6,982 matches
-
toți se găsesc argați pe la unii și alții, negăsind (e vorba de 90 de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noaptea e zi, că negrul e alb, că bărbatul e femeie, că viața e moarte? Totuși, în plan social, logica terțului exclus acționează ca o veritabilă logică de excluziune: binele sau răul, dreapta sau stînga, femeile sau bărbații, bogații sau săracii, albii sau negrii. Ar fi revelator să întreprindem o analiză a xenofobiei, a rasimului, a antisemitismului sau a naționalismului în lumina logicii terțului exclus. Astăzi trăim în plină deșănțare pornografică a gîndirii binare. Logica binară a adevărului absolut și a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
era determinată, în principal, de importanța socială a valorii ocrotite: proprietatea privată, veniturile statului etc., dar, mai ales, de poziția socială a făptuitorului și a victimei. Astfel, cei înstăriți primeau pedepse relativ ușoare, de regulă bănești, (amenzi, confiscarea averii), în timp ce săracii suportau pedepse grele, cum ar fi privarea de libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
măslinul și vită cea de vie cîntă și rîd în jurul ușii noastre, si pruncii noștri ne aduc flori și fructe. Atuncea geamătul și-ndurerarea sînt pe deplin uitate, deși la moară sclavul macină, 415 Și este-n lanțuri prizonierul, și cel sărac în temnița, și-n cîmp zace soldatul Cînd osul cel zdrobit l-a doborît, gemînd, printre cei morți mai fericiți. E lesne să te veselești în corturile abundentei: Acestfel aș putea să cînt și să mă veselesc: dar nu-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Enitharmon sub minunatul nostru arbore, Încît să se Destrame Los că fumul și să nu mai fie, 115 Trageți-o-n jos pe Enitharmon la Spectrul lui Urthona, Și lui dați-i domnie peste Los, groaznică umbră. Siliți pe cei săraci cu o Coaja de pîine să trăiască, prin dulci și blînde meșteșuguri. Zîmbiți cînd se încrunta, si încruntați-vă cînd ei surîd; și cînd un om arată palid De cumpătare și de truda, spuneți-i că arată sănătos și fericit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ci reprezintă încă răspunsul individului față de solicitările mediului. Există însă o categorie de fapte din domeniul noutății, spune C. Rădulescu-Motru, care dizolvă misticismul: opozițiile. "În lume este moarte și este viață; este plăcere și durere; lumină și întuneric; bogat și sărac; sunt puteri care se ciocnesc până se nimicesc; între libertate și sclavie sunt întâmplări ajutătoare, și altele dușmane omului... Aceste contrarietăți deșteaptă de la început mirarea și spaima. Misticul, în fața lor, rămâne fără răspuns, sau dă un răspuns superficial"183. Experiența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
aia regalitatea nu-i chiar o instituție perimată... Și nici Regele... Octav: Dacă te aude mama, îți dă foc la cort...! Groparul: Da, domnule, omul are nevoie să se devoteze... să se dedice... Și de atîta amar de vreme, românu, săracu, n-are pe cine admira... n-are nici de ce și cui să se dedice... I l-au luat pe Dumnezeu și i-au băgat pe gît o ideologie aberantă... patria i-a fost înlocuită cu marele partid..., familia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
chiar foarte bine... Gh. P. doi: A, stai că-l știu..., într-adevăr, făcea un Lenin...! a luat și un premiu de interpretare după cîte știu..., numai că, după aia, tot ce juca semăna cu Lenin... Gh. P. unu: Așa, săracu'! De aia, ca să scape de Lenin, voia să joace Falstaf... și s-a pus pe o cură de îngrășare... care l-a băgat în pămînt... Gh. P. doi: (continuînd să caute în album) Unde naiba e..., că după figură îl
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu altceva! Săracii, stăpînii mortului, nici ei n-apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
aia regalitatea nu-i chiar o instituție perimată... Și nici Regele... Octav: Dacă te-aude mama, îți dă foc la cort...! Groparul: Da, domnule, omul are nevoie să se devoteze... să se dedice... Și de atîta amar de vreme, românu', săracu', n-are pe cine admira... n-are nici de ce și cui să se dedice... I l-au luat pe Dumnezeu și i-au băgat pe gît o ideologie aberantă..., patria i-a fost înlocuită cu marele partid..., familia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
semn naibii...! Octav: Să știi c-a fost... Nu trebuia să-l arzi...! Matei: Mă...! Și dacă vrei să știi, am fost și persecutat politic... Octav: Nu mă mai miră nimic... Matei: Da, băiatu', am făcut și eu pușcărie... Octav: Săracu'! Cîți ani ai făcut? Matei: ...Vreo patrușcinci... Păi nu spui tu că toată țara a fost o mare pușcărie?! Octav: Nea Matei..., vino să te pup! Matei: Lasă pupăturile..., să mai luăm cîte o gură de whisky, urîte-s paharele astea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o dau de sufletul lui... (groparul înțelege) Groparul: (după o pauză) Ce mai spune Ovidiu...? Octav: (paradă) Habar n-am...! Nu știu! Tace! E plecat... umblă prin rai, sau prin iad cu jumătatea mea după el... I-o fi greu, săracu'! Groparul: Și tu, al naibii, zburzi pe-aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
așteaptă cultura..., spiritul... filosofia... Nu-i așa, Groparule? Groparul: Păi...! Octav: De fapt, domnu' gropar este partenerul meu... El vinde vorbe... Groparul: Da nonprofit... Octav: Adevărat... El a scăpat de teroarea eficienței... Și vine lumea la el puzderie... tineri, bătrîni, săraci, bogați... Încep prin a vrea să cumpere o Coca sau o lumînare, și după ce le livrează o groază de cuvinte, toți se întreabă dacă n-ar fi bine să se sinucidă... Înțelegi? Mona: Da, sigur... înțeleg. Și? Octav: Și maestrul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Muncii, noul premier olandez, J. den Uyl, s-a aventurat, la volanul mașinii personale, într-o vizită incognito în România. A solicitat doar viză pentru el și soție, refuzând orice ofertă a părții române de a-l asista. Nu știa săracul ce îl aștepta pe meleagurile noastre mioritice. Încă nu venise în contact cu benzinăriile noastre și WC-urile lor, sau cu cazarea la un hotel neavizat de rangul oaspetelui. Chiar de la trecerea graniței, i s-a atașat o umbră discretă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a dezvoltării. Dezvoltarea umană este definită în Raportul PNUD menționat mai sus ca o lărgire a posibilităților de alegere a oportunităților pentru oameni. Noțiunea merge mai departe decât nevoile de bază care îi privesc pe toți oamenii, nu numai pe săraci, nu numai țările sărace, nu numai cerințele primare ale existenței lor. Dezvoltarea umană se aplică atât țărilor avansate, țărilor industriale, cât și țărilor cu venituri medii și celor cu venituri scăzute. Indicatorii pentru țările avansate sunt, desigur, diferiți, deși, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
reproducția umană și permite realizarea idealului familiei dorite. Bunăstarea, educația și sănătatea sunt factori decisivi pentru consolidarea familiei, care devine baza solidă a unei națiuni aspirante la progres social și cultură avansată. 4. Dezvoltarea umană este bună pentru mediul fizic. Săracii sunt în același timp cauza (deși nu sunt singurii) și victima principală a degradării mediului. Despădurirea, deșertificarea și eroziunea solului se reduc odată cu reducerea sărăciei. Impactul creșterii populației și a densității ei asupra mediului este mult controversat. Determinant este însă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
originală a unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola lui Păcală, punând accentul pe resursele creatoare ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le Paresseux [Leneșul] reactualizează în schimb, meditația existențială în jurul unei
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
cu jocul cu alți copii, cu mersul la școală și temele, cu discuțiile cu părinții, cu lectura etc.) și, din nefericire, practicile de televizionare sunt marcate de decalaje între copiii din familiile sărace și cei proveniți din familii înstărite (cei săraci se uită mai mult la televizor). Cu atât mai expuși sunt copiii dacă se are în vedere că televizionarea în rândul lor include preponderent programe TV care nu sunt destinate categoriei lor de vârstă: astfel, studiile arată că 80% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
trimis în țară cu slujbe, fiind cu boierie, dreptate am poruncit să faci au nedreptate și jafuri?” La încercările de justificare ale acestuia, că „un covor și niște tipsii și tingiri ce au fost luat mită, de au făcut nedreptate săracilor, zicea că le-au dăruit mânăstirii Strehaii”, Brâncoveanu ripostează cu umor: „Auziți, boieri, cu jafuri și nedreptăți face pomene!” Cu atât mai neașteptată și nedreaptă s-a dovedit a fi intriga lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, unchiul lui Brâncoveanu, pe care
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
existențe, se aleg cu câte o băncuță de lemn pe care se așază la intrarea unei cocioabe, sub o salcie prăfuită, scăpați de teama de a mai Încasa vorbele aruncate de câte un lacheu: — Du-te, omule! Nu dăm la săraci decât lunea. Pentru toți acești nefericiți, viața se rezumă la pâine În covată, iar eleganța, la un cufăr plin cu cârpe. Micul negustor, sublocotenentul, funcționarul mărunt reprezintă figuri mai puțin degradate ale vieții ocupate; Însă și existența lor stă sub
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a fost o luptă Între starea a treia și celelalte clase. Iar În toate acestea, poporul nu a fost decât auxiliarul celor mai abili. Așa se face că, În octombrie 1830, continuă să existe două feluri de oameni: bogații și săracii, oamenii În trăsură și oamenii pe jos, cei care și-au plătit dreptul de a trândăvi și cei care se străduiesc să Îl dobândească. Limbajul societății este dublu, Însă propunerea rămâne aceeași. Întotdeauna oamenii Își datorează plăcerile vieții, ca și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vârstă pe care-l ating. Orice discuție despre bani va trebui să aibă la bază asemenea constatări. Numai așa vom putea înțelege în mod corect de ce aceste națiuni sunt bogate și altele sărace, de ce unii oameni sunt bogați și alții săraci, de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței și nu confuzia conștiinței. Andrei Pleșu ne amintește că "Spre deosebire de metafizica veche-indiană, cosmologia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]