11,123 matches
-
căderea lui. Deși Uniunea Sovietică a limitat și a cenzurat filmele occidentale, cele care au reușit să treacă de filtre au avut, totuși, efecte devastatoare la nivel politic. Uneori acestea au fost directe, alteori neintenționate. După vizionarea într-un cadru restrâns a filmelor On the beach și Dr. Strangelove (ambele criticând politica americană de înarmare nucleară), un jurnalist sovietic comenta după cum urmează: "Pur și simplu ne-au șocat.... Am început să înțelegem că într-un război nuclear am avea și noi
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
externe Atractivitatea Statelor Unite depinde foarte mult, de asemenea, și de valorile pe care le exprimăm prin substanța și stilul politicii externe. Toate țările își urmăresc propriul interes în politica externă, dar trebuie să hotărâm cât de larg sau cât de restrâns ne definim interesul național și mijloacele prin care îl urmărim. La urma urmelor, puterea blândă presupune obținerea cooperării celorlalți fără amenințări sau recompense. De vreme ce depinde mai degrabă de etalonul atractivității și nu de forță sau recompensă, puterea blândă se raportează
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
plan metodologic, această etapă face apel la "tehnicile de sistematizare" (descriere, clasificare, analiză comparată și teoretizare). 4. Elaborarea proiectului de intervenție presupune parcurgerea a trei etape: * definirea riguroasă a clientului și a nivelului la care se intervine (individ, grup, comunitate restrânsă); * determinarea obiectivelor specifice ale intervenției, în ordinea importanței și/sau în ordinea cronologică a realizării; * alegerea strategiilor, metodelor și tehnicilor de lucru cu clientul pentru a putea provoca și susține mecanismele schimbării sociale; proiectul de intervenție este, așa cum am mai
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
mai ales din punct de vedere funcțional. Analiza rețelelor: indicatori structurali și interacționali Analiza rețelelor urmărește atât latura cantitativă cât și cea calitativă a rețelelor, propunând investigații la o scară mare (de exemplu, prin chestionare) sau la o scară mai restrânsă (de exemplu, prin observații participative, istoria vieții etc.). Aceste anchete pun în lumină câteva trăsături și, îndeosebi, unii indicatori esențiali, care pot fi împărțiți după cum urmează: * indicatori structurali: talia rețelei (numărul de indivizi-membri ai rețelei); dimensiunea rețelei (proporția dintre relațiile
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
le implică exercitarea unei anumite profesii. Acesta poate fi un cod scris sau transmis prin tradiție, pe cale orală și acceptat tacit de către toți practicienii unei profesii. Un astfel de cod este, pentru medici, de exemplu, "jurământul hipocratic" . Deontologia (în sens restrâns) reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o organizație, instituție, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizațiilor profesionale care devin instanța de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor reguli 46 . Codul deontologic al profesiei de asistent social are
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
conceptelor neomarxiste și a relațiilor pe care acestea le au între ele. Respingerea cadrului teoretic rigidizat al marxismului la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de dimensiunea economică a fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tichetelor de raționalizare. Dincolo de această nouă "libertate", polarizarea economică în cadrul arhitectonicii politice trezește resentimente, mai mult sau mai puțin exprimate, în funcție de legitimitatea istorică personală pe care și-o acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare s-au generalizat prin amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
oferă deci observației antropologice înainte de toate ca un moment de totalizare care trebuie abordat simultan în ansamblul parcursurilor și prelungirilor lui. Asemenea indicații programatice cu privire la o etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără posibilitate de aplicare empirică. În realitate, punerea în practică a unei astfel de optici de totalizare în fața întreprinderii pune probleme metodologice foarte concrete, dacă judecăm după experiențele relatate de etnologi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ocuparea inevitabilă a unui post dintre cele mai inferioare în ierarhia muncitorească, din motivul lipsei de calificare profesională a etnologului pentru întreprindere. Această situație își are avantajele și inconvenientele ei: dacă permite o încorporare privilegiată într-un colectiv de lucru restrâns și o relație de relativă fuziune interpersonală cu membrii lui, ea este din alt punct de vedere o piedică în calea cercetătorului: prizonier al angajamentului său categorial, acesta se vede atunci în incapacitatea de a dobândi o viziune globală a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală a calificării sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente reprezintă, pentru etnologii preocupați să înțeleagă evoluțiile rapide ale societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-i scăpa întotdeauna 76: între apologia unui univers condus de mecanismele pieței și repudierea acestuia, între economia-adevăr și exaltarea rezistenței 77, antropologia poate manifesta o distanță cu atât mai mare și mai justificată cu cât investigația etnologică a unui microgrup restrâns rămâne o valoare fundamentală a disciplinei. Această atitudine primește un impuls din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Pătură între 12 și 25 franci Săpun 4 franci 1 kg de sare 1, 75 franci 1 cutie de chibrituri 2,50 franci 1 oală 20 franci 1 seceră 3 franci Este dificil, totuși, să căutăm în acest consum monetar restrâns cauza unică a perenității coerciției și a imposibilității de a o înlocui printr-o activitate voluntară. Ce înseamnă acest raport de forță? El servește înainte de toate la gestionarea imposibilității de a integra această activitate în structura satelor. Ea rămâne ceva
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la concluzia potrivit căreia "în situațiile de competiție și de cooperare indivizii acționează seturi mentale diferite" (Boncu, 2006, p. 38). Setul mental al competiției are ca nucleu rigiditatea gândirii. Indivizii implicați constant în competiție au atenția îngustată și utilizează categorii restrânse, puțin integrate. Ei nu văd decât în termenii categorilor care îi privesc numai pe ei. În schimb, situația de cooperare stimulează flexibilitatea gândirii, capacitatea de sinteză și utilizarea unor categorii relativ largi, integratoare. De asemenea, John Lanzetta și Basil Englis
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rafinament idealul prosperității și al bunăstării materiale, pe de o parte, și pe cel al perfecțiunii personale, pe de altă parte; ambele aflate la îndemâna noastră, doar la discreția voinței și a ambiției proprii 59. În actualele circumstanțe, idealul de perfecțiune restrânsă (pietate, caritate, castitate), urmat de predecesorii noștri, este înlocuit cu cel al perfecțiunii generalizate (Lacroix, 2009, p. 55), generator și întreținător al invidiei 60. Aceasta este o emoție dinamică. Ea poate avea diferite grade de intensitate, în anumite momente sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
subconștiente în domeniul emoțiilor, voinței, acțiunii și aspirației, impulsurile și trebuințele sale psihice. Cu aceste informații se poate pune nu numai un diagnostic precis și complet ci de asemenea se poate indica cea mai potrivită acțiune terapeutică. O altă variantă restrânsă sau mai prescurtată este formată din opt culori albastru întunecat, verde albăstrui, roșu, oranj, galben strălucitor, violet, maro, negru și gri neutru. Această versiune prescurtată este cunoscută și ca testul rapid sau testul Luscher scurt și deși nu este atât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
numită "instituționalism neoliberal". Totuși, conform preferinței explicite a lui Keohane, vom adopta denumirea de instituționalism pentru că astfel se face distincția între instituționalism și modelul liberal. A doua precizare este că descrierea de mai jos a instituționalismului are un fundament metodologic restrâns presupus pe baza analizei alegerii raționale. Există și direcții sociologice și istorice ale teoriei instituționaliste, ca teorii de anvergură medie în cadrul științei politice (Hall și Taylor, 1996). Totuși, ele nu au fost incluse într-o teorie generală a sistemului internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anumit grad, conflictul structural emergent este temperat prin inițiativa de apărare Nye, precum și că o cooperare strânsă și continuă pe chestiuni de securitate între SUA și Japonia reduce tensiunile din relația lor. Totuși, acest lucru evidențiază, doar, sfera limitată și restrânsă a cooperării dintre cele două state (Johnstone, 1999, pp. 133-135). Într-adevăr, este plauzibil că natura asimetrică a relației de securitate actuale dintre SUA și Japonia contribuie activ la tensiunile economice emergente dintre aceste țări. În contextul tiparelor generale ale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în sens științific, ci mai degrabă de o opțiune care pare ireconciliabilă cu constructivismul: " În lipsa uneia mai corecte, adoptăm aici denumirea utilizată de galerii" (Moulin, 2000, p. 26). În același spirit, unii economiști ai culturii scriu: Într-un sens mai restrâns, apropiat, în fapt, de delimitările administrative adoptate în majoritatea țărilor dezvoltate, cultura nu privește decât modurile de expresie considerate ca ținând de domeniul artistic. Această concepție [...] are meritul de a furniza un cadru operatoriu pentru reflecția și analiza economice". Alain
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
viziunea sa antropologică) au dubla față de marfă (economică) și de semnificație (simbolică). Acest câmp de producție se divizează în doi poli, în funcție de privilegierea dimensiunii comerciale (capital economic) sau a celei simbolice (capital cultural), de difuzarea generală (în mod industrial) sau restrânsă (opere originale). Această autonomizare este corelativă cu dezvoltarea mitului romantic al creatorului și al geniului neînțeles și cu avangardele (al căror echivalent în industriile culturale este starul). Există o strânsă dependență între câmpul bunurilor simbolice legitime și cultura școlară ca
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aceste două sisteme este radicală. Consecințele care derivă din aceasta se vor îndepărta fără încetare; să-mi fie deci permis să precizez bine chestiunea. Avertizez mai întâi că folosesc cuvântul proprietate în sensul cel mai general, și nu în sensul restrâns de proprietate funciară. Regret, și probabil toți economiștii regretă odată cu mine, că acest cuvânt trezește involuntar în noi ideea de posesiune a solului. Înțeleg prin proprietate dreptul pe care îl are un muncitor asupra valorii pe care a creat-o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și grav, este rămânerea necritică în proiectul propriu. Devii prizonierul proiectului pe care l-ai moștenit, l-ai adoptat sau l-ai inventat. Într-un fel sau altul, el a devenit al tău, prin educație, prin contacte umane, prin fâșia restrânsă a experienței tale de viață. Aproape orice sistem de educație și orice experiență de viață tinde să te fixeze într-un proiect al altora, care cu vremea devine al tău. Majoritatea oamenilor încremenesc în proiecte prefabricate care ajung să fie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înveninate ale partidelor extreme, s-au strâns în anul trecut împrejurul acestei idei și din dezbaterile lor a ieșit acest grup, a cărui țintă a fost și este îmbunătățirea școalei primare. Asociația pedagogică, fără multă paradă și într-un cerc restrâns, au străbătut sesiunea anului trecut, dezbătând o mare parte din tezele și cestiunele pedagogice ale programei acelei sesiuni. Punctul fundamental asupra cărui pare pe deplin fixată asociația pedagogică este primirea metodului intuitiv, metodul care ține samă de dezvoltarea firească a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca individuale, d-sa a dezvoltat mai cu samă panteismul brahmanilor care, fiind religia vie și pozitivă a milioanelor de oameni, merită din acest punct de vedere mai multă considerație decât ideile izolate a unor indivizi sau a unor școale restrânse. Prelectorul a fost de părere că panteismul s-a născut sub înrîurirea naturei împuitoare a țării și că soarele dătător de viață al miilor de forme organice era privit ca tatăl făpturei întregi, ba că fiecare făptură în parte era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de stat. Disoluția obștii Umbrăreștilor, a devălmășiei, intră în faza sa maximă la începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a puternicilor transformări social-economice, a sporului demografic, cu toate consecințele ce decurg din acest proces transformator. Se înregistrează acum, în restrânsa obște umbrăreșteană ce se păstrase ca atare, un fenomen frecvent menționat în documentele timpului, dar, se pare, insuficient aflat în atenția cercetătorilor, fenomen ce s-ar putea numi de respingere a presupușilor sau a realilor intruși în sânul obștii în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uneltelor din lemn și metal, ustensilele trebuitoare pentru tors și țesut, producerea vaselor din lut, lemn și metal, asigurarea mijloacelor de transport la fața locului, diferite arme și instrumente pentru vânat și pescuit etc. Altele puteau fi de o mai restrânsă trebuință și se aflau în stăpânirea unui număr mai mic de producători meșteri, cum ar fi producerea vopselelor, a instrumentelor de măsurat, obținerea anumitor leacuri din plante, realizarea angrenajelor pentru morile de apă sau de vânt, a instrumentelor muzicale și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]