8,987 matches
-
doilea concept semnifică nedepășirea, nerealizarea performanțelor minimal acceptabile de către unii dintre membrii unei populații școlare. Altfel spus, instruirea eficace determină pe toți elevii să atingă și să depășească performanțele minimal acceptabile vizate de programele școlare, iar instruirea ineficace determină numai reușita unei părți (mai mari sau mai miciă a unei populații școlare neomogene (cum este clasa de eleviă. Deci, în principiu de acord cu aceste determinări conceptuale și cu analiza pertinentă a diverselor interpretări și atitudini conturate de-a lungul timpului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
adică la nivel caracterială, ori prin atitudini de supraprotecție adoptat de părinți sau de elevi. bă În categoria factorilor psihologici pot fi distinși factorii intelectuali și cei non- intelectuali. Particularitățile intelectului sunt premise dar și consecințe ale activității de învățare. Reușita școlară presupune un anumit nivel al dezvoltării și funcționării unor factori ca: gândirea, imaginația, limbajul, memoria, atenția, inteligența ca aptitudine generală s.a. Specialiști arhicunoscuți vorbesc despre diferențierea inteligenței: o inteligență artistică, alta tehnică, alta științifică, sau chiar inteligență „școlară”, ca
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
vorbesc despre diferențierea inteligenței: o inteligență artistică, alta tehnică, alta științifică, sau chiar inteligență „școlară”, ca aptitudine a elevului de a se adapta situatiilor problematice din școală prin asimilarea cerințelor acesteia și acomodarea la ele. În subgrupa factorilor nonintelectuali ai reușitei școlare sunt incluși: factorii motivaționali, afectiv - atitudinali și cei caracteriali. Este recunoscut că o motivație puternică (pozitivăă, favorizează, iar una slabă (negativăă diminuează participarea elevului la activitea de învățare și, implicit, performanță școlară. Atitudinea față de învățătură, care poate fi pozitivă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
schimbările de mentalitate, de atitudine, de concepție și de responsabilitate privind importanța și rolul educației pentru om, națiune și societate în general, trebuie să se petreacă de urgență la nivelul ambilor poli ai relației educaționale, nu doar la unul singur. Reușita școlară este o o variabilă multidimensională Dacă avem în vedere faptul că gradul de adaptate la cerințele școlare arată capacitatea și trebuința elevului de a cunoaște, de a asimila, de a interioriza cerințele externe, influențele instructiv-educative programate, alături de dorința și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de a se exterioriza în sensul acestora. Bogăția experiențelor pe care un individ le poate face depinde direct de repertoriul și calitatea schemelor sale de asimilare, de inițiativă și de activismul său (H. Aebliă. Unul din factorii de bază ai reușitei școlare, deși nu singurul, este inteligența școlară. În fața variabilei deosebit de complexe „reușită școlară” se susține, pe bună dreptate, că diagnosticarea, chiar deosebit de precisă, a inteligenței elevului este insuficientă pentru a prevedea în mod sigur rezultatele lui școlare. Astfel, o parte
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
individ le poate face depinde direct de repertoriul și calitatea schemelor sale de asimilare, de inițiativă și de activismul său (H. Aebliă. Unul din factorii de bază ai reușitei școlare, deși nu singurul, este inteligența școlară. În fața variabilei deosebit de complexe „reușită școlară” se susține, pe bună dreptate, că diagnosticarea, chiar deosebit de precisă, a inteligenței elevului este insuficientă pentru a prevedea în mod sigur rezultatele lui școlare. Astfel, o parte considerabilă a varianței rezultatelor școlare nu poate fi explicată prin nivelul de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
motivație, de organizarea conduitei, care pot fi cunoscute în contextul interacțiunilor sociale. Folosind metoda clinică, T. Kulcsar a studiat, în primul rând, cauzele insucceselor școlare la elevii slabi și foarte slabi la învățătură, care au totuși o inteligență normală. În reușita școlară sunt implicați o multitudine de factori de natură intelectuală Astfel,inteligența având o serie amplă de forme de manifestare, în limbaj comun se afirmă că „putem fi inteligenți în foarte multe feluri”. Lista formelor tipice pe care le implică
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
eterogenă ne obligă să admitem că termenul „inteligență” nu are o semnificație univocă. Multiplicitatea sensurilor este ilustrată și de diversitatea definițiilor, care se axează pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente: - Capacitate de adaptare la situații noi; - Instrument al reușitei, al cunoașterii; - Capacitatea de a dobândi alte capacități; - Instrument al abstractiză rii, al combinării, al sintezei; - „aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților șa la adaptarea cognitivă a individului la situații noi” (apud. Cosmovici, A. , Iacob, L., 1999ă Sistemul psihologic
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
explicarea mai realistă a naturii și a mecanismelor structurale ale inteligenței, cât și la elaborarea unei teorii sistematice a inteligenței, capabilă să genereze o practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o activitate cu un conținut extrem de variat, reușita școlară presupune o aptitudine cu o structură stratificată în mod complex, în măsură să asigure elevului realizarea celor mai diverse operații și acțiuni. Aptitudinea școlară (termenul este deseori folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
elev, este foarte probabil că acesta va obține rezultate școlare bune. Alți factori care intră în structura aptitudinii școlare, dar cu o pondere net inferioară, sunt: spațial mecanic, verbal, numeric, aptitudinile tehnice, psihomotorii au și ele importanța lor în condiționarea reușitei școlare, dar incomparabil mai mică decât cea a factorilor din nucleul aptitudinii. Un alt aspect care trebuie subliniat este acela că acești din urmă factori sunt mult mai ușor de compensat; astfel, insuficienta dezvoltare a lor poate fi suplinită de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
structurii și al eficienței inteligenței lor școlare. Criteriul cel mai valid al cunoașterii, diagnosticării inteligenței este performanța intelectuală, care exprimă capacitatea de „a face ceva”. Inevitabil apare totuși și întrebarea „cum funcționează inteligența?”, și, în particular, „cum funcționează inteligența școlară?” Reușita școlară nu este un bun predictor al eficienței inteligenței școlare deoarece aceasta este doar unul din factorii determinanți ai reușitei școlare. Astfel, eficiența inteligenței școlare poate fi diagnosticată mai exact dacă reușita școlară se studiază în procesul realizării sale. Calea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
capacitatea de „a face ceva”. Inevitabil apare totuși și întrebarea „cum funcționează inteligența?”, și, în particular, „cum funcționează inteligența școlară?” Reușita școlară nu este un bun predictor al eficienței inteligenței școlare deoarece aceasta este doar unul din factorii determinanți ai reușitei școlare. Astfel, eficiența inteligenței școlare poate fi diagnosticată mai exact dacă reușita școlară se studiază în procesul realizării sale. Calea cea mai sigură a cunoașterii nivelului funcțional al inteligenței școlare constă deci în explorarea rolului și a contribuției mecanismelor intelectuale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
inteligența?”, și, în particular, „cum funcționează inteligența școlară?” Reușita școlară nu este un bun predictor al eficienței inteligenței școlare deoarece aceasta este doar unul din factorii determinanți ai reușitei școlare. Astfel, eficiența inteligenței școlare poate fi diagnosticată mai exact dacă reușita școlară se studiază în procesul realizării sale. Calea cea mai sigură a cunoașterii nivelului funcțional al inteligenței școlare constă deci în explorarea rolului și a contribuției mecanismelor intelectuale ale elevului la realizarea unui anumit randament școlar. Puterea, forța inteligenței școlare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
interesele diferențiate ale elevilor, de modalitatea de desfășurare a activității didactice etc. Numai păstrând constante aceste caracteristici putem, prin compararea cu alți elevi, să evaluăm eficiența inteligenței școlare a unui anumit elev. I.2 Rolul factorilor non-intelectuali de personalitate în reușita școlară Nu vom putea înțelege prea mult din „originea psihologică”, mai exact bio-psiho-socială a reușitei/nereușitei școlare dacă facem abstracție de viața afectivă, de atitudinile, de calitățile volitive ale personalității elevului. Gradul de maturitate a personalității depinde într-o mare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aceste caracteristici putem, prin compararea cu alți elevi, să evaluăm eficiența inteligenței școlare a unui anumit elev. I.2 Rolul factorilor non-intelectuali de personalitate în reușita școlară Nu vom putea înțelege prea mult din „originea psihologică”, mai exact bio-psiho-socială a reușitei/nereușitei școlare dacă facem abstracție de viața afectivă, de atitudinile, de calitățile volitive ale personalității elevului. Gradul de maturitate a personalității depinde într-o mare mă sură de maturitatea emoțional-afectivă. Nivelul de dezvoltare a voinței se răsfrânge asupra întregii activități
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cu insuccese. Eșecul - arată Fr. Robaye - este resimțit cu atât mai puternic cu cât aspirațiile erau mai ridicate. Într-un mediu stabil, în care copilul se simte iubit, în care el găsește modele optimiste de comportament care-i asigură speranța reușitei, el va avea curajul înaintării, al angajării eului în situații școlare sau extrașcolare chiar dificile. Dimpotrivă, într-un mediu neechilibrat și frustrant, neliniștit sau supraprotector, elevul își pierde încrederea în reușită și se apără împotriva noilor posibile decepții prin reducerea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
găsește modele optimiste de comportament care-i asigură speranța reușitei, el va avea curajul înaintării, al angajării eului în situații școlare sau extrașcolare chiar dificile. Dimpotrivă, într-un mediu neechilibrat și frustrant, neliniștit sau supraprotector, elevul își pierde încrederea în reușită și se apără împotriva noilor posibile decepții prin reducerea nivelului de aspirație. Există o relație de interacțiune între succesul școlar și nivelul de aspirație al elevului. Printre elevii cu nivel de aspirație scăzut îi regăsim, în primul rând, pe aceia
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de aspirație ridicat poate duce, mai ales dacă situația este saturată în valențe pozitive, la o puternică angajare a eului în îndeplinirea sarcinii. După cum arată Fr. Robaye, rezultatele școlare ale elevilor cu nivel de aspirație ridicat sunt mai bune față de reușita celor cu nivel de aspirație scăzut. Se pare că randamentul școlar ar fi în corelație cu aspirațiile elevilor și nu cu așteptările acestora. Însă sfera de acțiune a nivelului de aspirație este variabilă de la un elev la altul; la unii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sfera de acțiune a nivelului de aspirație este variabilă de la un elev la altul; la unii, spre exemplu, poate să apară nu atât în raport cu nevoia de autorealizare, cât cu cea de dominare. Nu putem să neglijăm faptul că reușita școlară este influențată mai mult sau mai puțin indirect, de aspirațiile grupului social (familia și grupul școlară din care face parte elevul. El nu poate fi izolat de mediul social în care își desfășoară activitatea și sub influența căruia își
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
care își desfășoară activitatea și sub influența căruia își formează conștiința de sine, fără de care nu se poate vorbi de nivel de aspirație. Stenia-astenia, oboseala la elevi Puterea de muncă, rezistența la efort, vivacitatea personalității, ritmul și eficiența activității influențează reușita școlară a elevilor. Elevul pasiv (astenică, în ciuda dorinței sale de a reuși, este în imposibilitate de a lucra mai rapid cu o calitate și o precizie satisfăcătoare. Orice încercare bruscantă din partea școlii sau a profesorilor de a-l face să
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și autoreglarea ființei umane rezultă din constatarea,potrivit că reia,factorii de personalitate contribuie în mod diferit de la un elev la altul în rezolvarea aceleiași probleme La unii funcțiile psihice se pot organiza, structura în mod adecvat sarcinii, asigurând astfel reușita în pofida aptitudinilor mai modeste. La alții, chiar în condițiile factorilor intelectuali mai dezvoltați, se poate manifesta insuccesul datorită deficiențelor afective sau volitive ale personalității. Atitudinea caracterizată cel puțin printr-un grad minim de autoevaluare pozitivă - formată pe baza sentimentului de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
deficiențelor afective sau volitive ale personalității. Atitudinea caracterizată cel puțin printr-un grad minim de autoevaluare pozitivă - formată pe baza sentimentului de încredere în sine și de competență - este premisa echilibrului psihic. Această atitudine este finalizarea eforturilor elevului în vederea reușitei școlare. La baza autoreglării stă autocunoașterea. Din acest motiv, elevii care se autoapreciază extrem de subiectiv prezintă frecvent o autoreglare slabă, care poate declanșa un proces de inadaptare școlară, mai ales dacă nu este compensat la timp și dacă se
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sa este evidentă, iar identificarea factorilor care determină o motivație scăzută este esențială pentru autoreglarea învățării. A forma și a dezvolta o motivație superioară în școală presupune: - potențarea rolului pe care îl joacă variabilele cognitive, afective, atitudinale, sociale în determinarea reușitei școlare; - restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru a putea fi mai ușor manipulate de profesori și elevi; - întărirea pozitivă a acelor proprietăți ale instruirii care pot conduce la autoinstruire, la activismul cerut de autoorganizarea activității de învățare; - producerea deliberată de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acceptă, le trăiește și le promovează implicit în viața cotidiană. În legătură cu situația factorilor care declanșează profesorilor stări motivaționale pozitive putem evidenția acele elemente care sunt concurente în a verifica gradul de dezvoltare a competenței la elevi: aplicarea cunoștințelor în practică, reușita elevilor în viață, aspirațiile elevilor spre un prestigiu social mai înalt. I. Neacșu semnalează ca o trăsătură generală cadrelor didactice, înalta conștiință a faptului că profesia de educator are drept temelie nu structuri motivaționale , interese și satisfacții imediate, materiale, extrinseci
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]