16,244 matches
-
de această dată, pentru viitoarea „inimă”, adversitatea constituie o șansă: Revoluția franceză, care-i interzice Angliei piața continentală și îi incită pe negustorii britanici să privească înspre larg. Această țară mică, cu puțin mai populată decât Irlanda, dar aproape la fel de săracă, urmărind un proiect ambițios, asemenea tuturor celorlalte „inimi” anterioare, se lansează în producția destinată piețelor lumii, dispunând totuși de cea mai valoroasă flotă mondială. De acum înainte, de la Londra, aflată la adăpost de conflicte, este gestionat esențialul capitalurilor europene: timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
sexuală, la dezvoltarea unor noi genuri de muzică îde la jazz la rock), anunțând intrarea tinerilor în universul consumului, al dorinței și al revoltei. O lecție pentru viitor: legătura dintre tehnologie și sexualitate structurează dinamica Ordinii economice. Pe când cei mai săraci dintre americani se răscoală în ghetouri, clasa mijlocie economisește în loc să consume. Așadar crește și numărul celor a căror meserie constă în incitarea la cheltuieli: bancă, asigurări, publicitate, marketing, mass-media. între 1954 și 1973, nivelul împrumuturilor acordate de bănci familiilor americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
emisfera sudică, 78% trăiesc în cocioabe. Ei reprezintă 99,4% în Etiopia. Orașele cresc dezordonat: populația din Dacca, Kinshasa și Lagos a crescut de 40 de ori între 1950 și 2006. Există în lume 200 000 de bidonville-uri. Cele mai sărace 49 de țări de pe planetă, totalizând 11% din populația lumii, continuă să nu primească decât 0,5% din PIB-ul mondial. Agricultura mondială bate pasul pe loc, în vreme ce populația crește din ce în ce mai repede și continuă să sufere de foame. Cantitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
școala. Aceste creșteri agravează și mai mult mizeria. O parte importantă a bunurilor exportate la prețuri foarte mici îîmbrăcăminte, jucării și articole de sport) către magazinele din Europa și din America este produsă de muncitori ultraexploatați în țările cele mai sărace din Asia și din America Latină. în 2006, 250 de milioane de copii din întreaga lume - dintre care un sfert au mai puțin de 10 ani - muncesc ilegal, 180 de milioane dintre ei în condiții de exploatare intolerabile; 10 milioane sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
oferă totuși decât o foarte vagă idee asupra viitorului, chiar și pentru următorii douăzeci de ani), PIB-ul mondial va fi crescut cu 80%, iar venitul mediu pentru fiecare locuitor al planetei cu 50%. O parte semnificativă a celor mai săraci dintre ei vor fi intrat în economia de piață în calitate de muncitori, dar și de consumatori. Vor fi puse în vânzare produse adaptate puterii lor de cumpărare îalimente, îmbrăcăminte, locuințe, medicamente, motociclete, calculatoare, telefoane și produse financiare). Emigranții vor continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
motociclete, calculatoare, telefoane și produse financiare). Emigranții vor continua să-și finanțeze țările de origine prin transferarea economiilor. Microcreditul îcare permite încă de pe acum accesul la finanțarea unor mijloace de muncă pentru mai mult de 100 milioane dintre cei mai săraci antreprenori) se va extinde în 2025 la cel puțin 500 milioane de capi de familie; microasigurarea va permite chiar și celor mai sărace familii să beneficieze de un minimum de protecție socială. Chiar dacă, în 2025, aproape jumătate din populația lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
acum accesul la finanțarea unor mijloace de muncă pentru mai mult de 100 milioane dintre cei mai săraci antreprenori) se va extinde în 2025 la cel puțin 500 milioane de capi de familie; microasigurarea va permite chiar și celor mai sărace familii să beneficieze de un minimum de protecție socială. Chiar dacă, în 2025, aproape jumătate din populația lumii nu va supraviețui decât cu doi dolari pe zi, locuitorii planetei care vor participa la economia de piață și vor ști să citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
la utilizarea lor, permițând accesul la cultură, la educație și la informație. Controlul proprietății intelectuale va și el tot mai greu de asigurat. în toate sectoarele consumului se vor pune în circulație și produse foarte ieftine. Ele vor permite indivizilor săraci din toate țările să intre în economia de piață, iar clasei de mijloc să consacre o parte tot mai mică din venituri pentru cumpărarea produselor alimentare, a calculatoarelor, automobilelor, îmbrăcămintei, echipamentului casnic. Cea mai mare parte a venitului claselor mijlocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
acoperire a riscurilor de pe piețele financiare) vor completa regimurile de asigurări sociale și vor deveni - dacă nu sunt încă de pe acum - primele industrii ale planetei în privința cifrei de afaceri și a profiturilor pe care le vor realiza. Pentru cei mai săraci, microasigurarea va deveni un instrument esențial al reducerii insecurității. Pe de altă parte, pentru evitarea precarității, fiecare va dori să se deconecteze, adică să se distanțeze, să se apere de agresiunile prezentului. Industriile de divertisment îturism, cinema, televiziune, muzică, sport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Toate întreprinderile și toate națiunile se vor organiza în jurul acestor două exigențe: a proteja și a distra. A te proteja și a te sustrage temerilor care proliferează în întreaga lume. Ubicuitatea nomadă încă înainte de 2030, toți oamenii, cu excepția celor mai săraci, vor fi conectați, oriunde s-ar afla, la toate rețelele informatice prin infrastructuri cu bandă largă, mobile îHSDPA, WiBro, WiFi, WiMax) și fixe îfibră optică). în felul acesta, oricine se va afla în situație de ubicuitate nomadă. Procesul a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a unor posturi de radio, a noilor elite și a organizațiilor neguvernamentale. în cursul acestui proces, anumite etnii, regiuni și popoare vor decide să nu mai trăiască unele alături de celelalte; regiunile bogate se vor debarasa de povara constituită de regiunile sărace, așa cum a făcut Cehia cu Slovacia. Dintre democrațiile existente, Flandra ar putea decide să se separe de Valonia, Italia de Nord de Italia de Sud, Catalonia de restul Spaniei. Scoția ar putea să-și reclame și ea independența; kurzii ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
întreprinderilor, a consumatorilor și a muncitorilor. Ele vor cheltui sume considerabile pentru a modela opinia publică și pentru a-și fideliza clienții; vor impune ca aceștia să respecte necondiționat normele și să-și cumpere produse de autosupraveghere. Pentru cei mai săraci, microasigurarea nu va mai fi, ca în forma a noua, un instrument al promovării democrației, ci substitutul său. Industriile divertismentului vor utiliza și ele tehnologii de supraveghere, propunând spectacole mereu adaptate la reacțiile spectatorilor, ale căror emoții vor fi permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
domenii ca: mediul înconjurător, securitatea privată, mercenariatul, arbitrajul, produsele de supraveghere, infrastructurile de rețele îmai ales cele de finanțe), salubritatea, echipamentele urbane, protecția mediului, transporturile și comunicațiile. Se vor deschide, mai mult ca oricând, piețe gigantice pentru produse destinate celor săraci. în special microcreditul va deveni mai important decât sistemul bancar tradițional. Diverse companii de asigurări vor fi interesate să gestioneze fondurile acestor „circuri”, garantându-le ascensiunea. Unele „circuri” vor avea îndrăzneala și inteligența să-și schimbe radical profilul și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cu mai puțin de doi dolari pe zi, vor depăși ca număr 3,5 miliarde în 2035, față de 2,5 miliarde în 2006. Slăbite, statele nu vor mai putea finanța venituri decente de asistență; tentativele de a reduce numărul celor săraci numai prin intervenția forțelor pieței se vor solda cu un eșec: creșterea nu va furniza destule locuri de muncă; producția de bunuri specifice destinate acestei categorii nu va fi suficientă pentru a da tuturor acces la produsele de bază; piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
să se instaureze într-o zi un regim dictatorial. Războaie între pirați și sedentari Pirații i-au atacat întotdeauna pe sedentari: pentru bani, în numele credinței, al sărăciei, de dragul unei ideologii sau al unei ambiții naționale; au făcut-o cu mijloace sărace și fără a manifesta vreun respect pentru viața oamenilor. Aceleași motive au dus la prăbușirea Imperiului Roman și, în zilele noastre, a Ordinii economice. Pe toate mările, la fel ca în Antichitatea cea mai îndepărtată, pirateria, criminală sau politică, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de altă parte, reglementată și mondializată, piața nu va mai căuta să pătrundă în sanctuarul democrației. Ea va descoperi chiar că este profitabil să dezvolte unele instrumente în slujba democrației, să creeze infrastructuri urbane, produse împotriva obezității sau destinate celor săraci. Așadar noile tehnologii vor face posibilă o nouă abundență a apei și energiei într-un mediu protejat și într-o climă care-și va regăsi echilibrul; arhitecții și urbaniștii vor inventa orașe în funcție de necesitățile omului; artiștii îi vor face pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
când toți erau orbi și rătăceau imunzi și flămânzi prin oraș, dispuși la orice pentru un rest de pâine uscată acoperită de mucegai, pentru orice ar fi putut fi ingerat, cel puțin mestecat, astfel încât să înșele foamea cu sucurile sale sărace, și-o imagină pe soția medicului conducând pe străzi, prin ploaie, mica sa turmă de nefericiți, șase oi rătăcite, șase păsări oarbe căzute din cuib, șase pisoi orbi nou-născuți, poate că într-una din acele zile, pe vreo stradă oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
șase, am luat o birjă până în Rue des Moines, dar am coborât la colțul străzii, întrucât preferam să merg pe jos până la hotel și să-l cercetez înainte de a intra. Era o străduță cu prăvălioare care slujeau nevoilor unor oameni săraci și cam pe la mijlocul ei, pe stânga, cum mergeam, era Hôtel des Belges. Hotelul în care stăteam eu era destul de modest, dar în comparație cu acesta părea de-a dreptul magnific. Era o clădire înaltă și coșcovită, care cu siguranță nu mai fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
trecătorii aceia personajele multor idile mizere. Erau funcționărași și vânzătoare, bătrâni care ar fi putut foarte bine să fi coborât din paginile romanelor lui Balzac; membri - masculini și feminini - ai profesiilor care adună profituri de pe urma slăbiciunilor omenirii. Străzile cartierelor mai sărace ale Parisului pulsează o vitalitate a mulțimii care înfierbântă sângele și pregătește sufletul pentru neprevăzut. — Cunoașteți bine Parisul? l-am întrebat. — Nu. Am fost aici doar în luna de miere. De atunci n-am mai venit. — Dar cum Dumnezeu de v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
longevitatea care le amână șansa de a juca o scenă de mare efect. — Dar acum... acum s-a sfârșit. Nu-mi mai pasă de el, cum nu-mi pasă de un străin. Aș vrea să știu că moare în mizerie, sărac și flămând și fără nici un prieten. Sper să putrezească de vreo boală scârboasă. Am terminat cu el! Mi s-a părut că acum ar fi fost potrivit să spun ceea ce sugerase Strickland: — Dacă vrei să divorțezi de el, e dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
este viziunea pe care a păstrat-o întotdeauna, orbindu-l, așa încât nu mai putea să vadă realitatea. În pofida brutalității adevărului, continua să vadă cu ochii spiritului o Italie a briganzilor romantici, a ruinelor pitorești. El picta un ideal - un ideal sărac, banal și deteriorat, dar era oricum un ideal. Și asta conferea un șarm de netăgăduit caracterului său. Pentru că simțeam acest lucru, spre deosebire de alții, mie Dirk Stroeve nu mi se părea pur și simplu un motiv de batjocură. Colegii lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
medicilor din Anglia. În cursul unei greve fusese angajat ca zugrav. Între timp, nu încetase nici o clipă să se ocupe de arta lui; dar, plictisindu-se curând de atelierele comune, nu măi lucra decât singur. Niciodată nu fusese atât de sărac încât să nu-și poată cumpăra pânze și vopsele și, de fapt, de altceva nici nu mai avea nevoie. În măsura în care-mi puteam da eu seama, nu picta deloc ușor și în încăpățânarea lui de a nu accepta ajutorul nimănui, pierdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
el. Am văzut că nevastă-sa e gata să izbucnească în lacrimi. Dar nu numai pentru că e un geniu te rog să-mi dai voie să-l aduc aici, ci pentru că e o ființă omenească și pentru că e bolnav și sărac. — N-am să-l primesc niciodată în casa mea. Niciodată! Stroeve se întoarse către mine: — Spune-i, te rog, că e o chestiune de viață și de moarte. E imposibil să-l lăsăm în gaura aia nenorocită. — E absolut evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
te-ar fi disprețuit așa cum te disprețuiește acum. I-am sugerat să se ducă o vreme în orașul său de baștină. Îmi vorbise adeseori despre orășelul liniștit de undeva din nordul Olandei unde mai trăiau încă părinții lui. Erau oameni săraci. Tatăl său era dulgher și stătea într-o căsuță veche de cărămidă roșie, curățică și frumușică, de pe malul unui canal cu apă lenevoasă. Străzile erau largi și pustii. De două sute de ani orașul era pe moarte, dar casele aveau încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cât și Strickland voiau să se îndrepte spre Orient și întâmplarea a făcut ca singurele posibilități de angajare să fie oferite de vase care mergeau spre vest. De două ori Strickland a refuzat angajamente pe cargoboturi care primeau și oameni săraci în drum spre Statele Unite și o dată o slujbă pe un vas de cărbuni care mergea la Newcastle. Bill Ghioagă nu suporta încăpățânarea care n-avea drept rezultat decât pierderi pentru el și ultima dată i-a dat afară din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]