3,312 matches
-
unui priveghi decât a unui pelerinaj. Biserica era neîncăpătoare, oamenii stăteau în pridvor, dându-se deoparte și întinzându-se să atingă cu mâna veșmântul vreunui episcop care ieșea, cu alai. Cerul era plumburiu și trist, ca un Dumnezeu umilit de rugile suind de pe pământ. — Nu credeam să mai vii, spuse Costică Ologu, căutând un loc în care să fixeze vârful cârjei. — Nu vă știu decât pe voi doi, spuse Coltuc. N-am alți prieteni... — Prietenie, apăsă lung Fane Chioru. Am și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acestea se așeză pe genunchii lui Pomponescu și-l sărută pe buze. Dar apoi se ridică curând în picioare. În purtarea ministrului era o stânjeneală solemnă (așa i se păru) care o intimida. Pomponescu avea gust de muzică și o rugă pe Indolenta să-i cânte ceva. Aceasta deschise pianul și vocaliză Elegia lui G. Călinescu Massenet cu atâta impeto, cu toată reținerea vocii, încît ministrul înțelese că toată pasionalitatea femeii se exprima sonor. Singura cale adecvată de a convorbi în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iarăși de mâncare, fără a întreba nimic, de vreme ce nu i se spunea nimic. Ceva mai târziu, Hangerliu telefonă din nou lui Suflețel, rugîndu-l să-i comunice invitatului că putea să se ducă în locul dorit, în acea seară, la opt. Necunoscutul rugă pe Suflețel să revină la șapte jumătate și să-l conducă afară din instituție în modul cel mai discret cu putință. Când Suflețel se prezentă, necunoscutul, ras proaspăt, părând ciupit de vărsat, ședea în haina lui de piele pe marginea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zgomot. Invitații nu apăreau. Smărăndache nu comitea niciodată asemenea incoveniențe și madam Pomponescu își explica nevenirea lor prin faptul că nu înțeleseseră bine ziua și ora, ceea ce Pomponescu excludea. Până la două, ex-ministrul refuză să se așeze la masă, după aceea rugă pe cele două femei să prânzească, în vreme ce el, reclamând numai o cafea, se retrase în birou. La ora trei, Smărăndăchioaia ceru scuze telefonic, sub cuvânt că a fost la Gaittany, la Casa de Artă, o recepție foarte interesantă, pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
central al cărții.”148 Formarea grupului stă sub semnul hazardului, căci doamnele s-au adunat în biserica Santa Maria Novella „fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a aduce vreun prejudiciu imaginii familiei proprii, dorind doar binele pentru soțul plecat departe, pe care îl respectă și căruia i se supune. Dragostea autentică pe care i-o poartă o determină să adreseze divinității o invocație patetică, o rugă de a înlătura stâncile primejdioase de pe țărm, stânci care cauzaseră multe tragedii omenești și pe care Dorigena le privea ca pe un real pericol în viața celui drag: „O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
introduse prin această conjuncție drept realitate 5 și le ia ca atare În considerație. Ceva mai mult Încă. Dacă avem o problemă personală și dorim să cerem părerea Zeului În calitatea sa de prezicător, respectăm obiceiul comun de a ne ruga lui ca unui zeu. (D) Există credința că litera E deține puterea de a exprima o rugăminte tot atât de bine ca și o Întrebare: „dacă putem...” 1 spune fiecare dintre cei care spun rugăciuni, iar Arhiloh scrie: „Dacă puteam să-ating doar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
aspersiuni. Vorba lui Simonide: „Pentru aspersiuni aici găsești o apă pură scoasă din tărâmul Muzelor cu frumoase plete”. Într-un fel oarecare, prea savant Însă, Simonide o numeștepe Kleio ( D) „preasfânta” supraveghetoare a băilor și spune așa: „Este invocată În rugi... poartă un peplos fără fireturi de aur... din străfunduri divine ea scoate apa parfumată”... Prin urmare, Într-un mod cu totul greșit, Eudoxos 3 admite opinia care consideră această apă ca venind din Styx. Dacă aici au fost găzduite Muzele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
această Înclinație pentru poezie, s-a trecut la folosirea sunetelor lirei și ale vocii 2 cel mai adesea pentru a exprima critici, pentru a expune În mod deschis o părere sau pentru a formula apologuri și maxime; În sfârșit, imnurile, rugile, peanurile În cinstea zeilor erau compuse și ele În versuri puse pe muzică, fie datorită unui talent natural, fie unei obișnuințe dobândite. Când era vorba despre divinație, nici Apollo n-a refuzat figurile de stil și elevația rugilor care i
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
le vor fi îndeplinite în anul ce vine. Drumul către această veche biserică trebuie parcurs în tăcere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, mergând până la biserica aceasta, până acolo e bine să nu rostești nici un cuvânt, dacă vrei ca ruga să-ți fie ascultată. E bine, se zice, să te rogi tot drumul, cu privirea în pământ, să te rogi după priceperea ta, ocolind grijile și gândurile negre, și oricine te-ar striga, să nu întorci capul. Se spune căi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vă convingeți, Poftiți de vedeți Și-acu la urmă Vă zic „poftă bună!” La început, li se dă mirilor să mănânce un ou fiert împărțit în două. Când li se dau darurile, vornicul glăsuiește (pentru naș): "Deci te rog, cu rugă, Să-ți bagi mâna-n pungă Să- mi dai câțiva lei în dar, Să-ți dau și eu un pahar Cu vin de la Oncești. De pungă să te gătești Cu vin de la Baban Să-ți bagi mâna-n buzunar Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe care a rugat-o să se facă punte. Salcia i-a ascultat ruga, iar Maica Domnului, trecând peste ea, a binecuvântat-o să nu se facă din ea cărbuni, ci să fie dusă în fiecare an la biserică. Cea mai importantă sărbătoare a primăverii este Paștele. Săptămâna premergătoare acestei sărbători este săptămâna Deniilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am amintit cum sub sumanul tatei, împreună cu frații cei mai mici, ne jucam cu puii de pisică și cum mama ne privea râzând, în timp ce potrivea în vatră, jarul sub oalele ce dădeau în clopot. Tăcut, și împlinit ca după o rugă, ies și colind prin bătrâna livadă. Mă opresc tăcut, întrun loc care-mi servea cândva de adăpost. Rămas fără glas, simțind o scurtă senzație de fericire, reconfortat, parcă uitasem pe moment toate necazurile vieții. Ridicându-mă să plec de acolo
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
central al cărții.”148 Formarea grupului stă sub semnul hazardului, căci doamnele s-au adunat în biserica Santa Maria Novella „fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de a aduce vreun prejudiciu imaginii familiei proprii, dorind doar binele pentru soțul plecat departe, pe care îl respectă și căruia i se supune. Dragostea autentică pe care i-o poartă o determină să adreseze divinității o invocație patetică, o rugă de a înlătura stâncile primejdioase de pe țărm, stânci care cauzaseră multe tragedii omenești și pe care Dorigena le privea ca pe un real pericol în viața celui drag: „O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bob, boz, bujor Înflorit, busuioc, măceș, ciulin, cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare, rădăcini și coajă de porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi de salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de coada racului sau de măceșe, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Infuzie de barba ursului, cicoare, cinci degete, cozi de cireșe amare, pir, coada șoricelului, mătase de porumb, boabe de ienupăr, fructe de măceș, rugi de mure, boboci de nalbă de câmp, ovăz, părul ursului, pătrunjel, poala Sfintei Mării, rostopască, troscot, cozi de vișine. Decoct din rădăcini de osul iepurelui, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Legături cu nisip opărit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209 mure, vârfuri de crengi de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și frunze de stejar, troscot, de rădăini de urzică vie, creață sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Pe alocuri, țăranii credeau că "racul" poate fi vindecat prin ceaiuri făcute din ciulini asemănători spinilor cu care s-a făcut cununa pusă pe capul lui Isus, În drumul spre GOLGOTA, locul răstignirii sale. Oblojeli pe răni cu fierturi din rugi de bostan, de castravete, de frunze de oleandru, amestecate cu untdelemn sau cu rădăcini din plantele rac, răcoaică ori răcușor. În credința populară, se credea că există 3 forme de cancer: rac (cel mai periculos), răcoaică și răcușor, care În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
M. Mucenic Dumitru, care, spune recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi ceva din Timpul trăit, un pic de nemurire!” - ceea ce am dori fiecare... Preotul militar Petru Pop din Baia Mare semneaz ă versuri proprii „Ruga nopții de spital”, Nicu Botezatu prezintă „Medalia 150 de ani ‐ Maternitatea Cuza Vodă Iași”, iar dr, Felix Marian - Baia Mare, face recenzia la „Revista română de medicina muncii” nr. 3‐ 4/2002. Mai semnează: dr. Doru Munteanu, medic de familie Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în totalitate bolta palatină, până la dinții restanți și șei. Fața externă lustruită se realizează pe principiul replicii anatomice, având modelate rugile palatine și papila bunoidă (fig. 4.7). Fața mucozală a conectorului principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu suportă presiuni: torusul palatin, rafeul median, papila bunoidă etc. În zona dinților restanți va avea contact cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în 1950. O altă alternativă de analiză a designului conectorului principal reunește următoarele etape (după Iași) (fig. 4.47). 4Marcarea indicilor clinico-biologici pozitivi și negativi pe modelul funcțional cu creion roșu - zonele ce trebuiesc ocolite de către plăcuța mucozală (parodonțiu marginal, rugile palatine, zonele Schroder, papila bunoidă) iar cu verde - zonele ce contribuie la sprijinul muco-osos (muchia crestei edentate și bolta palatină). 4Se trasează linia mediană sagitală, două linii de simetrie ce pornesc din punctul interincisiv spre extremitățile distale ale arcadei și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
variat în funcție de forma edentației. Marginile conectorului se realizează rotunjite și ușor îngroșate pentru a mări rezistența și a evita leziunile de decubit. La nivelul rugilor palatine plăcuța mucozală palatină, prin aripioarele de stabilizare, se va termina în depresiunea dintre două rugi palatine sau pe versantul ascendent al rugii, niciodată pe vârful ei. Conectorul trebuie să fie simetric, iar în zonele Schroder plăcuța nu trebuie să ia sprijin. Acest tip de conector dă posibilitatea ca din porțiunea aripioarelor de stabilizare, prin prelungiri
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
realizează rotunjite și ușor îngroșate pentru a mări rezistența și a evita leziunile de decubit. La nivelul rugilor palatine plăcuța mucozală palatină, prin aripioarele de stabilizare, se va termina în depresiunea dintre două rugi palatine sau pe versantul ascendent al rugii, niciodată pe vârful ei. Conectorul trebuie să fie simetric, iar în zonele Schroder plăcuța nu trebuie să ia sprijin. Acest tip de conector dă posibilitatea ca din porțiunea aripioarelor de stabilizare, prin prelungiri, să se realizeze o închidere inelară a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
marginal și ia contact în suprafață cu mucoasa palatină. Porțiunea orală va fi modelată cu replica anatomică, iar marginea liberă este îngroșată pentru a nu avea acțiune secantă asupra mucoasei. La nivelul rugilor va fi situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]