3,374 matches
-
fără doar și poate, cât ai bate din palme, nici una nici două etc. Grupurile locuționale se caracterizează cel mai adesea printr-o armonie specifică a construcției, asigurată, fie de repetarea acelorași termeni plini, substantive sau adverbe, fie de dezvoltarea unor rime interioare sau a unei anumite unități retorice și printr-un grad ridicat de expresivitate: din an în an, din zi în zi, încetul cu încetul, de azi pe mâine, de silă de milă, de voie de nevoie, c-o falcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic juvaer?” (M. Eminescu) În opoziție cu enunțurile negative, marca enunțurilor pozitive poate fi considerată absența adverbului de negație: „Ritmul și rima sunt dușmani răi, dacă-i pronunți cu prea multă grijă.” (M.Eminescu) „De prin adâncul nopții vin cocorii / Pe care i-am văzut plecând.” (T. Arghezi) Aspectul pozitiv al enunțurilor sintetice este implicit în termenii prin care se realizează: • adverbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cristalul?” (M. Eminescu, I, 150), • expresii impersonale: „I se făcuse așa de teamă încât a aprins toate luminile.”, • adjective (de obicei la superlativ construit cu locuțiunea adverbială așa (atât) de; cel mai adesea prin intermediul predicatului analitic din care face parte): „Rima plină e așa de grotescă încât duce la cele mai fortuite nonsensuri.” (G. Călinescu, C.O., 56), • adverbe (mai ales la gradul superlativ, cel mai frecvent prin intermediul verbului-predicat căruia i se subordonează): „Mergeau așa de iute încât i-se părea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lumi drepți și rari Sfințindu-se cu mirul de Cotnari spre a păși-n Cetatea-împărăție. Iar dacă sfânta Iarbă de sub Cruce a răsărit în lutul românesc e semnul clar a duhului ceresc. CONSTANTIN PROFIR Plimbându-ne „Prin grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
coțcării seducătoare” (L ucian Va siliu). Și în rezumat, prezent cu un dialog imaginar despre vinul de Cotnar, în „Podgoria Cotnari” (coordonator V.D.Cotea) Poetul și academicianul - Maestre, un vers despre Cotnar îi spuse academicianul - te știu că ai la rime har... - Magistre și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat și-a încercat s-o dea cotită) rog nu mă duce în ispită, sunt și așa prea însetat. Și nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
țară poeziei”,folosind analogia cuvânt-culoare. Se lucrează pe fond muzical. 78 Jocurile lexicale - vizează dezinhibarea și stimularea capacității de asociere. Prin aceste jocuri putem asocia, combină fără teama de a cădea în absurd, spărgând șabloanele existente. Monorima presupune jocul cu rime, încercând texte monorimate. Exemplu: Ghiocelul „Și-a scos capul din zăpadă un suav și gingaș ghiocel. Era drăguț, dar tare mititel. Lângă el o viorica și-a-ndreptat capul spre soare, vrând să facă o plimbare. Hai cu mine pe cărare ca să
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
adevăr, S-au tipărit cu litera cea sfântă ! Alina-Georgiana Dumitriu *** Iubiții mei cititori, să fii povestitor nu înseamnă să scrii ceea ce îți place ție , ce scrii trebuie să placă tuturor ; să fii poet nu înseamnă să scrii cîteva rânduri cu rimă, trebuie să transmită ceva [....] A fi ceva sau...și cineva înseamnă ca ceea ce ai lăsat pe hârtie să ajungă în inimile cititorilor, trebuie să ai un dar să scrii pentru suflete, căci numai așa opera ta va fi cunoscută. Când
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțică, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problema îmbogățirii rimelor „marii armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă foarte mult poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
contemplatorul își obiectivează impresiile în mici tablouri ca în sonetele dedicate unor tablouri de Delacroix, Chasseriau sau Puvis de Chavannes. Considerat cel mai mare sonetist al epocii, Heredia are o știință a compoziției și a versului subtilă și savantă. Ritmul, rima, sistemul sonor bogat, tăieturile și aliterații demonstrează un echilibru la care s-a ajuns printr-o laborioasă șlefuire de mozaist. Cultivă alexandrinul în formele sale originale. Cu Heredia, Parnasul atinge idealul său de perfecțiune, într-o expresie artistică în care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aceste preaîncâlcite sentimente și stări împleti-vom scripeți, pârghii și scări pe care să urce și să coboare timpul pierzându-se în legănare până dincolo de dincolo și peste Vrednic este? Vre-e-e-e-dnic e-este vre-e-e-dnic e-este vre-e-e-e-e-dnic e-e-este-e CĂZUT ÎN RIMĂ, LA PARIS Mă-nvăluie Parisul într-un parfum d'antan. / La fiece mansardă e masca lui Cioran. / E tristă seara, rece o ceață luminoasă. Criza-mi zvâcnește-n unghii, adusă de acasă. / Stau la taifas cu zeii teraselor, îi rog / Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Rouge. / Frumos chiar și urâtu-i. (Dar frumusețea ce e? / O doamnă stafidită iubită prin muzee). / În jur e-un șarm de chintă roială. Și mult fum. / Iar Sena curge, curge în ochii mei de-acum. / Și cad (din nou!) în rimă, în "joc secund, mai pur". / (Bonjour, tristesse! Cancanuri și vechi iubiri, bonjour!). Scriu scurt, pe șervețele. Iar în Lapin Agile / Invit bătrâna Artă la ultimul cadril. / Și ora este șapte, și ora este nouă, / Și timpul în oglinzi poartă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
SPINI 264 SĂ FUGIM PE MARE? 265 ALT POEM TRIST 267 POEM TRIST 268 ARCADIE SUCEVEANU 272 MÎNA CARE SCRIE 272 ALTE VIZIUNI LA CERNĂUȚI 273 ARCA DIES (VIZIUNEA RÂULUI ROȘU) 274 NOUA DANEMARCĂ 275 CHIAR AȘA 277 CĂZUT ÎN RIMĂ, LA PARIS 279 VASILE TĂRÂȚEANU 280 ȚARA FAGILOR 280 DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL 282 RUGĂ ÎN TREI 285 LECȚIE DE GEOGRAFIE 288 UN MUNTE-NGENUNCHIAT 291 UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I CÂNTAREA 292 SPOVEDANIE 293 LUCIAN VASILESCU 295 [ieri am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
l-a fermecat pe tânărul rege și, se spune, l-a convins să fie aliatul italienilor în campania antiotomană. Inteligența, cultura, sensibilitatea, farmecul, experiența de viață le-a valorificat frumoasa Veronica Franco prin crearea a două volume de versuri Terze rime, publicate în 1575, și un volum epistolar Lettere familiari a diversi, publicat în1580. Un exemplar Terze rime i l-a oferit, cu dedicație, filosofului francez Michel de Montaigne (1533-1592). În posteritate a rămas prin notorietatea creată în protipendada venețiană și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
campania antiotomană. Inteligența, cultura, sensibilitatea, farmecul, experiența de viață le-a valorificat frumoasa Veronica Franco prin crearea a două volume de versuri Terze rime, publicate în 1575, și un volum epistolar Lettere familiari a diversi, publicat în1580. Un exemplar Terze rime i l-a oferit, cu dedicație, filosofului francez Michel de Montaigne (1533-1592). În posteritate a rămas prin notorietatea creată în protipendada venețiană și prin talentul scriitoricesc, dovadă fiind intrarea creațiilor ei în antologii de poezie și de literatură epistolară. Un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
așezământ pentru prostituate sărace și pentru copiii lor, ceea ce s-a și realizat. Pierzând pe un ultim mare binefăcător prin deces, ea a trăit ultimii ani în sărăcie, tot astfel a intrat în lumea umbrelor. Reproducem un sonet din Terze Rime: E, qual essa si sia, la mia bellezza, quella che di lodar non sete stanco, spenderò poscia in vostra contentezza: dolcemente congiunta al vostro fianco, le delizie d' amor farò gustavi, guand' egli è ben appreso al lato manco; e
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Florența, într-un climat mai blând pentru a urma cure de ameliorare a sănătății. S-a întors în Veneția, a făcut febră mare și, în 23 aprilie 1554, a părăsit lumea pământeană. Postmortem, sora ei Cassandra a publicat volumul Rime ce cuprinde 311 poeme. Critici și istorici literari au încadrat-o pe Gaspara Stampa ca și pe alte poete din perioada Renașterii în curentul liricii feminine inspirate de Francesco Petrarca (1304-1374), savant, poet și umanist, autor al unor lucrări autobiografice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
încadrat-o pe Gaspara Stampa ca și pe alte poete din perioada Renașterii în curentul liricii feminine inspirate de Francesco Petrarca (1304-1374), savant, poet și umanist, autor al unor lucrări autobiografice, istorice și filosofice, al volumelor de versuri Canzoniere și Rime și de Pietro Bembo (1470- 1547), istoriograf și bibliotecar al Republicii Venețiene, autor al unor volume de poezii și de dialoguri. Poetul german Rainer Maria Rilke a apreciat mult poezia sensibilă a Gasparei Stampa. Reproducem un sonet: Cum știe cel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Jakobson 1973: 485) 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale Trebuie să ținem cont de patru tipuri de legări, deoarece ele joacă un rol adeseori important inducînd relații de echivalență între punctele unei secvențe verbale: Repetiții de foneme (aliterații și rime, paragrame și anagrame). Repetiții de silabe și/sau a unui anumit număr de silabe (ritm redat de număr). • Repetiții de lexeme și jocuri de omofonie, sinonimie, antonimie. • Repetiții de grupuri morfosintactice (paralelisme gramaticale). Există un tip de reluare care a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vers. 3.2. "Furia jocului eufonic"20 în Sonnet d'automne [Sonet de toamnă] de Baudelaire Din cele peste 120 de poeme din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cele peste 120 de poeme din Les fleurs du Mal [Florile Răului], 60 sînt sonete, din care majoritatea sînt sonete franțuzești cu cinci rime (A și B, una masculină și una feminină 21, în catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
catrene; C, D și E, alternînd rima masculină și feminină în terține). Mai găsim și un grup de șapte sonete cu schemă englezească, de tipul A une passante [Unei trecătoare] (T18): aBBa, CddC, eFe, Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care tranșează prin extrema sa economie. Singurul poem care poate fi desemnat "sonet" atinge limita de restricție combinatorie, accentuată de "sărăcia" aparentă a rimelor: o vocală și o consoană finală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Fgg. În raport cu această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care tranșează prin extrema sa economie. Singurul poem care poate fi desemnat "sonet" atinge limita de restricție combinatorie, accentuată de "sărăcia" aparentă a rimelor: o vocală și o consoană finală masculină în [al] și feminină în [it]: T35 SONNET D'AUTOMNE (LXIV) Ils me disent, tes yeux, clairs comme le cristal: a (al) "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" B (it
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă?] (Trad. Ion Pillat) Pentru a explica această distrugere a sistemului de rime ale sonetului și aparenta sărăcie a celor două rime, vom porni de la o observație importantă a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]