KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

de a rămânea neutră, că a luat drept deviză a atitudinei sale neutralitatea și mănținerea ordinei, aceste două condițiuni primordiale care-i sânt impuse prin tractate. Acuma ar fi deci rândul Europei de a-și ține făgăduința, căci privirile românilor sânt țintite asupra ei și așteaptă cu încredere ca situația țărei lor să fie bine definită în conferințele de la Constantinopole, să hotărască condițiile și să precizeze garanțiele mai bine decum a făcut tratatul și convenția din Paris. România trebuie constituită nu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
pe Turcia, ba poate că Anglia ar și rumpe relațiile diplomatice cu ea. Deși ocuparea Bulgariei de cătră ruși trebuie privită cu părere de rău, totuși Anglia n-ar pune-n mișcare un singur regiment pentru apărarea Bulgariei. Interesele Angliei sânt în Bosfor și va ști să și le păzească la vreme. Proiectul de constituție a fost proclamat solemn pentru tot imperiul. Principiele ei sînt: 1) Suveranitatea sultanului în aceleași margini ca și monarhii constituționali din Europa 2) responsabilitatea ministerială 3

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
înecînd c-o rară obrăznicie orice muncă spirituală adevărată, orice merit adevărat. Dar ce să mai vorbim asupra acestei materii? Prin pripirea celor crescuți de mici copii la Paris ni s-au îngreuiat preste măsură lupta pentru existență, libertățile nu sânt decât tot atâtea forme de nelibertăți, căci liber nu e decât omul ce trăiește din munca productivă a mâinilor sale. Numai acela e în stare de a aproba binele unde-l vede si munca temeinică. Dar cei cari își fac

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și cari defectele instituției breslașilor? Cum erau organizate breslele, ce puteri judecătorești aveau? Apoi vine terenul larg al dreptului canonic, rămas cu totul în desuetudine astăzi. Cari sânt principiile de drept ale "obiceiului pămîntului" întru cât îl întîlnim în

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și cari defectele instituției breslașilor? Cum erau organizate breslele, ce puteri judecătorești aveau? Apoi vine terenul larg al dreptului canonic, rămas cu totul în desuetudine astăzi. Cari sânt principiile de drept ale "obiceiului pămîntului" întru cât îl întîlnim în cronice și documente? Ce înțeleg documentele sub denumirea de "drept romînesc"? Cât despre științele naturale, aicea terenul e nemărginit. Las-că aproape toată nomenclatura de pîn-acuma este coruptă, dar chiar

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
cât îl întîlnim în cronice și documente? Ce înțeleg documentele sub denumirea de "drept romînesc"? Cât despre științele naturale, aicea terenul e nemărginit. Las-că aproape toată nomenclatura de pîn-acuma este coruptă, dar chiar metoadele pedagogice cu totul neintuitive în cari sânt scrise cele mai multe cărți de știință-naturală ar merita serioasa luare aminte a actualilor studenți și viitorilor profesori la institutele secundare. Laudabilă este intenția de a introduce exercițiile (nu studiul) de scrimă și gimnastică, dar n-ar trebui să lipsească nici muzica

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
M. Sale e pe deplin mulțămitoare. În același senz se esprimă o telegramă din Petersburg adresată Corespondenței politice: După relații primite aici din izvor competent starea sănătății sultanului Abdul Hamid este cu totul normală. Știrile despre simptomele unei boale mentale sânt răspândite de partida lui Midhat Pașa, spre a motiva agitațiunile începute pentru o nouă schimbare pe tron. Aici se crede că o asemenea catastrofă nu e verisimilă. [13 februarie 1877] ["ÎN SERBIA SÎNT ALEGERI... În Serbia sânt alegeri pentru Scupcina

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
aceasta e desigur caracteristică. În vremea când statul sârbesc era în război cu Poarta, patrioții semiți ai Serbiei s-au adresat direct la turci pentru a căpăta drepturi egale. Astăzi, în loc de a fi împușcați, jure belli, la colțurile ulițelor, ei sânt aleși în Scupcină. 326 {EminescuOpIX 327} Tratările de pace între plenipotanțiarii sârbi și Poarta otomană vor avea rezultat bun. În 8/20 luna curentă au avut loc în palatul Ministeriului de esterne cea Întâi conferință între delegații sârbi și Savfet

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
chiotele unui auditoriu foarte primitor de asemenea hrană, care nu apelează la inteligență sau la inimă, ci la simțiri mult mai josnice. Dac-am avea înainte-ne un talent de rând, toate reflecțiile noastre ar fi de prisos. Ele ni sânt inspirate numai de convingerea că avem a face c-un talent superior, căruia voim a-i arăta toate greutățile pe care le-a întîmpinat și le va întîmpina încă în spinoasa cale de "actor romîn". Din parte-ne dorim din

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
de ministrul afacerilor străine, de generalul Protici și de colonelii Leșianin și Horvatovici. Acest din urmă este comandantele forțelor sârbești în valea Timocului. [3 iunie 1877] ARESTARE Faptele cari s-au petrecut în târgușorul Darabanii din ținutul Dorohoiului nu ni sânt încă cunoscute pe deplin și nici nu știm dacă instrucția procurorului trimis de Curte la fața locului s-a mântuit - de aceea nici n-am dat sama despre acele întîmplări, ci așteptăm constatarea veridică și nepărtinitoare a lor. Nouă ni

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
fost arestat preventiv la stația Pașcanii pe când venise cu trenul de la București. [3 iunie 1877] PROBLEME PEDAGOGICE Am spus-o într-un rând că ceea ce ne inspiră durerea cea mai mare și o adevărată teamă de viitorul acestei țări nu sânt pe atâta oamenii generației actuale pe cât tinerii noștri, cari vor stăpâni în viitor soartea nației lor. Lucrarea continuă a instituțiilor prea liberale au consistat la spiritele tinere în dărâmarea oricării autorități dumnezeiești și omenești, într-o încredere oarbă în propria

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
și aci ai greșit. Bagă de samă. - A greși este o faptă omenească, răspunse copistul. - Prea bine. A greși este o faptă omenească, însă nu-i mai puțin adevărat că cineva trebuie să primească observații când le merită. - Eu nu sânt învățat să primesc observațiuni. - Dacă ați fi în cancelaria mea, ați învăța să primiți observații, căci ori de câte [ori] ați face greșeli le-aș observa. - Nu voi fi niciodată la d-ta, la instrucție. Atunci judecătorul, văzând că acest

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
După o nouă somare ca să iasă și după un nou refuz, d. prim-procuror ca șef nemijlocit îi ordonă să iasă, după care d. copist se depărtă. Zicem șef nemijlocit, căci la anchete locale e știut că toți agenții publici sânt de drept la ordinele judecătorului de instrucție. {EminescuOpIX 392} Acest act de nesubordinație ar fi fost în sine nimica toată și cădea simplu asupra culpabilului, căci un judecător e în genere prea sus pentru grațiozitățile unui copist. Dar d. Elefterescu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Sibiiu, 1877, 1 vol. 8, de 200 pagini În Institutul de teologie și pedagogie din Sibiiu, care se vede a fi menit să dea preoți și învățători comunelor gr. -orientale din arhidieceză, se predau pe lângă cunoștințe teoretice și acelea cari sânt trebuitoare preoților și învățătorilor ca viitori plugari și {EminescuOpIX 394} povățuitori ai țăranului. D. D. Comșa, profesor la acel institut, ne dă un rezumat al prelegerilor sale de pomărit pe care l-a mai fost tipărit o dată în foișoara "Telegrafului

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
esplică că, pe când țările pleșuve adese ajung a fi bântuite de secete îndelungate și vijelii, țările încarcate de pomi arareori duc lipsă de umezeala atât de priincioasă plîntelor. În țările locuite de români condițiunile naturale și economice, cu puține escepții, sânt priincioase, pe alocurea foarte priincioase culturei pomilor. Cu toate aceste, pomăritul la români s-a aflat și se află și astăzi într-o stare aproape deplorabilă. Deprinși a se încrede orbiș în ce produce natura însăși, țăranii noștri așteaptă totul

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
a întocmit, încît a fost cu putință, conform condițiunilor ce are să întrunească un manual îndemînatic și popular. La sfârșitul manualului se află un adaos, cuprinzând foloasele, înființarea și cultura gardului viu precum și prepararea compostului. Adevărat că legumăritul, florăritul, stupăritul etc. sânt ramuri cari și ele trebuie introduse și cultivate în grădina școlară. Însă ramul cel mai important este și rămâne pomăritul, un ram care, pentru grădinile școlare de înființat sau de curând înființate, va servi oarecum de început și fundament pe

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Noi îi dorim autorului ca răspândirea cărții sale să-l încurajeze a lucra cu aceleași vederi și celelalte ramuri ale economiei agricole. [10 iunie 1877] MUNTENEGRU ["CREADĂ CINE CE-I PLACE... Creadă cine ce-i place, căci știrile din Muntenegru sânt foarte contrazicătoare. O depeșă venită din Constantinopole sub data 8/20 iunie spune că muntenegrenii au fost bătuți, că s-au reproviantat Niksici și că trupele otomane au ocupat înălțimile de la Ostrog și mai multe localități. Acestea de la Suleiman Pașa

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
2 issbași și căzîndu-le în mână multă muniție și proviant. În fine înainte de două zile să fi luat încă 2 forturi, Klacin și Mostin, asemenea lângă Niksici. Se vede că în curând vor lua cetatea chiar. Altfel aceste forturi nu sânt întărituri moderne, cari ar putea să reziste tunului. Ele au fost luate cu asalt deci cu pușca și hangerul. [17 iulie 1877] {EminescuOpIX 405} TÎRNOVA Moltke, ai cărui ochi s-au bucurat de farmecul Bizanțului și al Asiei Mici, susține

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
e în stare însamnă a abuza de dânsa și a o strica. Pe de altă parte, veche fiind, ea e și bogată pentru cel ce o cunoaște, nu în cuvinte, dar în locuțiuni. Căci la urma urmelor e indiferent cari sânt apucăturile de care se slujește o limbă, numai să poată deosebi din fir în păr gândire de gândire. Un singur cuvânt alăturat cu altul are alt înțeles. Să luăm bunăoară cuvântul samă (ratiocinium) și să vedem la câte locuțiuni au

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea "ghiaur" și fiece popor îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea mai bună dintre lumile ce sânt cu putință. A trăi și a vorbi însă după placul altora e nedemn atât de-un om îndeosebi, cât și de un popor. Fiecine vorbește și scrie limba sa pentru sine, nu pentru străini. Când limba, în urma dezvălirii ei firești

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
un popor de peste zece milioane de suflete au fost compus numai din nătângi și că n-au avut nici destul auz, nici destulă minte pentru a-și plăsmui o limbă cumsecade, a primi apoi ciudatul axiom că numai d-nii filologi sânt oameni cuminți, carii ne pot pune la cale după teorii pe care le sug între patru păreți din degetul cel mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească, care au vorbit și scris bine și într-un fel

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
ochi, și nime nu se mai plângea de nimic, de silă sau de strâmbătate în zilele lui Traian împărat. Singura locuțiune învechită este "a-i veghea voie cuiva", înlocuită astăzi prin "a-i intra cuiva în voie"; încolo aceste șiruri sânt astăzi înțelese la Oradea Mare sau în Sighetul Maramureșului, deși sânt scrise înainte de 250 de ani la... Buzău. Întreg cronograful acesta, scris mărunțel pe mai bine de 800 de fețe și bogat în locuțiuni proprie numai limbei românești ar fi

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Pașa că pe calea Lovcea-Plevna se observă niște mișcări suspicioase ale unor mase, contra flancului aripei drepte turce. Osman Pașa nu părea surprins de aceasta, căci prin recunoașteri din zilele precedente avea cunoștință că niște detașamente ruse, nu prea tari, sânt în mișcare spre șosea și astfel el înainte de comunicare luase dispozițiuni și dăduse ordinile necesare. Aceste {EminescuOpIX 410} ordine erau ca aripa dreaptă, apărată îndeajuns prin șanțurile ei solide, să se țină în defensivă. Ordinul s-a executat. Rușii din

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
centimetrul pătrat. Abonamentele se primesc la toate oficiele postale din țară, iar în București la librăria Mihălescu et Luis, strada Lipscani, și la redacțiune, strada Neguțători, no. 21. Administrator e B. V. Vermont. [10 august 1877] ["ACESTE SÎNT CUVINTELE... Aceste sânt cuvintele "Rom[îniei] Lib[ere]". Acele griji s-ar fi născut în urma unor articole de fond ale "Romînului" prin care se arată că n-ar exista nici un fel de înțelegere definitivă între guvernul imperial rusesc și cel român în privirea

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
ar exista nici un fel de înțelegere definitivă între guvernul imperial rusesc și cel român în privirea cooperării armatei noastre. [12 august 1877] GERMANIA ["GUVERNUL GERMAN... "] Guvernul german a făcut imputări către Poartă în privința barbarielor comise de trupele turcești; aceste imputări sânt bazate pe convenția de la Geneva. După interpretația germană, această convențiune îndatorează nu numai pe beligeranți a observa unul în privința celuilalt dispozițiunile ce ea conține, dar încă dă puterilor neutre cosemnatare dreptul de a stărui asupra observării esacte a acestor dispozițiuni

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]