2,732 matches
-
lacrimile sărbătoritei atunci când își ascultă aria sa favorită ("Vissi d'Arte" din Tosca), interpretată de invitata ei specială, Angela Gheorghiu. Pot, de asemenea, auzi, la final, ovațiile întregii audiențe ridicată în picioare, având cuplul prezidențial american în frunte, în cinstea româncei. Restul sunt detalii. Având-o pe Angela Gheorghiu la Iași poate că singurul lucru care s-ar mai cuveni spus este deviza ei faimoasă, pe care astăzi nu putem decât să o repetăm nostalgici deja și noi: "Mi-aș dori
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ROMÂNCA, revistă apărută la București, lunar, din noiembrie 1905 până în noiembrie 1906, sub direcția Adelei Xenopol. O notă din ultimul număr precizează faptul că publicația e rodul efortului exclusiv al Adelei Xenopol, „fiind - spune ea - scrisă în cea mai mare parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
stat în intenție. C. își plasează acțiunea romanelor în anii interbelici, atât în spațiul românesc, cât și în cel străin. Primul roman, Cumpăna din cetate (1977), având ca fundal atmosfera vieții studențești din Anglia, aduce în prim-plan idila dintre românca Lia Matei și profesorul Claude Andrews; acțiunea se încheie odată cu reîntoarcerea protagonistei în țară. Proza se constituie într-o carte de atmosferă, cu trimiteri aluzive spre un fantastic abia conturat. Al doilea roman, Pasul alăturea (1979), e structurat pe capitole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
urmă („Te tem d-orice umbră mică...”) este În spiritul unei galanterii obosite. Iancu Văcărescu este mai inspirat În cîteva imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui liric bazat pe o imensă acumulare de lucruri, abstracțiuni, „Închipuințe” trecute, Întîi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În felul ei, „tip de rară frumusețe”, un arhetip. Reținem două dintre ele: „Greaca dulce, spirit fin Cu perfidă frumusețe, RÎde cu lacrimi pe fețe, Ploaia verii pe timp lin” și: „Dar n-atingeți nicidecum Pe frumoasa mea Ioană, Pe românca macedoană, Floare cu plăcut parfum, ......................................... Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic ca o Diană Sub al piersicii tulei, Sub șalvarii de sultană!”... Aceste grațioase făpturi beau pînă la fund cupa desfătării, dar, Încă o dată, Bolintineanu evită să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
evreiască, și o singură casă clandestină descoperită”. În schimb, numărul femeilor de moravuri ușoare crescuse la 47 - 10 clandestine și 37 în casele aflate în evidența poliției și a medicului comunal. Dintre acestea din urmă, după criteriul naționalității, 30 erau românce, 4 erau evreice și 3 austriece. Lipsa de igienă și a măsurilor de protecție a dus la înmulțirea cazurilor de boli cu transmitere sexuală - sifilis, blenoragie etc. După informațiile furnizate de corespondența medicului comunal, aceste stabilimente deserveau, printre altele, și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a unor proze scurte semnate de I. D. Manolache, nu apar decât texte critice și câteva traduceri. Mihail Dragomirescu contribuie cu un mic studiu intitulat Câteva pricini de scădere a poeziei, cu un amplu comentariu despre Anna de Noailles (O poetă româncă din pământ străin) și cu mai multe cronici literare. Hugo Friedman semnează articolul Încercare asupra comediei lui Caragiale „Scrisoarea pierdută”, iar Simeon C. Mândrescu prezintă pe larg lucrarea Românii în monumentele literare germane medievale de Em. Grigorovitza. Traducerile sunt ilustrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
fanarioți, în Comisul 1 P. 3, 5, 6, 34,36, 50, 55, 66 etc. ăCătre T. Maiorescu și I. Negruzziî. 2 P. 54. Agamemnon Kiulafoglu, grec de 45 de ani, care, după regulă, ca meridional libidinos, e însurat cu o româncă de 22 ani. (De la Alecsandri și până la dl Panait Macri, în "haiducii" săi, grecul e un satir ahtiat după femeile române tinerele și frumușele.) Kiulafoglu vorbește jumătate grecește, jumătate românește stricat. E tipul "grecului" care caută cu orice preț să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
artist. Începuse, într-adevăr, circul... formelor fără fond. Angheluță nu găsise altă soluție de titrare a unui cîmp bucățelit geometric decît comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai mult, nici mai puțin, casa memorială din Scornicești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adept al celeilalte religii să accepte să fie nașul primei tăieri a părului. Cazul este tipic pentru rolul pe care Îl poate avea o credință arhaică pentru apropierea fidelilor celor două religii. Am Întâlnit două cazuri În care o ,,nașă” româncă asista la circumcizia unui copil evreu; după ceremonie nașa numea copilul ,,fin” și copilul răspundea ,,nașă”. Se poate adăuga, tot ca un domeniu care apropie fidelii celor două religii opuse, domeniul numelui personal și credințele străvechi care Îl Întovărășesc, aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte între italieni și românce. Din cauza faptului că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din sud. Referitor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de oportunități (dar și de speculație) pentru migranții români. În plus, nu trebuie subestimat rolul intermediarilor informali din mediile de migranți. Referitor la munca femeilor, acestea fac curățenie sau asistă persoane în vârstă. Munca se găsește în general prin intermediul altor românce care lucrează deja și cunosc italience ce au nevoie de îngrijire. În cazul borșencelor, multe femei au venit în Italia după ce bărbații aveau deja un status legal în Italia sau cel puțin o muncă stabilă 21. În acest caz (status
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consideră că bărbații ar trebui angajați), justiției (22,7%) și al guvernării (28,7%), în timp ce pentru sănătate (23,1%), comerț și industria alimentară (34,8%) tendința este către o definire "feminină". Conform rezultatelor unui studiu printre principalele motive ale discriminării româncelor care activează în piața muncii se numără și: 1. atitudinile preconcepute ale ofertantului locului de muncă față de angajarea femeilor, pe care le consideră, în unele cazuri, forță de muncă inferioară; 2. preferința angajatorului, care este de regulă bărbat, pentru lucrători
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de ani. Din analiza statisticilor demografice reiese că și astăzi se menține un deficit În ceea ce privește numărul femeilor, mai ales a celor tinere, fertile. De aceea, un mijloc mai rapid și sigur de acordare a vizei australiene Îl reprezintă contractele matrimoniale. Românca noastră din Bacău, după ce a fost disponibilizată din Întreprinderea unde lucrase câțiva ani, a plecat cu o viză turistică la invitația unei prietene, stabilită În Australia, la Brisbane, și În scurt timp după un anunț dat la o agenție matrimonială
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Cocteau. Cât a trăit, Théo i-a păstrat memoria celebrei cântărețe și artiste, până ce a murit într-un accident auto în 1970. Martha Bibescu (1886 / 1888-1973) Martha (Lahovari) Bibescu face parte din tripleta scriitoarelor franceze de origine română (sau scriitoare românce de expresie franceză) alături de Ana Elisabeta Brâncoveanu de Noailles și Elena Văcărescu, cu ambele se înrudește prin căsătoria cu George Valentin Bibescu, nepotul domnitorului George Bibescu (1842- 1848). Este autoarea a peste treizeci de volume ce cuprind romane de inspirație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
societății, ei nu se grăbeau deloc să se asimileze sau să contracteze căsătorii mixte și țineau legătura numai cu grecii. După ce strîngeau suficiente bogății, cei mai mulți se întorceau în Grecia 4. Nu și Galeongiul Gheorghiu. După ce s-a căsătorit cu o româncă, familia s-a asimilat repede, membrii ei devenind avocați și intrînd în viața politică a Moldovei. Din partea mamei sale, ramura Zulniei Arghiropol, Iorga se trage din Fanar. Bunicul mamei sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Iași pentru autoritățile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga se trage din Fanar. Bunicul mamei sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Iași pentru autoritățile rusești. Ascendența Arghiropolilor cuprinde nobili și poate chiar și membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat căsătorii mixte cu români și românce și au devenit pînă într-atît de românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar ceilalți membri ai familiei Arghiropol și-au menținut statutul. Gheorghe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
confrunta Boeru după ce soția lui din Germania divorțase de el, vîrsta înaintată și boala și-au spus cuvîntul. S-a căsătorit pentru a treia oară, la sfîrșitul anilor '70 (de data aceasta nu mai era vorba de bigamie) cu o româncă emigrată în Germania cu puțină vreme în urmă. Din fericire, sistemul de asigurări sociale german l-a luat sub aripa sa, Boeru eșuînd într-un cămin de bătrîni (Pflegeheim) de la Garmisch-Partenkirchen, în apropiere de München. După eforturi susținute și cu ajutorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oriunde în lume. "Jurăm pe viețile noastre și ne vom ține jurămîntul. Ține minte: ai o soție și copii, blestemul mamelor române te va ajunge! Nu uita asta, pentru că acesta este cel de al 11-lea ceas!" Semnat: "O bună româncă". Legionarii îi trimiteau tot timpul fotografii ale căpitanului, pe care Iorga le rupea furios 68 "Adevărul", 30 noiembrie 1937 69 Iorga a refuzat să încaseze salariile pentru aceste posturi suplimentare și le-a donat unor acțiuni caritabile 70 Alexandru Lepădatu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pedepsele corporale aplicate pentru abateri de mică importanță (atitudine de delăsare în timpul muncii, indisciplina, etc) până la deportarea în Transnistria împreună cu familia a evreilor acuzați de abateri grave (sustragere de le muncă prin înșelăciune, cumpărare, neprezentare la chemări, relații intime cu româncele, etc)106. Instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă, au provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții pentru acei care au arătat devotament excepțional față de țară. Societățile sunt socotite evreești când 40% din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se ducă rând pe rând prin orașele și satele unde aveau interese; În trenuri, prin sate, unde au fost, purtarea lor a fost egală cu aceea a inamicilor țării, răspândind vești alarmiste, curente comuniste și au întreținut chiar legături cu românce; Au obținut învoiri prin corupție; La rigoare, și-au făcut procese între ei, au fost citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmari, cojocari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asigura de către instituția care-i folosește, în corturi, barăci sau în clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
neprezentare la chemările făcute pentru munca obligatorie, părăsire fără voie a lucrului etc. nu anunță cercului de recrutare schimbarea domiciliului, fie în oraș, fie dintr-un oraș în altul, chiar dacă au aprobarea Ministerului Afacerilor Interne; vor avea relațiuni intime, cu româncele. În cazul când bărbații infractori nu se prezintă de bună voie sau nu sunt descoperiți de către organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile lor. Vor fi de asemenea trimiși în Transnistria și românii care vor înlesni sustragerile evreilor dela
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
neprezentare la chemările făcute pentru munca obligatorie, părăsire fără voie a lucrului etc; nu anunță cercului de recrutare schimbarea domiciliului, fie în oraș, fie dintr'un oraș în altul, chiar dacă au aprobarea Ministerului Afacerilor Interne; vor avea relațiuni intime cu româncele. În cazul când bărbații infractori nu se prezintă de bună voie sau nu sunt descoperiți de către organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile lor. Vor fi de asemenea trimiși în Transnistria și Românii care vor înlesni sustragerile evreilor dela
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]