3,827 matches
-
felul. El o obligă să își pună fusta și se îmbracă și el, după care cei doi se comportă ca un cuplu erodat, chinuit de rutină. Bărbatul vrea ca femeia să adopte fel și fel de poziții nefirești, ea se revoltă, începând un dans fantastic, din păr. Pletele blonde și lungi dansează ca o prelungire a corpului. Cuplul e prins în discuții și certuri. Își tot caută locul, se mută dintr-o parte în alta a scenei, vorbind. Nicăieri nu le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
străduia să arate că face o politică după modelul occidental, și-a expus costumul la riscul murdăririi în groapa de gunoi a capitalei. Ca să nu mai vorbim de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, care, de când a fost instalat în funcție, se revoltă cu televiziunile după el pe diverse șantiere ale țării, semnând demisii în stânga și-n dreapta pentru a-și dovedi autoritatea. Și grija față de popor. Culmea e că destui oameni, inclusiv intelectuali cu o autoclamată gândire europeană, apreciază acest tip de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Nicidecum să se răfuiască, în văzul public, cu niște muncitori, indiferent dacă respectivii își făceau sau nu treaba. Observația este valabilă, bineînțeles, pentru toți politicienii care se simt stăpâni, și nu angajați ai noștri. Reacția firească ar fi să ne revoltăm, nu să ne bucurăm când ei coboară din limuzine și, populist, iau la trei-păzește vreun grup de muncitori de pe vreun șantier. Dar 17 ani de democrație se pare că ne sunt încă insuficienți. Cu un mental distorsionat de legendele cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cinematografie. Mă refer la ce fac Cristi Mungiu, Cristi Puiu, Radu Muntean. Prima dată când am văzut într-un film românesc o garsonieră ca a mea a fost în Moartea domnului Lăzărescu și am fost șocat atunci. Criticii s-au revoltat că de ce se arată blocurile acelea, viața gri, ce o să creadă străinii despre români. O mie de complexe. Durează mult, după o dictatură, să-ți regăsești o stare de confort și de încredere în tine. Cred că problema a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
avea o șansă de a fi văzuți și, poate, promovați... Metamorfozele cercului: De la Sunny Jim la „îndureratul Milton al vremurilor moderne“ (I) Bogdan-Alexandru Stănescu Aud, Vasile, că ultima translațiune din epistolele înflăcărate ale lui Jim către Nora a trezit sentimente revoltate într-o zonă a publicului cetitor, public care bănuiesc că ar putea privi cu delicii porcăria de film biografic în care Ewan McGregor îl „joacă“ pe Joyce... De ce zic că aceste doamne ar fi salivat în fața scenelor cu McGregor purtând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ales la cereale. S-au introdus apoi planurile de cultură cu obligația de a semăna și anumite plante industriale ca: sfecla de zahăr, soia, in ulei, coriandru, degețel etc. In asemenea situații, țăranii nemaiputând suferi în unele localități s-au revoltat cerând dreptate. Vechea exportare a moșierilor a fost înlocuită cu un altfel de exploatare. țăranii mai pe față, mai pe la dos, așteptau să vină americanii să-i scoată din mâna comuniștilor. Dar, de unde americani? Așa că s-au ridicat la luptă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cerând dreptate. Vechea exportare a moșierilor a fost înlocuită cu un altfel de exploatare. țăranii mai pe față, mai pe la dos, așteptau să vină americanii să-i scoată din mâna comuniștilor. Dar, de unde americani? Așa că s-au ridicat la luptă, revoltându-se, cum s-a întâmplat la Vatra. Puțin a lipsit atunci ca să nu se întâmple o vărsare de sânge. La revolta vătrenilor au participat și oameni din celelalte sate ale comunei, dar despre aceste lucruri vom vorbi mai târziu. După
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să dea un aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze locutorului necesitatea de a intra mai bine în rol. etc. (7
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
voluptate o abundență de știri despre iminenta catastrofă a pamântului. Afli astfel că veșnica gheață a nesfârșitelor ținuturi polare se va topi în următorii 20 de ani afectând oamenii, clima și viețuitoarele. Cauza: încălzirea globală. În felul lui, pământul se revoltă: un recent cutremur de 6,5 grade pe scara Richter a zguduit Jakarta, capitala Indoneziei. Un super-taifun va lovi în viitorul apropiat Japonia. Parametrii climatologici din vestul Oceanului Pacific se modifică. Până în 2074 vor fi frecvente taifunurile cu vânturi de peste 288
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
asociație catolică organizează zilnic, de la începutul lunii iulie, rugăciuni colective în fața primăriei din Varșovia pentru a anula concertul Madonnei din Polonia. Aflu din presă (vezi excelentul articol al lui Traian Danciu din Evenimentul Zilei) că celebrul Lech Walesa s-a revoltat public și a taxat evenimentul ca fiind unul "satanic". Laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 1983 amintește că august este luna pelerinajelor din Polonia. Mii de pelerini, majoritatea tineri, se nevoiesc exemplar pentru o cu totul altă Madonnă: Fecioara Maria
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Rusiei la Constantinopol a obținut o mare înrâurire în destituirile și numirile domnilor Țării Românești și ai Moldovei...” La 1 februarie 1803, Brune scria lui Bonaparte: „Influența Rusiei este atotputernică aici; ea se întemeiază pe amintiri umilitoare și, prin urmare, revoltă amorul propriu al nației musulmane. Instrumentele acestei puteri sunt cei mai mulți membri ai marilor familii grecești, care își dispută funcții de dragoman al Porții sau domniile Moldovei și Țării Românești. Dar familiile care n-au izbutit să obțină aceste funcții rămân
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
noroc, la o viață sexuală normală), impunîndu-li-se un regim de viață sever, controlați în toate activitățile și gîndurile de un aparat de securitate bine pus la punct, vor simți că pedeapsa și traiul în închisoare îi duc la degradare psihică. Revoltați la început, protestînd, refuzînd și sustrăgîndu-se regimului penitenciar, vor fi aduși treptat la "normal" atît de către cadre, cît și de unii deținuți interesați în menținerea acestei stări de spirit. Procedurile de internare sînt însoțite de botezul deținuților "care fac tot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și privim zilnic la televizor și vedem că se fac în țară fapte mai grave decît ale noastre. Și cînd e prins unul cu aceeași faptă ca a mea și condamnat la o pedeapsă mai mică, eu să nu mă revolt? Unde e dreptatea? Cei care dau bani cu sacul la judecători scapă mult mai ieftin și doar săracii sînt pedepsiți". C.N., de 27 ani, condamnat pentru trafic de droguri la 7 ani: "Pentru un praf cît negru sub unghie am
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
toată lumea îi înjură și îi bate. De eticheta asta nu se scapă nici prin mutarea în altă pușcărie. Numele lor circulă și prin celelalte aresturi, purtate de deținuții transferați de la o instituție la alta. Deținuții nu sînt în nici un fel revoltați de tratamentul la care sînt supuși homosexualii. Atrocitățile comise împotriva acestora sînt percepute ca făcînd parte din orînduirea firească a lumii lor. G.C., condamnat în mai multe rînduri pentru furt, povestește despre chinurile "bulangiilor": "Sînt obligați aproape în fiecare zi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Parcă-l aud și acum, cum striga : Oi nauz, treci pi canal, câ pi șușă merg căruțâ șâ mașâni". Șoseaua era pustie, astea le inventa el, ca să ne facă zile fripte. Așa făcea Ion cu noi, degeaba protestam și ne revoltam, noi mergeam doar prin șanț sau pe canal, iar el pe șosea. Ba trebuia să ne ținem și de mână, când credea el de cuviință, ca să nu ne pierdem cică. La școală în schimb, eram protejați. În afară de domnul învățător sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fie desfășurate trupe, fără victime, ci prin înțelegere ca între oameni de bine. Să mai amintim și de altă "revoluție" din 1987 de la Brașov, de care se face mare caz, la care niște palmași, unii fără nicio calificare, s-au revoltat tot pentru întârzierea de plăți și-n care se pretinde, fără temei real, că s-a strigat jos Ceaușescu, jos comunismul, jos nu se mai știe cine, afișându-se cu mare pompă, atribuindu-și unii mari merite pentru care se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și dusă la îndeplinire cu ajutorul unor provocatori din mulțime, așa cum susțin anumite teorii, arată cât de profundă era nemulțumirea populară față de regim. Episodul Steagul Roșu Cu doar doi ani înainte, când muncitorii de la uzinele Steagul Roșu din Brașov s-au revoltat, în noiembrie 1987, inițiind o grevă și un marș de protest, deznodământul fusese cu totul altul. Atunci, regimul a suprimat repede protestul. Muncitorii au fost Schimbările spațiului public în era social media 147 arestați, familiile lor, supuse persecuțiilor, iar lucrurile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
public în era social media 147 arestați, familiile lor, supuse persecuțiilor, iar lucrurile au rămas în mare parte între granițele orașului. În perspectivă, desigur, Brașovul poate fi considerat un act pregătitor al evenimentelor din decembrie 1989, însă la momentul respectiv revolta de la Steagul Roșu nu s-a propagat la nivel național. Ce a făcut, totuși, ca Brașov 1987 să rămână un eveniment izolat, în timp ce Timișoara 1989 s-a transmis rapid în cele mai importante puncte din țară? „Așa au vrut rușii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și să ia foc". Așadar, pentru eroul nostru aviator, servanții mitralierelor de la sol care erau atacați în picaj "loveau mișelește" când trăgeau în avionul atacant!! Infanteristul din mine, care a trăit atacuri în picaj ale unor escadrile de Sturmovik-uri, e revoltat de o atât de ciudată interpretare, cvasi-medievală, a cavalerismului. Oare servantul de mitralieră nu-și făcea și el datoria patriotică, cu riscul vieții?! Bizară observație. După campania noastră până la Odessa (la care am participat și eu, la nivelul cel mai
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
căzuți pe cerul României în Primul Război Mondial: Printre ei, trebuie să-i citez pe: colonelul de Vergnette, maiorul Cochet, căpitanii Goulain, Gond, Touvain, Bernard, căpitanul de la Perelle, căpitanul Rivière, locotenentul Ronneton, locotenentul Schneider, locotenentul Houlon, adjutantul J. Texier, adjutantul Revolt Tissot și mulți alții". Ambasador sui-generis al unei alte Românii, în capitala Franței, printre aviatorii francezi, Vizanty rămânea credincios valorilor pe care le mărturisise întotdeauna. Lou i se va alătura. În octombrie 1979, are loc, la München, Reuniunea Internațională a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
așa ceva? Și ca întotdeauna încercam, doream să găsesc o logică în tot ce se întâmpla cu mine sau în situațiile în care mă aflam. Nu, hotărât, nu puteam găsi nici o explicație. Și aceasta mă scotea din fire, mă indigna, mă revolta la culme. Dar... inutil, trebuia să mă calmez, să am puțină răbdare. Desigur, își vor da seama că se comite o eroare stupidă și totul va intra în ordine. Dar când? Cât trebuia să mai aștept? Încă în acea epocă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vroiau să ne atașeze, alții nu. Nu mai spun că în gările importante prin care treceam, rămâneam și zile întregi. Îmi amintesc de marile intervenții pe care le-am făcut la Linz și Viena, câte rugăminți și de multe ori revolte, să demonstrăm autorităților că era vorba de copii și bătrâni. De la Viena am fost atașați unui tren de marfă sovietic care era încărcat cu tot materialul unei uzine germane sau austriece pe care ei îl demontaseră și-l transportau în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de cinematograf (melodrame ce-mi storceau și mie lacrimi), dar problemele apăreau seara, când cele două femei mă obligau să rămân singur acasă și să mă culc, fiind astfel cu brutalitate exclus din societate. Mă agitam, stăruiam, mă enervam, mă revoltam furios, făceam scandal. În agitația mea isterică, eram în stare să proferez cele mai stupide amenințări și cele mai ridicole șantaje. Mătușă-mea suporta calm „scenele“ mele, însă mama își ieșea din fire, excedată, nu mai știa cum să mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi-am spus, dar fără vreo dorință de a deveni și eu „modern“. Într-una dintre camerele ce luaseră locul trufașului castan, se instalaseră două „studente“ venite din Târgoviște, care de asemeni se îndeletniceau cu prostituția particulară. Bunicul meu era revoltat că se permite celor trei femei ușoare să locuiască în curtea noastră și nu le saluta, nici nu răspundea respectuosului și timidului lor „sărut mâna, părinte“, când pleca sau se întorcea din oraș, cu cârja lui protopopească (de fapt, un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a "solidarității de clasă". Cu intenții mai mult sau mai puțin bune (grija de a trata sărăcia ca atare, sau de a o face mai puțin vizibilă, preocuparea de a-l accepta pe celălalt sau teama de regrupare a potențialilor revoltați), evocarea pericolelor autoînchiderii populației celei mai sărace a reținut totuși atenția responsabililor politici ai anilor 1960, chiar mai mult decât denunțările factice ale amestecului social impus. Pentru responsabilii politici, tocmai atunci când locuința socială nu era rezervată doar celor mulți, lipsiți
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]