6,157 matches
-
semnificant, astfel încît aceste cuvinte par să reproducă realitatea. Această asemănare nu înseamnă totuși o reproducere ca atare a realității cu mijloacele limbii, căci vorbitorii fiecărei limbi redau în maniere proprii aceeași realitate, cîntecul cocoșului, de exemplu, devenind cucurigu, în română, quiquiriquí, în spaniolă, cocorico, în franceză, cock-a-doodle do, în engleză etc. Prin urmare, semnificantul este întotdeauna modelat de sistemul lingvistic căruia îi aparține și, în mod deosebit, de organizarea sistemului fonologic. Pornind de la faptul că organele fonatoare sînt simbolul întregului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată se opune lui acum, de care nu diferă prin comportamentul său morfo-sintactic și semantic. Într-o interpretare restrînsă, lexicalizarea poate antrena relațiile de gen și număr în direcția normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de formare a cuvintelor în limba română, unii lingviști au inclus lexicalizarea de variante fonetice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
linguistique de l'énonciation. Domaine notionnel. Ophrys, Paris, 1999. Culler, Jonathan, Literary Theory. A Very Short Introduction, Oxford University Press, Oxford, 2000. Cutting, Joan, Pragmatics and Discourse. A Resource Book for Students, Routledge, 2002. Dascălu Jinga, Laurenția, Structuri clișeizate în româna actuală, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive, Editura Academiei, București, pp. 431-458. Dascălu Jinga, Laurenția, Pop, Liana (coord.), Dialogul în româna vorbită, Oscar Print, București, 2003. Debray, Régis, L'Œil naïf, Seuil, Paris
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Resource Book for Students, Routledge, 2002. Dascălu Jinga, Laurenția, Structuri clișeizate în româna actuală, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive, Editura Academiei, București, pp. 431-458. Dascălu Jinga, Laurenția, Pop, Liana (coord.), Dialogul în româna vorbită, Oscar Print, București, 2003. Debray, Régis, L'Œil naïf, Seuil, Paris, 1994. Djik, Teun A. van, Text and Context. Explorations in the Semantics and Pragmatics of Discourse, Longman, London, 1977. Dimitrescu, Florica, Locuțiunile verbale în limba română, Editura Academiei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Moirand, Sophie, Le role anaphorique de la nominalization dans la presse écrite, în "Langue française", 28, 1975, pp. 60-78. Manolache, Simona, De l'anaphore et de la cataphore en français et en roumain, Editura Universității, Suceava, 2006. Manoliu-Manea, Maria, Sistematica substitutelor din româna contemporană standard, Editura Academiei, 1968. Marchello-Nizia, Christine, Grammaticalisation et changement linguistique, De Boeck, Bruxelles, 2006. Marga, Delia, Introducere în analiza discursului. Cu referire la istorie și sfera publică, Editura Fundației pentru Studii europene, Cluj-Napoca, 2003. Marsais, César Chesneau Du, Des
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corpus, PUR, Rennes, 2005. Windisch, Uli, Le K.-O. Verbal. La communication conflictuelle, L'âge d'homme, Lausanne, 1986. Wooffitt, Robin, Conversation Analysis and Discourse Analysis: A Comparative and Critical Introduction, Thousand Oaks, London, 2005. Zafiu, Rodica, Diversitatea stilistică în româna actuală, Editura Universității București, 2001. Zafiu, Rodica, Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007. Zafiu, Rodica, 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. Zaharia, Casia, 2004: Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică. Fonologie. Gramatică, Tipografia Universității București, 1986; Narațiune și dialog în proza românească. Elemente de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, All, București, 2003. Gheorghe IVĂNESCU (1912-1987), profesor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
IVĂNESCU (1912-1987), profesor la Universitatea "Al. I Cuza"din Iași, la Universitatea din Timișoara și la Universitatea din Craiova, lingvist și filolog, specialist în lingvistică generală, istoria limbii române, lingvistică indo-europeană și romanică. Lucrări de referință: Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947-1948; ed. a II-a, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2012; Curs de sintaxa limbii române moderne, Iași, 1948 (litografiat); reeditat, Editura Junimea, Iași, 2004; Istoria limbii române, Editura Junimea, Iași, 1980, ed. a II-a, 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la Universitatea din București, specialistă în stilistică, analiza discursului politic, retorică și argumentare. Lucrări de referință: Poezia simbolistă românească, antologie, introducere, dosare critice, comentarii, note și bibliografie, Humanitas, București, 1996; Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001; Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007; 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. În colecția Dicționar au mai apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane, Emanuela
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p. 87. 22 Heinz Vater, Einführung in die Textlinguistik. Struktur, Thema und Referenz in Texten, Wilhelm Fink Verlag, München, 1992; ediția a doua, 1994. 23
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
era profesorul Gâlcescu. Profesor de limba romană era Constantin Pârvulescu. În amintirea acelui om minunat, consemnez, pentru prima dată, cele ce vor urma. (...Ă În „Amarul“ târg vorbiți despre profesoara de literatura română, Elena Roată. O asociez iubitului profesor de română din anul refugiului. Prima întâlnire cu profesorul Constantin Pârvulescu nu promitea nimic bun. Întârziasem la lecția lui, în care vorbea despre Călătorului îi șade bine cu drumul de Brătescu-Voinești. Și-a întrerupt expunerea și m-a privit sever: - Dumneata?... - Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
română era și „Citind pe cronicarii moldoveni“. Cred că profesorul Pârvulescu îl destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule Daniel Cristea-Enache, ce gânduri mi-au răscolit sufletul citind articolul dvs. din „Suplimentul de cultură“ nr. 151. Vă mulțumesc. Și eu. VERBA WOLANd Eu și cărțile (o povesteă Ruxandra CESEREANU Care este relația mea cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
niciodată și a treia. „Álfreka“ vine din Islanda și sper să nu se întâmple în veci, „plecarea spiridușilor“ adică, care ar aduce după sine moartea spirituală a pământului. Și-acum ne apropiem de casă, dar nu foarte (nici un cuvânt din română nu e pe listăă: în Rusia mai întâi, cu „razliubit“, „ceea ce simți pentru o persoană după ce ai încetat să o mai iubești“, adică dez-îndrăgosteală, un amestec de prietenie, condescendență, simpatie, melodramă și valeriană; apoi în Cehia, la „litost“, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
luni, voi veni să-mi termin romanul la care lucrez acum sau să-l încep pe următorul! Traducere de Dana-Maria Daia „ Cred că sunt unul dintre cei mai puțin misogini scriitori din istoria literaturii!“ În ceea ce privește cele două cărți traduse în română, Trei zile cu mama și Franz și François: într-unul pare că ați încercat să umpleți un gol (absența mameiă și în celălalt să diminuați o prezență obsesivă: cea a tatălui. În primul rând, a fi tradus este o bucurie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de fapt viziunea asupra realității. Atunci cînd spunem: Ion urăște ciocolata, reprezentăm o anume situație ca fiind una în care un individ, Ion, interacționează (negativ) cu ciocolata cu ajutorul unui sistem mental, iar aceasta este o modalitate de a vorbi, folosind româna literară, despre persoanele cărora nu le place ciocolata (trebuie luat în calcul și stilul familiar din exemplul Ciocolata nu-mi pică bine). Într-o lume diferită lingvistic și cultural, acest exemplu ar putea fi exprimat, prin contrast: Ciocolata se ceartă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din gol și fără motiv. Cînd Austria a ocupat partea din nordul Moldovei pe care apoi a botezat-o Bucovina, noile autorități au promis populației de aici că va fi păstrat statu quo-ul anterior, ca atare limba oficială va rămîne româna. Chiar jurămîntul de credință față de Viena a fost rostit de populație în limba română. Curînd însă s-a dovedit că administrația țării Bucovinei nu era dispusă să respecte promisiunile, iar alipirea Bucovinei la Galiția și transformarea ei într-un simplu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ar fi fost scris moldovenește cu caractere chirilice (rusești) și românește cu litere latine. Este adevărat că lingvistic nici această modalitate nu ar fi convins; textele românești scrise pînă în secolul al XIX-lea cu chirilice nu au probat că româna e o altă limbă, cum nici Atlasul lingvistic al Moldovei, publicat în anii 1968 și următorii, nu-și propunea să probeze că la est de Prut se vorbește o limbă diferită de limba română, deși era realizat pe baza grafiei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
grupul muntenesc. Se poate vorbi deci de o munteană comună și o moldoveană comună, din care derivă dialectele dacoromâne de astăzi“<footnote Emanuel Vasiliu, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, Editura Academiei, București, 1968, p. 194. footnote> . Procesul de dezmembrare a românei comune s-a derulat între secolele al X-lea și al XII-lea (poate chiar al XIV-lea), or statele Moldova și Muntenia s-au întemeiat abia în sec. al XIV-lea, aceasta însemnînd că denumirile muntenesc și moldovenesc sînt
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
statele Moldova și Muntenia s-au întemeiat abia în sec. al XIV-lea, aceasta însemnînd că denumirile muntenesc și moldovenesc sînt mai tîrzii, pe baza numelor formațiunilor statale, iar nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită în nordul Dunării „se despart de la început două grupuri dialectale: grupul sud-estic, pe care îl vom numi în mod convențional [s.n.] grupul muntean și grupul nord-estic, pe care îl vom numi în mod convențional [s.n.] grupul moldovean“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în general pe linia lui Vianu (Despre cercetarea limbii și stilul scriitorilor, Probleme de fonetică și studiul limbii române literare din secolul al XIX-lea), împreună cu analize pertinente ale artei lui Miron Costin, Mihail Sadoveanu și Zaharia Stancu; Ion Coteanu, Româna literară ?i problemele ei, București, 1961 ; L. Galdi, Stilul poetic al lui M. Eminescu, București, 1964, o lucrare de mare erudiție aplicată mai ales versificației, cu prea puține generalizări estetice ; G. I. Tohăneanu, Studii de stilistică eminesciană, București, 1965, se
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
caută, noi forme" (Pentru versul liber). Într-o prezentare grafică de excepție, cele trei volume ale lui Miloš Crnjanski sunt o apariție ce nunțează benefic ideea de avangardă istorică, fiind, în același timp, un eveniment important în sfera traducerilor în română a textelor reprezentative din modernitatea literară. "Orizont", nr. 1505/2008 Eseuri și fragmente Confuz, înnebunit, dezagregat... "Teribila întrebare cine anume sunt", este, pentru M. Blecher, autorul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, interogația esențială, adresată simultan eurilor ce-i structurează conștiința
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei 4.4.2. Său cu valoare de plural în româna veche și modernă 4.5. Pronumele de întărire Capitolul 3. ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL 1. Introducere 1.1. Subiectul nominal 1.2. Relația dintre acordul predicatului și cazul nominalului subiect 1.2.1. Subiectul în nominativ 1.2.2. Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
înregistrate în decursul a câțiva ani, în principal ca urmare a monitorizării sistematice a unor posturi de radio și de televiziune. Nivelurile limbii descrise în teză În general, nivelul de limbă descris în cuprinsul celor opt capitole este cel al românei contemporane standard. Nu este întotdeauna ușor de delimitat între nivelurile limbii: limba standard vs. limbajul colocvial, limba vorbită vs. sistemul limbii, fenomen de procesare a mesajului vs. posibilitate de exprimare care ține de sistemul limbii. În general, am inclus în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la anumite forme ș.a.m.d.: (9) a. The girl is beautiful. b. The boys are beautiful. c. I / you / we / they sing. Trebuie făcută distincția între nemarcat și nespecificat. În analiza pe care am adoptat-o pentru neutrul din română, substantivele neutre sunt nespecificate pentru gen. Genul nespecific se asociază în română cu marca de masculin la singular și cu marca de feminin la plural (vezi cap. 2. Acordul în grupul nominal). Prin urmare, substantivele neutre au niște mărci ale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în care majoritatea substantivelor se încadrează la un anumit gen pe baze formale, sunt substantive care primesc o încadrare de gen pe baze semantice, astfel încât sistemul formal de gen trebuie completat cu reguli semantice. Cum se face atribuirea genului în română? La animate, atribuirea genului pare să se facă semantic. Din perspectiva referentului, majoritatea substantivelor care au referenți [+Animat] +masculin (uman sau non-uman) sunt de genul masculin, iar majoritatea substantivelor care au referent [+Animat] +feminin (uman sau non-uman) sunt de genul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]