4,724 matches
-
care trăiesc în comunitate) Iveron, Kiliandari, Dionisias, Kutlumusis, Zografos, Filoteos, Grigorios, Xenofon, Esfigmenu Vatopedi, Lavra, Pantocrator, Xiropotamos, Dochiarios, Karacalos, Simopetra, Stavronichitos, Agias Pavlos, Castamoniti. călăresc pe catâri au clopote la gât Melchisedec Leu Isauriaonul Antim iconoclastul Sava Teodor Despina a restabilit icoanele la 842 în ziua Duminicii Ortodoxiei Lavra Pantocratos Vatopedi Vatopedi (Vatos = smeură) (pedion = copil) Aici a eșuat, după o furtună pe când se întorcea dela Neapole cu mama sa și cu fratele său Onoriu Arcadiu, fiul lui Teodosie împărat. Călugării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pornise campania din 1476 cu scopul de a cuceri Moldova. Odată ocupată, Moldova ar fi devenit o bază de operații pentru oștile turco-tătare de unde ar fi putut să atace cu ușurință Polonia și Ungaria. Prin victoria obținută, Ștefan cel Mare restabilea hotarul cu Imperiul Otoman pe Dunăre. Fără acest succes este greu de prevăzut cât de tragice ar fi fost consecințele pentru europeni, într-un moment în care otomanii le erau superiori din punct de vedere militar. Rezistența Moldovei a oferit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar campania lui Ion Sobieski în Moldova poate fi considerată un reflex târziu al acestui plan, la sfârșitul secolului al XVII-lea, eșuată și ea. Regele Ioan Albert a fost sfătuit să încerce să recucerească Chilia și Cetatea Albă, să restabilească hotarul creștinătății la Dunăre, dar în colaborare cu Ștefan cel Mare, care avea calitățile necesare și forța de a realiza acest plan, gândit de Buonaccorsi. Planul acestuia n-a ținut seama de doi factori esențiali: geniul militar al lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Cetatea de Baltă) din trupul acestui regat, adică din Transilvania, ca măcar astfel să poată fi păstrat lângă creștinătate și să nu fie deschisă dușmanilor calea prin țara sa spre regatele vecine”. Ultima încercare a regatului maghiar de a restabili dominația sa asupra Moldovei a fost înlăturată în urma victoriei de la Baia. La Codrii Cosminului a fost înmormântată ultima încercare a regatului polon de a subordona Moldova. Datorită pericolului turcesc, dar și datorită victoriilor obținute de Ștefan cel Mare, Moldova devenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Jan Krowicki, decanul de Liov. Regele se plângea că moldovenii au prădat în lung și în lat în Polonia, pricinuind mari pagube, iar negustorii poloni au fost opriți să meargă în Imperiul Otoman. Relațiile de bună vecinătate se puteau restabili cu condiția ca bunurile jefuite să fie restituite, iar oamenii luați în robie să fie eliberați. În legătură cu tătarii de pe Volga, domnul era încunoștințat că aceștia sunt aliați cu regele, iar dacă vor veni în ajutorul său, să nu fie atacați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vehiculul principal de legătură între generații în transmiterea complexului cultural”. Bazându-și întreaga analiză a fenomenului inițiatic pe ideea ridicării la statutul uman numai prin cunoașterea trecutului cultural, Mircea Eliade consideră că „inițierea echivalează cu maturizarea spirituală”. „Prin cultură omul restabilește contactul cu lumea zeilor și a altor Ființe Supranaturale și împărtășește energiile lor creatoare”. Modul superior al existenței este, în opinia savantului, cel cultural, al „ființei «născute în spirit», adică ființa care nu trăiește exclusiv într-o realitate «imediată»”. Coeziunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu blana bătută/ Tot cu pietre rare/ Și mărgăritare./ Și în frunte-avea/ Răsărit-o stea,/ Stea ce lumina/ Noaptea ca ziua”. Funcția declanșatoare a inițierii, clasificată de etnologul rus V. I. Propp la numărul IX, este trimiterea eroului pentru a restabili ordinea distrusă de un agresor ce întrupează haosul. Pomul cosmic devastat de Dulful mării în colinda tip III, are o reprezentare solară: „Prunduleț de Marea Neagră,/ Mărului, merișor de aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aducător de somn nimicitor: „eu când oi tremura din picioru meu o dată și când oi da, să cutremură pământu și pe stăpânu meu l-aruncă-n capătu pământului și-i sare căpățâna de la cap” (Fărcașele - Olt). Întregul pământ se mișcă pentru a restabili starea de conștientă întemeietoare, fiindcă Terra Genetrix însăși resimte nevoia regenerării arhetipale. Un text din colecția basmelor ardelenești culese de Ion Pop-Reteganul conține imaginea artistică a cornutei nimicitoare în ipostaza unui taur sălbatic care strică recoltele: „E un taur mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tatuaje” magice pe pielea protagoniștilor. Ca și flăcăul eroizat, fata nubilă luminează ca „sfântu’ soare” fiindcă are „luna-n piept,/ Soarele în spate,/ Doi luceferei,/ În doi umerei,/ Spicul grâului -/ În vârfu capului” (Voia - Dâmbovița). Pereche mitică a celui ce restabilește ordinea universului prin vitejie, fata însemnată la nivel epidermic are puteri asupra mersului planetelor prin consubstanțialitatea ei cu nocturnul. Motivul emblemei astrale este frecvent în basme, mireasa fabuloasă putând chiar prolifera statutul divin printr-o creație permisă omuluinașterea: „«Dacă m-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în timp, până la forțele clocotitoare ale genezei și permite ivirea feciorului ursit în grădina emblematică, pentru a împlini cuplul inițiat. Depășirea etapei premaritale se continuă cu etapa consacrării sociale ce valorifică capacitatea fertilă acumulată. În acest context, sosirea mirelui împărat restabilește echilibrul amenințat de absența principiului masculin: „Tinerul nostru împerat/ Umblând cu ai sei p’aici,/ A oblicit la d-vostră o flore,/ Care înfloresce, dar nu rodește,/ Noi după densa am venit,/ Să o ducem în curțile tinerelui împerat./ Acolo să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-al treilea personaj este în acord cu cifra pe care o materializează prin sacralitatea deschisă de munții seismici. Dimensiunea geografică a mitului face din acest topos locul suprem al inițierii, prin generarea apei vii ori adăpostirea obiectului miraculos ce restabilește ordinea lumii. Cauzalitatea mișcării imposibile a reliefului înalt nu este însă atribuită în basme nici unei forțe reperabile, ceea ce face din personajul basmului publicat la 1888 în volum o entitate misterioasă, imposibil de zărit cu mijloace profane. Bate-Munți-’n-capete este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Francisco, în aprilie 1945, și la Potsdam, în iunie 1945. Cererile sovietice privitor la anexarea unui vast teritoriu românesc erau susținute printr-un fals istoric grosolan, formulat astfel în Tratatul de pace cu România din februarie 1947, art. 4: ” Se restabilește frontiera de stat între U.R.S.S. și România stabilită prin Convenția sovieto-română din 28 iunie 1940”. La acea dată n-a existat nici un fel de „convenție” sovieto-română, ci un ultimatum adresat de guvernul sovietic celui român, cuprinzând cererea imperativă a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chiar uciși. Asemenea, au fost arestați ofițerii noștri din Comisia Interaliată pentru aprovizionare, precum și reprezentantul nostru pe lângă Guvernul Republucii Moldova, dl. Lucasievici. În aceste condiții - se arăta în Comunicatul Guvernului român - era absolută nevoie să ne asigurăm linia Chișinău-Ungheni, să restabilim ordinea în regiunea de unde trupele noastre se aprovizionează și în care populația, înspăimântată de omorurile și jafurile bandelor ruse răzvrătite, reclama ajutorul ostașilor români...”. În Manifestul dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a asprimii jugului românesc și a exploatării la care este supusă populația din Basarabia. Simțindu-se amenințat pe propriul său teritoriu și anticipînd o revoltă apropiată a muncitorilor și țăranilor din România, Guvernul feudal român face eforturi disperate să-și restabilească forțele, chiar și cu prețul a noi crime. În acest scop, el și-a propus să răstoarne puterea sovietelor din Ungaria. După ce au încercat zadarnic să învingă armata roșie ucraineană la Tiraspol, trupele românești asalteză din toate direcțiile armata roșie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Castro anunță anularea acordului cu SUA privind menținerea în Cuba a unei misiuni militare americane. 17 mai 1959, se lansează Legea reformei agrare. 1960, se desfășoară procesul de naționalizare, fiind afectate și interesele marilor proprietari americani. 8 mai 1960, Cuba restabilește relațiile cu URSS, rupte de Batista în 1952. octombrie 1960, președintele D. Eisenhower impune "embargoul" împotriva Cubei, întărit în februarie 1962 de președintele J.F. Kennedy. Din 1996, Adunarea Generala a ONU se va pronunța anual împotriva embargoului, în favoarea acestuia votând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Culoglu și dr. Gerota 56, era foarte impresionat de neno rocirea țării și foarte pesimist. I se părea că Aliații nu vor mai putea învinge puterea diabolică a Germaniei și că el, în orice caz, nu va mai vedea România restabilită în stare normală. Nervos, nu mai mânca, nu dormea și slăbea pe picioare. În primul an al ocupației, din statura lui, din fire măruntă și subțire, pierduse 17 kg. Devenise diafan și foarte puțin comunicativ, nevoind să zdruncine optimismul nostru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au trimis decât pe bulgari, iar ofițerii care porneau spuneau cu spaimă că se duc la Verdun și în Italia. Nu ne venea să credem, deși se simțea ceva grozav. Rechemaseră chiar [și] pe cei 3 000 de soldați care restabileau sondele de petrol de la Câmpina și Buștenari. Această știre, aflată de la fratele d-lui Ștefan Filipescu, era un simptom serios. ion procopiu Profitai de acest luminiș ca să duc o mângâiere bietului Ion Pro copiu 93, care zăcea în pat, internat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în mare progres. A găsit-o [pe Lia] cu 40,5° căldură, dar i-a tăiat frigurile, căci s-a supus prescrip ți u nilor lui... [Bucura era la spital în București, unde i-au trebuit 15 zile ca să se restabilească. Ioana, servitoarea Liei, făcea o cură de chinină la Pasărea.] (Ibidem, p. 231. ) În timpul boalei Liei, mă plimbam singură prin pădure (bineînțeles, cu soldatul de gardă). Într-o zi îl uitasem la spatele meu. Era o zi de toamnă așa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au intervenit ca să golească sala. Efectul era obținut cu prisos, mai bine decât cu reprezentarea piesei. Ai noștri se prostiseră în contact cu armata de ocupație și îi mergeau pe urme. Berliner Tageblatt povestea că Puterile Centrale făgăduise Papei să restabilească statele papale dacă Italia va fi învinsă, cum se cuvenea. Astfel se explică germanofilia Papei și apelurile ce făcea în contra bombardării orașelor germane cu aeroplanele, pe când nu protestase niciodată pentru cele franceze și engleze, fără a mai vorbi de noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zdruncinare nervoasă și are nevoie de o cură specială în străinătate. La Veneția se stabili regina amărâtă, bolnavă de nenorocită ce era, neînțelegând marea nedreptate ce i se făcea, după părerea ei. Acolo mrejele întinse se reformară, o corespondență se restabili între cele două aliate și din nou fu ne voit regele să răscumpere scrisori, după sculele scump plătite, să numească pe Enăchiță Văcărescu ministru la Roma, pentru a mai recăpăta hârtii și corespondențe, și, în fine, să ia pe exilata
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
văzuse cât de slab era față de Elena și cât de puțin echilibrată era aceasta. Când avu teribilul accident de automobil, din care ieși Elena cu piciorul sfâșiat, Rosetti cu o fractură a craniului din care niciodată nu s a mai restabilit complet și George cu o fractură a craniului din care a rămas cu un ușor stra bism al ochiului drept și cu o voință și mai șovăitoare, după mai multe săptămâni în sanatoriu la București fură chemați la Florica, unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu se ducă la Palat, dar era cam târziu ca să se retragă, prea mare scandal și prea mare frică de ruptură în partid - lucru așa dorit de sus. Ministerul începu să funcționeze, Dinu să-și organizeze campania financiară pentru a restabili ordinea periclitată de cinci ani de anarhie, jaf și demagogie. Fu silit să plece la Paris pentru negocieri financiare. La întoarcere, după 12 zile, în plină campanie electorală, găsi listele făcute, multe cum n-ar fi dorit și mulți din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru numirea lui Ottulescu 304 ca guvernator la Banca Națională în locul lui Angelescu, al cărui concediu expirase. De rândul acesta nu mai putea ceda, căci i se luau mijloacele de a lucra cu succes la greaua sarcină ce luase ca să restabilească finanțele. Scrise un memoriu regelui, în care îi cere această probă de încredere, îi expune imposibilitatea de a face o îndreptare financiară de nu are colaboratorii necesari, îi enumeră toate calitățile lui Ottulescu și îl roagă să-și dea seama
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au rămas neclintite peste decenii. Timpul, care a adus cu el "era informatizării", le-a confirmat mai apăsat. Timpul, care pare să fi inversat, câteodată, poziția clinicii față de laborator, a putut cel mult aduce unele păreri înșelătoare; tot "timpul" a restabilit, însă, în practică, relația clinică-laborator, așa cum o auzeam de la interesantul și talentatul maestru al practicii medicinii interne, care era C.C. Dumitriu. Cu el, serii întregi de medici au învățat "drept", "cuminte", tainele de bază ale practicii medicinii generale; amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
douăzeci de luni5. În Romagna florentina, violența endemica a atins o astfel de culme încât "ascultarea și respectul vecinilor noștri încep să lase de dorit", conform preambulului unei legi din 1493 de instituire a unui "Căpitan și Comisar" pentru a restabili ordinea în provincie 6. În primăvara anului 1494, contadini [fermierii] din Borgo Sansepolcro, supărați pe administrarea dazio locală, au luat cu asalt primăria, i-au dat afară pe custozii locali și au spart casetă care conținea documentele oficiale (polizze) cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]