KorAP: Find »[drukola/base=ring & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...114 >

2,839 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623

nască un copil noului ei soț abia acum, suntem prin cincizeci și ceva, deci a așteptat și ea o vreme, a avut unele bănuieli!“ Mușu se Întoarce și el cu spatele la vitrina de sticlă prin care până atunci tot mai privise ringul de dans. E cu spatele la cei trei și privește spre mare. Tace. „Eu sunt adus plocon În casa ei tocmai când femeia trebuia să nască. Nu știu cine m-a adus, bănuiesc doar, În fine, nu are prea mare importanță. Delatorul face o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

văzut vreodată pe tipii ăștia? Întrebă Zurito, ivindu-se mare deasupra lui Manuel, În Întuneric. — Nu. — Sunt destul de haioși, spuse Zurito, zâmbindu-și În Întuneric. Poarta dublă, Înaltă și strâmtă care dădea În arenă se deschise brusc și Manuel văzu ringul scăldat În lumina puternică a reflectoarelor și tribunele Înălțându-se Întunecate de jur Împrejur. Doi bărbați Îmbrăcați ca niște vagabonzi alergau În jurul ringului, urmăriți de un recepționer care se tot apleca și culegea pălăriile și bastoanele aruncate-n arenă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
În Întuneric. Poarta dublă, Înaltă și strâmtă care dădea În arenă se deschise brusc și Manuel văzu ringul scăldat În lumina puternică a reflectoarelor și tribunele Înălțându-se Întunecate de jur Împrejur. Doi bărbați Îmbrăcați ca niște vagabonzi alergau În jurul ringului, urmăriți de un recepționer care se tot apleca și culegea pălăriile și bastoanele aruncate-n arenă și le arunca Înapoi În Întunecime. Se aprinse lumina În patio. — Eu mă duc să mă cațăr pe unul din poneii ăștia cât Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Aroganți, legănându-se, priveau drept Înainte În timp ce mergeau. Se-nclinară În fața președintelui și apoi procesiunea se destrămă. Matadorii se duseră Înspre barrera și-și schimbară mantiile grele cu capele mai ușoare, de luptă. Catârii ieșiră. Picadorii galopară cu smucituri În jurul ringului și doi dintre ei ieșiră pe aceeași poartă pe care intraseră. Servanții măturară nisipul, nivelându-l. Manuel bău un pahar cu apă turnat de unul din delegații lui Retana, care În seara asta Îi era manager și purtător de spadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Nu-i plăcea treaba asta, cu reflectoarele. Voia să-nceapă odată. Manuel se duse spre el. — Înțeapă-l, Manos. Adu-l la mărimea mea. — O să-l Înțep, puștiule, spuse Zurito lovind cu sulița-n nisip. Îl fac să fugă din ring. — Să te lași greu pe el, Manos. — O să mă las. Ce durează atâta? — Iese imediat. Zurito stătea acolo, cu tălpile Înfipte În scări, strângând calul Între picioarele protejate de armura acoperită cu piele de bou, cu hățurile-n mâna stângă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-i protejeze de lumina reflectoarelor, privind poarta Îndepărtată a torilului. Urechile calului tremurau. Zurito Îl mângâie cu mâna stângă. Ușa roșie a torilului fu smulsă Într-o parte și, pentru o clipă, Zurito privi În pasajul gol și Îndepărtat de peste ring. Și apoi taurul ieși În goană, alunecând pe cele patru picioare când ieși la lumină, apoi atacând În galop, mișcându-se lin Într-un galop rapid, tăcut, dacă nu luai În seamă șuieratul care-i ieșea din nările largi când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
taur bun. Dacă-l mai prindeam o dată, Îl omoram. — O să schimbe ordinea, spuse Manuel. — Uite-l În ce hal arată. — Tre’ să mă duc acolo, spuse Manuel și o luă la fugă spre partea opusă a arenei, unde băieții de ring băgau un cal, ținându-l de frâu, lovindu-l cu nuiele peste picioare și tot restul, Încercând să-l Îndrepte spre taurul care Își ținea capul aplecat și dădea cu copita-n nisip, ezitând să atace. Apropiindu-se călare de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Îi văzură chipul palid și acoperit de sudoare. Nu știau că trebuie să stea În spate? Ce, voiau să-i atragă atenția taurului, care era deja fixat cu capele lor? Avea destule griji și fără tipi de genu’ ăsta-n ring. Taurul stătea pe loc, cu picioarele depărtate, privind muleta. Manuel o Înfășură pe brațul stâng. Taurul o privea fascinat. Îi era greu să se țină-n picioare. Își ținea capul plecat, dar nu prea mult. Manuel agită muleta. Taurul nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
o dimineață, eram cu toții pe șosea. Ieșiserăm afară de ceva vreme și acum ne-ntorceam acasă. Fugeam trei minute, apoi mergeam un minut și pe urmă iar fugeam trei minute. Jack nu era chiar un sprinter. Se mișca destul de repede-n ring dacă era nevoie, dar la alergat nu stătea prea bine. Soldier râdea de el de fiecare dată când făceam pauzele de mers. Urcarăm dealul spre fermă. — Ei, zise Jack, mai bine te-ai Întoarce În oraș, Soldier. — Cum adică? Adică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mă duc să văd unde-i Hogan, spusei. — Bine, dacă așa vrei tu, spuse Jack. Da’ nu că-ți spune vreunu’ din gagii ăștia. Hai că mă duc. Hogan era-n sala de antrenament amenajată-n hambar. Îi băgase În ring pe doi din pacienții de la recuperare. Nici unul nu Îndrăznea să lovească primul, de teamă că după aia o să-l lovească și celălalt Înapoi. Ajunge pentru azi, le spuse Hogan când mă văzu intrând. Încetați masacrul. Puteți să mergeți să faceți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
că după aia o să-l lovească și celălalt Înapoi. Ajunge pentru azi, le spuse Hogan când mă văzu intrând. Încetați masacrul. Puteți să mergeți să faceți un duș, domnilor, și pe urmă Bruce o să vă facă un masaj. Ieșiră din ring printre corzi și Hogan veni spre mine. — John Collins a venit cu doi prieteni să-l vadă pe Jack, Îi spusei. — Le-am văzut mașina când au ajuns. — Cine-s tipii ăia doi? Păi, sunt ce numim noi șmecheri. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
nu. Vrea titlul. Titlul ăsta face toți banii pentru el. — Cincizeci de bătrâne-s o grăma’ de bani. — Așa se fac afacerile. N-am cum să câștig. Știi bine că oricum n-am cum să câștig. — Cât timp ești În ring tot ai o șansă. — Nu, zise Jack. Sunt terminat. De-acu’e vorba doar de afaceri. — Cum te simți? — Destul de bine. Somnul ăsta era tot ce-mi trebuia. — S-ar putea să te ții bine. — O să le ofer un meci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Jack se simțea bine. John adusese o valiză În care era tot echipamentul. Jack Își scoase cămașa și gulerul și-și puse un pulovăr și-o jachetă ca să nu răcească cumva când ieșea, apoi Își puse halatul și echipamentul de ring În valiză. — Ești gata? Întrebă John. Îi sun să ne trimită un taxi. După câteva clipe telefonul sună și ni se spuse că taxiul ne așteaptă. Am coborât cu liftul, am traversat holul de la parter, ne-am urcat În taxi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
de la parter, ne-am urcat În taxi și-am pornit spre Garden. Ploua rău, dar străzile erau pline cu oameni. În sală nu mai erau locuri. Când am trecut spre vestiar am putut să văd cât de plină-i sala. Ringul părea să fie undeva la un kilometru de noi. Era Întuneric de jur Împrejur. Doar ringul era luminat de reflectoare. — Tot e bună și ploaia asta la ceva, că altfel poate Încercau să bage meciul În parc, zise John. — S-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
erau pline cu oameni. În sală nu mai erau locuri. Când am trecut spre vestiar am putut să văd cât de plină-i sala. Ringul părea să fie undeva la un kilometru de noi. Era Întuneric de jur Împrejur. Doar ringul era luminat de reflectoare. — Tot e bună și ploaia asta la ceva, că altfel poate Încercau să bage meciul În parc, zise John. — S-a strâns ceva lume, spuse și Jack. — Păi, meciu’ ăsta atrage mai mulți oameni decât poa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
brațele Încrucișate pe piept, și se uita-n jos. John adusese doi asistenți care se uitau peste umărul lui. Jack Își ridică privirea. — A intrat? Întrebă. — Doar ce-a coborât, spuse John. Am pornit și noi. Walcott tocmai intra-n ring, În aplauzele furtunoase ale publicului. Trecu printre corzi și, apropiindu-și pumnii, Îi ridică zâmbind și salută mulțimea, Întâi Într-o parte, apoi În cealaltă și apoi se așeză. Și Jack fu primit bine când trecu printre spectatori. Jack e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Jack fu primit bine când trecu printre spectatori. Jack e irlandez și irlandezii sunt mereu primiți bine. În New York, un irlandez n-aduce atâta lume cât aduce un evreu sau un italian, dar e mereu primit bine. Jack urca spre ring și se apleca să treacă printre corzi, când Walcott se ridică din colțul său și Împinse o frânghie În jos ca să-i facă loc. Spectatorii găsiră că ăsta e un gest superb. Walcott Își așeză mâna pe umărul lui Jack

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ieși În Întâmpinare, Își atinseră mănușile și, imediat ce Walcott Își lăsă mâinile, Jack Îi aplică două lovituri de stânga În față. Nimeni n-a boxat mai bine decât a făcut-o Jack În seara aceea. Walcott Îl urmărea prin tot ringul, deplasându-se mereu Înainte, cu bărbia-n piept. E un tip care se-agață, așa că-și ține mâinile destul de jos. Tot ce știe e să se bage-n tine și să dea acolo, la nimereală. Dar de câte ori dă să se-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
țin tot așa vreo trei runde. Nu vorbesc. Se bat Întruna. Da’ și noi am avut o grămadă de lucrat la Jack Între runde. N-arăta bine deloc, da’ pe de altă parte nici nu prea se-agita el În ring. Nu se mișca mult și stânga aia lucra automat. E ca și cum ar fi fost conectată la fața lui Walcott și tot ce trebuia să facă Jack era să vrea să-l atingă. Când vine vorba de luptă corp la corp

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
pe cei cu care lupta să urască boxul. De aia nu-l suporta pe Kid Lewis. N-ajunsese niciodată să-l scoată din sărite. Kid Lewis păstra mereu În mânecă ceva mișcări murdare pe care el nu le știa. În ring, Jack era la fel de-n siguranță ca-ntr-o biserică, atâta timp cât nu-l lăsau puterile. Și, fără Îndoială, se bătea cu Walcott ca pe stradă. Faza haioasă e că Jack era considerat un boxer clasic, curat și deschis. Asta pentru că știa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
bată pe Walcott. Nu mai avea putere. Da’ nu-și făcea probleme. Își făcuse banii, și acum nu voia decât să termine-n picioare, ca să se simtă Împăcat. Nu voia să fie făcut knockout. Gomgul sună și-l Împinserăm În ring. Se duse Încet. Walcott se-ndrepta hotărât spre el. Jack aplică În față o lovitură de stânga și Walcott o Încasă, apoi se strecură pe sub ea și Începu să-l lucreze pe Jack la corp. Jack Încercă să-i prindă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
la cap, lovindu-l sălbatic. Apoi Își aruncă stânga-n plex și cu dreapta-l lovi unde-l lovise și el. Mult sub centură. Walcott se prăbuși punându-și mâinile acolo, rostogolindu-se și Încovrigându-se pe jos. Arbitrul de ring Îl apucă pe Jack de braț și-l Împinse spre colțul lui. Și ce se mai țipa-n jur. Apoi arbitrul se duse să se consulte cu observatorii și crainicul urcă În ring cu o portavoce, anunțând: — Meci Walcott, prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
și Încovrigându-se pe jos. Arbitrul de ring Îl apucă pe Jack de braț și-l Împinse spre colțul lui. Și ce se mai țipa-n jur. Apoi arbitrul se duse să se consulte cu observatorii și crainicul urcă În ring cu o portavoce, anunțând: — Meci Walcott, prin descalificare pentru lovitură nepermisă. Arbitrul vorbește cu John și-i zice: — Ce vrei să-ți fac? Jack n-a vrut să recunoască că ăla l-a lovit intenționat și pe urmă, când mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
la față. — Du-te și cereți scuze. O să dea bine, Îi spune John la ureche. Jack se ridică și sudoarea i se prelinge pe față. I-am pus halatul pe umeri și, ținându-se cu o mână de-acolo, traversează ringul. L-au ridicat pe Walcott și acum Îl masează. În colțul lui s-a strâns o grămadă de lume. Pe Jack nu-l bagă nimeni În seamă. Se apleacă deasupra lui Walcott. — Îmi pare rău, zice Jack, n-am vrut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320

Henriques, noul său prieten. Henriques o studiază pe Arielle și o invită la dans. Cei doi dansează, dar Într-o manieră mai normală, mai ușor de Înțeles decît o vor face Pascal și Luis-Miguel Într-o altă seară, pe un ring de dans părăsit. Puțin mai tîrziu, Într-un automobil ce-i duce spre o destinație necunoscută ca toate destinațiile, scriitorul Încearcă să imagineze o explicație plauzibilă ratării lui Pascal: o mare dezamăgire, o dramă sentimentală, Sărutul lui Iuda, poate un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]