4,307 matches
-
la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedezlipit sufletul lui, 31. el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; și robii tăi vor coborî cu durere în locuința morților bătrînețele robului tău, tatăl nostru. 32. Căci robul tău s-a pus chezaș pentru copil, și a zis tatălui meu: Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna față de tatăl meu." 33. Îngăduie, dar, te rog, robului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedezlipit sufletul lui, 31. el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; și robii tăi vor coborî cu durere în locuința morților bătrînețele robului tău, tatăl nostru. 32. Căci robul tău s-a pus chezaș pentru copil, și a zis tatălui meu: Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna față de tatăl meu." 33. Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
robului tău, tatăl nostru. 32. Căci robul tău s-a pus chezaș pentru copil, și a zis tatălui meu: Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna față de tatăl meu." 33. Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu frații săi. 34. Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
tău s-a pus chezaș pentru copil, și a zis tatălui meu: Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna față de tatăl meu." 33. Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu frații săi. 34. Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea tatălui meu!" $45 1. Iosif nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
32. Oamenii aceștia sunt păstori, căci cresc vite; ei și-au adus oile și boii, și tot ce este al lor." 33. Și, cînd vă va chema Faraon și vă va întreba: "Cu ce vă îndeletniciți?" 34. voi să răspundeți: "Robii tăi au crescut vite, din tinerețea noastră pînă acum, atît noi cît și părinții noștri." În felul acesta, veți locui în ținutul Gosen, căci toți păstorii sunt o urîciune pentru Egipteni." $47 1. Iosif s-a dus să înștiințeze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
tot avutul lor și sunt în ținutul Gosen." 2. A luat pe cinci din frații lui, și i-a adus înaintea lui Faraon. 3. Faraon a întrebat pe frații lui Iosif: "Cu ce vă îndeletniciți?" Ei au răspuns lui Faraon: "Robii tăi sunt păstori, cum erau și părinții noștri." 4. Și au mai zis lui Faraon: "Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentru că nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
vă îndeletniciți?" Ei au răspuns lui Faraon: "Robii tăi sunt păstori, cum erau și părinții noștri." 4. Și au mai zis lui Faraon: "Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentru că nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în țara Canaanului; îngăduie dar robilor tăi să locuiască în ținutul Gosen." 5. Faraon a zis lui Iosif: "Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6. Țara Egiptului este deschisă înaintea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
erau și părinții noștri." 4. Și au mai zis lui Faraon: "Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentru că nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în țara Canaanului; îngăduie dar robilor tăi să locuiască în ținutul Gosen." 5. Faraon a zis lui Iosif: "Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6. Țara Egiptului este deschisă înaintea ta; așează pe tatăl tău și pe frații tăi în cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
vă vor rămînea vouă ca să semănați ogoarele și să vă hrăniți împreună cu copiii voștri și cu cei ce sunt în casele voastre." 25. Ei au zis: "Tu ne-ai scăpat viața! Să căpătăm trecere înaintea domnului nostru, și vom fi robi ai lui Faraon." 26. Iosif a făcut din aceasta o lege care a rămas în picioare pînă în ziua de azi, și după care a cincea parte din venitul pămînturilor Egiptului este a lui Faraon; numai pămînturile preoților nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
am făcut?" 16. Și au trimis să spună lui Iosif: "Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte: 17. "Așa să vorbiți lui Iosif: "Oh! iartă nelegiuirea fraților tăi și păcatul lor, căci ți-au făcut rău!" Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!" Iosif a plîns cînd a auzit cuvintele acestea. 18. Frații lui au venit și s-au aruncat ei înșiși cu fața la pămînt înaintea lui, și i-au zis: "Suntem robii tăi!" 19. Iosif le-a zis: "Fiți fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
căci ți-au făcut rău!" Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!" Iosif a plîns cînd a auzit cuvintele acestea. 18. Frații lui au venit și s-au aruncat ei înșiși cu fața la pămînt înaintea lui, și i-au zis: "Suntem robii tăi!" 19. Iosif le-a zis: "Fiți fără teamă; căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? 20. Voi, negreșit, v-ați gîndit să-mi faceți rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în haine pestrițe socializând zgomotos într-o curte a unei ruine, bând din căni de tablă smălțuită și ascultând "manele", muzica sinistră și pătrunzătoare a ghetoului românesc. Am trecut și prin sate țigănești (căci în provinciile românești țiganii au fost "robi ai pămîntului" timp de câteva sute de ani), unde cei bogați - mai ales din jafuri și cerșetorii petrecute în Occident, dar și din arta lăutarilor - și-au înălțat palate-pagode cu multiple acoperișuri de tablă strălucitoare, în contrast violent cu mizeria
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
De ce să se mânie că i-am trimis o fată neagră? Tu ai văzut fete roșii? Spune-ne, Tankoko, pot fi ele mai frumoase decât ale noastre? - Am văzut, zise Tankoko. Le-am văzut în tinerețea mea, când am fost rob în țara Pământului Negru. Acolo sunt fete roșii, toți stăpânii au pielea roșie, iar fetele negre sunt numai roabe. - Și sunt mai frumoase? zise o femeie tânără care se numea Dogbe. - Nu. Cântecul tinerei Ntombi răzbătea până la ei. - Sunt și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sfetnici ai căpeteniei satului își luară tobele și începură să bată într-un anume chip. Mai-Baka îl căută din ochi pe Agbongbotile și se apropie de el. Bătrânul cunoștea limba tobelor. - Ce veste ne trimite? întrebă arcașul. - Vin străinii după robi. - Ce fel de străini? - Stai, să ascult... spuse bătrânul. Vin de la apus, cu pielea roșie, de la apus... Cum de la apus? - N-ai înțeles poate tu! spuse mirat arcașul. Agbongbotile era foarte speriat. - Am înțeles bine: vin de la apus. Dar nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe ulițe, oameni blajini și femei îmbietoare cu ochii lungi și mijlocul subțire. Și de astă dată se vorbea că se duc tot într-acolo, dar aveau să străbată întîi toată țara uscată a oamenilor negri, ca să ia dintre aceștia robi. Țara lui Iahuben era cea mai mare țară a lumii și cea mai puternică din toate. Nici una nu avea atâția robi, totuși regelui țării i se păreau mereu prea puțini și-și trimitea într-una armatele să-i aducă alții
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
duc tot într-acolo, dar aveau să străbată întîi toată țara uscată a oamenilor negri, ca să ia dintre aceștia robi. Țara lui Iahuben era cea mai mare țară a lumii și cea mai puternică din toate. Nici una nu avea atâția robi, totuși regelui țării i se păreau mereu prea puțini și-și trimitea într-una armatele să-i aducă alții. Țara aceasta era o insulă uriașă, din dreptul strâmtorii pe care o face la apus Marea dintre Pământuri. Unii o numeau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-i aducă alții. Țara aceasta era o insulă uriașă, din dreptul strâmtorii pe care o face la apus Marea dintre Pământuri. Unii o numeau Țara Apelor, alții Atlantida. La marginea acestui deșert, în pragul căruia soldații atlanți trimiși să aducă robi stăteau acum, Iahuben mai fusese. Dar în inima deșertului înfricoșător avea să intre întîia oară. Armatei i se dăduse un răgaz de două zile, pentru odihnă. Fiecare făcea ce putea. Unii dormeau, alții se plimbau, ori depănau amintiri. Alte desfătări
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pentru odihnă. Fiecare făcea ce putea. Unii dormeau, alții se plimbau, ori depănau amintiri. Alte desfătări nu aveau la îndemînă. Iahuben se plimba acum printre corturi. I se păru destul de nefiresc să vadă mereu printre căpitani și sfetnici pe un rob negru, al cărui cort era întins chiar lângă cortul din mijlocul taberei al marii căpetenii a armatei. Strălucitul și viteazul Puarem, marea căpetenie, stătea uneori de vorbă cu sclavul. Adesea Iahuben îl vedea pe sclav intrând și în cortul înaltului
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
căpetenie, stătea uneori de vorbă cu sclavul. Adesea Iahuben îl vedea pe sclav intrând și în cortul înaltului sfetnic regesc Tefnaht, care era preotul marelui Zeu al Puterii. Sclavul avea o înfățișare liniștită de om înțelept și bun. Totuși, câți robi cinstiți și înțelepți văzuse, fără să fie socotiți de stăpâni ca un fel de sfetnici! Iar acest rob niciodată nu căra în spinarea lui poveri și drumul până aici îl făcuse nu pe jos, ca soldații, ci călare pe un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sfetnic regesc Tefnaht, care era preotul marelui Zeu al Puterii. Sclavul avea o înfățișare liniștită de om înțelept și bun. Totuși, câți robi cinstiți și înțelepți văzuse, fără să fie socotiți de stăpâni ca un fel de sfetnici! Iar acest rob niciodată nu căra în spinarea lui poveri și drumul până aici îl făcuse nu pe jos, ca soldații, ci călare pe un taur. Era în oastea lor un sutaș cumsecade, singurul care nu bătea pe soldați și cu care se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lor un sutaș cumsecade, singurul care nu bătea pe soldați și cu care se putea sta de vorbă. Întîlnindu-se cu el lângă un cort, Iahuben îl rugă să-i spună cine era acel sclav ciudat. - Cum, n-ai auzit de robul Auta? se miră sutașul. Ăsta-i robul Marelui Preot și se află în mai mare cinste decât un căpitan. Iahuben îl privi nedumerit. - Cum așa? Păi nu e rob? - Rob este el, dar se zice că numai Marele Preot îl
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bătea pe soldați și cu care se putea sta de vorbă. Întîlnindu-se cu el lângă un cort, Iahuben îl rugă să-i spună cine era acel sclav ciudat. - Cum, n-ai auzit de robul Auta? se miră sutașul. Ăsta-i robul Marelui Preot și se află în mai mare cinste decât un căpitan. Iahuben îl privi nedumerit. - Cum așa? Păi nu e rob? - Rob este el, dar se zice că numai Marele Preot îl întrece în cunoașterea tainelor lumii. Și știe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
spună cine era acel sclav ciudat. - Cum, n-ai auzit de robul Auta? se miră sutașul. Ăsta-i robul Marelui Preot și se află în mai mare cinste decât un căpitan. Iahuben îl privi nedumerit. - Cum așa? Păi nu e rob? - Rob este el, dar se zice că numai Marele Preot îl întrece în cunoașterea tainelor lumii. Și știe toate limbile pământului. - Pentru ce l-au adus? - Numai el știe să descurce drumul prin asemenea pustietăți. Iahuben mulțumi sutașului și se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cine era acel sclav ciudat. - Cum, n-ai auzit de robul Auta? se miră sutașul. Ăsta-i robul Marelui Preot și se află în mai mare cinste decât un căpitan. Iahuben îl privi nedumerit. - Cum așa? Păi nu e rob? - Rob este el, dar se zice că numai Marele Preot îl întrece în cunoașterea tainelor lumii. Și știe toate limbile pământului. - Pentru ce l-au adus? - Numai el știe să descurce drumul prin asemenea pustietăți. Iahuben mulțumi sutașului și se apropie
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Dar toți soldații alergau pe câmp adunîndu-se în șiruri. Alergă și el să-și caute locul. Sutașii treceau în fugă pe lângă corturi, trezind cu varga pe cei care mai dormeau. Corturile și poverile fură strânse în grabă și încărcate pe robi și pe tauri. În jurul armatei stăteau robi cu facle aprinse în mână. Patru robi aduceau pe umeri scaunul cu umbrar și spetează înaltă, făcut din lemn negru și încheiat cu colțare de aramă și argint, al lui Puarem. Alți patru
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]