11,781 matches
-
acest sens, pentru a deveni stil acțional, formativ în clasă și să depășească conștient obstacolele. În același sens formativ, reținem și câteva dintre limitele, dificultățile semnalate ale acestui proces (Riegle): analizele sunt adesea relativ euristice, nu se văd mai multe rute și prin mai multe metode de analiză, nu orice problemă poate fi analizată complex, are loc ignorarea sau minimalizarea unor aspecte sau folosirea unor criterii arbitrarii, nu se realizează o complexă analiză din diferite motive, are loc incorecta sau incompleta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alte experiențe, motivare a deciziei de alegere, modelare a construirii rezolvării. • Prin utilizare de instrumente cognitive, ca operatori: tabele criteriale de analiză, liste sau pachete cu algoritmi implicați, liste de întrebări și ipoteze, scheme cognitive, rețele cognitive cu variante de rute de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare a condițiilor necesare climatului creativ: încurajarea independenței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evoluției educaților. Proiectarea centrată pe formarea competențelor: • promovează evoluția, dezvoltarea, alternativele, ipotezele cu soluții perfectibile, reglarea chiar în desfășurare, • identifică obstacolele, ambiguitățile și soluțiile posibile, afirmarea creativă, • permite conceperea pe o durată variabilă și pe obiective generale și specifice, cu rute diferite de parcurs, • permite o mai bună comunicare și interacțiune între cei implicați, • reconsideră rolurile clasice ale lor, • promovează negocierea și consensul, • permite o mai bună adaptare la situația reală a contextului, printr-o reflecție și revizuire continuă, • verifică valoarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mediul pedagogic necesar realizării obiectivelor concrete prescrise, educatorul ar trebui să respecte și raportarea la abordarea sistemică, la (meta)paradigma complexității educației reale și așteptate actualmente. Aceasta ar însemna găsirea posibilităților de corelare continuă și variată între elementele contextului (prin rutele de relaționare, în diversele sale direcții), pentru identificarea punctelor nevralgice, a modurilor de corelare, a altor experiențe de valorificat, a alternativelor metodologice ce se deschid, a momentelor oportune de intervenție, a adaptării rolurilor și a acțiunilor. Paradigma designului general inițial
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului de succes implică: organizare, gestionare a resurselor, coordonare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului de succes implică: organizare, gestionare a resurselor, coordonare, luarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Oferirea, pentru problemele, sarcinile de rezolvat, a mai multor variante de modele, instrumente, proceduri, acțiuni de căutare, care să devină schele adecvate stilului propriu de cunoaștere, surse pentru motivarea, antrenarea educaților. ► Căutarea de soluții multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute posibile pe harta cognitivă a proiectării, care ar reprezenta ansamblul antrenat și soluțiile rezultate din alternarea corelațiilor variate, pentru gestionarea eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția rutelor) sau • metoda PARI (Precursor, Action, Results, Interpretation experiențe precursoare, acțiuni, rezultate, interpretări) sau • metoda DNA (Decompose, Network, Assessment descompunerea, identificarea și construirea rețelelor logice, verificarea) sau • metoda simulării cognitive a rezolvării unei probleme sau • metoda analizei prin cooperare în grup
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și o construcție a rezolvării lui ca situație reală, ca situație-problemă, atunci ea poate fi reprezentată și grafic, rezultând un instrument mai complex Harta conceptuală a proiectării. În centrul său este conturat contextul pedagogic, iar apoi este utilizată în determinarea rutelor posibile ale desfășurării activității și în elaborarea proiectului-construct concret, prin alegerea din fiecare element antrenat a variantei considerate optime pentru realizarea finalităților. Proiectarea behavioristă aducea, în prim plan, lanțul prescris de acțiuni, pe skilluri de învățare (R.M. Gagné), pe când cea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care educatul o urmează întocmai, conform programării, ci căutarea unui mod de închegare a construcției, dar identificând și schițând alternative mai mult sau mai puțin aprofundate pentru o soluționare, după care ia decizia alegerii variantei optime. Astfel apare, prin trasarea rutei/rutelor alternative, un schelet, o schelă, cu marcarea punctelor-elemente strict necesare construcției, a relațiilor între ele, a unei dispuneri structurale, a unei delimitări de conținut și spațiu. De aici, ideea ilustrată grafic și devenită regulă practică: dacă în proiectarea behavioristă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatul o urmează întocmai, conform programării, ci căutarea unui mod de închegare a construcției, dar identificând și schițând alternative mai mult sau mai puțin aprofundate pentru o soluționare, după care ia decizia alegerii variantei optime. Astfel apare, prin trasarea rutei/rutelor alternative, un schelet, o schelă, cu marcarea punctelor-elemente strict necesare construcției, a relațiilor între ele, a unei dispuneri structurale, a unei delimitări de conținut și spațiu. De aici, ideea ilustrată grafic și devenită regulă practică: dacă în proiectarea behavioristă trebuie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
algoritm, o ordine anume a pașilor prescriși și urmați apoi de către profesor în dirijarea activității, ilustrativ fiind aici modelul încă larg răspândit la noi, în proiectarea constructivistă, alternativele reprezintă esența proiectării în mod propriu. Sau alți cercetători, după ce compară diferite rute în astfel de proiectări, în trecerea de la empiric la științific, tehnologic, sintetizează principalii pași, printr-o îmbinare a manierei behavioriste și cognitiviste, constată că rezultă modele de hărți conceptuale ale proiectării unei unități de învățare sau de diagrame ca imagini
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum educatorul cunoaște, înțelege și anticipă variante de rezolvare a situației de instruire ca rezolvare a probleme, prin elementele contextului pedagogic incluse (ca noduri ale rețelei), prin relațiile structurale între ele (ca arce relaționale între acestea), prin detalierile făcute, prin rutele metodologice trasate pentru diferitele alternative de soluționare curriculară. Iar aceste rute, mentale și trasate pe harta cu toate elementele instruirii antrenate în proiectarea reală, cu alternative ale elementelor contextului pedagogic (obiective, conținuturi, resurse, strategii, roluri, evaluare), nu reprezintă decât variante
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de instruire ca rezolvare a probleme, prin elementele contextului pedagogic incluse (ca noduri ale rețelei), prin relațiile structurale între ele (ca arce relaționale între acestea), prin detalierile făcute, prin rutele metodologice trasate pentru diferitele alternative de soluționare curriculară. Iar aceste rute, mentale și trasate pe harta cu toate elementele instruirii antrenate în proiectarea reală, cu alternative ale elementelor contextului pedagogic (obiective, conținuturi, resurse, strategii, roluri, evaluare), nu reprezintă decât variante posibile ale abordării, desfășurării activității proiectate, din care apoi educatorul decide
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării inductive, cu valorificarea intensivă a punctelor de sprijin date, ► ruta-spirală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării inductive, cu valorificarea intensivă a punctelor de sprijin date, ► ruta-spirală cu adăugarea de la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării inductive, cu valorificarea intensivă a punctelor de sprijin date, ► ruta-spirală cu adăugarea de la etapă la alta a plusului câștigat, cu eventuale reveniri, noi acumulări în înțelegere, interpretare, ► ruta-arbore cu inserarea a opt
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
identificării elementelor conceptului de bază implicat contextul construirii înțelegerii și rezolvării situației de învățare. Dar s-a recurs și la harta ca o urzeală de relații acționale, cognitive: atât în interiorul contextului, cât și între diferitele detalieri ale elementelor sale, prin rutele alese pentru a constitui variante de concretizare ale lui. Prin acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin obiective"), ci poate fi una
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum gestionează resursele necesare pentru succesul experiențelor de învățare, • cum maximizează sarcinile și situațiile necesare noii abordări, • cum identifică și analizează diferitele efecte asupra motivării educaților și a interrelaționării lor ș.a. Iar acestea se concretizează • în modul cum proiectează căile/rutele de rezolvare, • cum antrenează în alternative elementele contextului pedagogic, • cum previne diferitele probleme critice, erori, disfuncții, atitudini. Desigur că nu se pot îndepărta total practici ale managementului clasic, existând elemente care-l solicită pentru a da fondul general al activității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiențe formative și educative, • să stimuleze o bună comunicare și relaționare, • să prevadă utilizarea punctelor tari și a celor slabe, a restricțiilor, • să permită luarea științifică, rațională a deciziilor adecvate, • să ofere climatul afectiv necesar, • să provoace alternarea procedurilor și rutelor metodologice, • să valorifice experiențele anterioare, • să asigure diferențierea în îndrumare și stimulare, • să faciliteze libertatea de afirmare în clasă. Nu putem ignora în justificarea leadershipului nici dimensiunile morale importante, cu principii reconsiderate, pentru eficientizarea aplicării lui, pentru consolidarea recunoașterii educatorului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare, autoevaluare, cu rolul dominant în dezvoltarea profesională a practicienilor prin soluționarea problemelor contextului, prin experimentul de intervenție în ameliorarea situației. • Acțiunea-formare-cercetare în educație: pentru cercetarea obținerii succesului, pe ruta profesională individuală sau colectivă, în dezvoltarea profesională și cercetarea eficienței instituției. Fiecare educator are un plan de dezvoltare profesională în timp și cuprinde și acțiunea de cercetare, nu numai programe oficiale de formare continuă, cu acumularea de date pentru luarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
navelor Marinei Statelor Unite... Dar Marine Corps (sau "Corps", cum îl denumesc americanii), recunoscut în 1947 ca serviciu independent, al cărui comandant își are sediul la statul-major al interarmelor, are misiuni bine definite. El trebuie "să stăpânească zonele esențiale pentru protecția rutelor marine, să le ocupe, să desfășoare operațiuni terestre esențiale pentru inițiarea unei campanii navale". Tot el este responsabil de siguranța clădirilor, a bazelor militare și a ambasadelor. Era, la origine, funcția sa esențială. Dar Corpul mai are ca misiune și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deci în Orient. În acea zonă a lumii, navigatorii portughezi și spanioli deja ajunseseră, dar în urma călătoriilor care înconjurau Africa, prin Capul Bunei Speranțe. Cu alte cuvinte, prin sud și est, spre India. Columb însă, dorea să înconjure pământul pe ruta vestică, ghidându-se după harta astronomului Toscanelli din Florența, care afirma că Pământul este rotund. Numai că Toscanelli calculase greșit, stabilind circumferința Terrei prea scăzută. Japonia și China ar fi trebuit să se afle cam în locul unde Columb a zărit
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
De ce America nu s-a numit Columba? Planul călătoriei lui Columb, bazat pe calculele greșite ale geografilor timpului, a fost o mare eroare a istoriei. Dar până la urmă a fost norocos pentru omenire. Descoperirea Americii e mult mai prețioasă decât ruta vestică spre India. Ilustrul navigator a fost nedreptățit de istorie. Nici măcar nu i-a fost dat ca Lumea Nouă să-i poarte numele. Continentul găsit putea să fie numit Columba. Înainte de a muri, în 1506, aproape uitat și sărac, a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]