transparență și reconciliere. Mai mult, România acum are o întreagă generație de adulți ale căror experiențe politice sunt democrate. În
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
favorabil de la UE. La capitolul realizări, aș include și inițierea unor măsuri instituționale concrete pentru aflarea și stabilirea adevărului legat de perioada comunistă (1945-1989). Mă refer, în special, la două aspecte ale înțelegerii trecutului. Primul se leagă de înțelegerea mecanismelor represiunii în victimizarea anumitor grupuri sociale și a anumitor indivizi, precum și în cooptarea populației în acest mecanism. Al doilea aspect se referă la o reprezentare onestă și la o evaluare critică a trecutului communist, atât în manualele de istorie, cât și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
-și mențină controlul asupra României. În alte țări era evident că schimbarea se produsese. Nu numai posibilitatea reformei, dar și realitatea ei nu mai puteau fi ținute ascunse poporului român. În al doilea rând, populația suferise un întreg deceniu de represiune intensă și lipsuri care, la rândul lor, urmaseră unei perioade de timp încă și mai lungi în care sistemul comunist român fusese mai opresiv decât alte sisteme din regiune. Contrastul grotesc între ipocrizia flagrantă a dictaturii lui Ceaușescu și condițiile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]