3,304 matches
-
prin care remunerația cadrelor didactice se stabilea în funcție de gradul de cunoaștere a limbii maghiare de către acestea. El relatează că autoritățile maghiare au încercat chiar să interzică utilizarea denumirilor de localități în limba germană, chiar dacă aceste localități au fost înființate de sași în Transilvania. Prin urmare, sașii aveau mari speranțe în îndeplinirea promisiunilor făcute de România cu privire la drepturile minorităților în România Mare. Foarte curând, s-au găsit într-o situație mai rea decât înainte. Deși prin Decretul nr. 1 din 1919, emis
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
se stabilea în funcție de gradul de cunoaștere a limbii maghiare de către acestea. El relatează că autoritățile maghiare au încercat chiar să interzică utilizarea denumirilor de localități în limba germană, chiar dacă aceste localități au fost înființate de sași în Transilvania. Prin urmare, sașii aveau mari speranțe în îndeplinirea promisiunilor făcute de România cu privire la drepturile minorităților în România Mare. Foarte curând, s-au găsit într-o situație mai rea decât înainte. Deși prin Decretul nr. 1 din 1919, emis de Consiliul de guvernare a
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului (redenumit "Colțești" în a doua jumătate a sec. XX), pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate, Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că Matei Corvin îl confiscă pentru mai mulți zeci de ani. înainte de
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
din opera lui Ovidiu și, pe de altă parte, una prin primele încercări de versificație românească în Transilvania. În 1681, Valentin Frank este numit întâi notar, apoi consilier princiar și apoi din 1684 jude regal la Sibiu și comes al sașilor. În această calitate a negociat din partea sașilor păstrarea privilegilor de autonomie în Diploma leopoldină din 1691. În anul 1692 Sibiul a devenit capitala Transilvaniei. În același an Valentin Frank a fost înnobilat. În 1696 publică lucrarea "“Breviculus Originum Nationum”", în
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
altă parte, una prin primele încercări de versificație românească în Transilvania. În 1681, Valentin Frank este numit întâi notar, apoi consilier princiar și apoi din 1684 jude regal la Sibiu și comes al sașilor. În această calitate a negociat din partea sașilor păstrarea privilegilor de autonomie în Diploma leopoldină din 1691. În anul 1692 Sibiul a devenit capitala Transilvaniei. În același an Valentin Frank a fost înnobilat. În 1696 publică lucrarea "“Breviculus Originum Nationum”", în care explică originea sașilor în Transilvania. Încetează
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
a negociat din partea sașilor păstrarea privilegilor de autonomie în Diploma leopoldină din 1691. În anul 1692 Sibiul a devenit capitala Transilvaniei. În același an Valentin Frank a fost înnobilat. În 1696 publică lucrarea "“Breviculus Originum Nationum”", în care explică originea sașilor în Transilvania. Încetează din viață la Sibiu, în 1697.
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
Brașov - d. 6 martie 2015, Aachen) a fost un filozof german originar din România. În fapt, s-a născut în 19 februarie 1918, la Belgrad. Într-o convorbire cu Constantin Aslam el a declarat următoarele: Născut într-o familie de sași, a urmat liceul în limba germană la colegiul Honterus din Brașov. A studiat apoi la București filozofia, psihologia, sociologia, istoria literaturii și istoria artelor unde i-a avut ca profesori pe Ion Petrovici, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu și Constantin Rădulescu-Motru
Walter Biemel () [Corola-website/Science/304933_a_306262]
-
din ordinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei. În anul 1743 la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia și înființează exploatări de minereuri. În anul 1773 se înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu sași din Zips. În 1775 se stabilesc la Vișeu familii germane venite din Austria (Salzburg și Tirol). Între anii 1776 - 1794 vin primii coloniști din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulți copii. În anul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de Sus. Are o populație de locuitori (2011). A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramureș. O activitate minieră în regiunea localității este semnalată deja în epoca bronzului. Exploatarea aurului și argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea sașilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestata sub numele de "Mons Medius". În anul 1774 este publicată prima cercetare științifică a exploatării de minereuri. Etimologia numelui localității: Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna” < lat. *bannea sau
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
fierăstrăul. Spre sfârșitul aceluiași an (1460), Mehmed a trimis emisari la Târgoviște pentru a-l zori pe Vlad să plătească tributul întârziat. Vlad l-a înfuriat pe sultan prin uciderea emisarilor, și într-o scrisoare datată 10 septembrie 1460, adresată sașilor din Brașov, îi previne pe aceștia despre planurile de invazie ale lui Mehmed și le cere ajutorul. Vlad nu plătise tributul anual de 10.000 de ducați din 1459. Pe lângă această sumă, Mehmed i-a mai cerut și 1000 de
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
continuat până în 1461, când Mehmed i-a cerut lui Vlad să meargă la Constantinopol să negocieze. Spre sfârșitul lunii noiembrie 1461, Țepeș i-a scris sultanului că nu putea să-și permită să plătească tribut, datorită faptului că războiul cu sașii din Transilvania i-a terminat resursele, și că nu putea să plece deoarece exista riscul ca regele Ungariei să atace Valahia în lipsa lui. I-a promis sultanului că-i va trimite destul aur și băieți atunci când își va putea permite
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
În timpul primei misiuni a capturat și relansat satelitul de comunicații INTELSAT VI. În 1993 a făcut prima misiune de întreținere a Telescopului Spațial Hubble. "Endeavour" a fost scoasă din serviciu șapte luni în 1997 pentru reparații, incluzând instalarea unui nou sas. În decembrie 1998 a furnizat Modulul Unity către Stația Spațială Internațională. "Endeavour" a fost numită în urma unei competiții naționale între studenți și elevi. "Endeavour" și-a completat ultima perioadă de modificări majore (din decembrie 2003 până în 6 octombrie 2005). În
Naveta spațială Endeavour () [Corola-website/Science/305056_a_306385]
-
Brașov. După 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei, toți etnicii germani din Regatul României sunt declarați colaboratori ai lui Hitler. Tatăl lui, Felix Schlattner, a fost deportat în Rusia, la muncă silnică. În primăvara anului 1945, sașii și șvabii (populații de etnie germană) sunt expropriați. Nici familia lui Schlattner nu e cruțată de necazuri, fiind azvârliți în stradă într-o noapte de noiembrie 1948. În perioada 1952-1953 a studiat timp de două semestre, la Institutul de Teologie
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
și după pensionare a continuat să lucreze ca pastor în penitenciar și la Roșia, unde între timp nu mai există comunitatea săsească. Din 1991 este și preot misionar pentru penitenciarele din toată țara, având grijă nu numai de enoriașii evanghelici sași, ci și de femeile deținute și de cetățeni din Germania închiși în România. În ianuarie 2002 Eginald Schlattner a fost numit „Ambasador cultural al României“. Eginald Schlattner a început să scrie în anul 1990, după ce tăcuse vreme de patruzeci de
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
grotescă morală și de un ton pe cât de umoristic, pe atât de nostalgic și de pios. În a treia carte a sa, ""Das Klavier im Nebel"" (Pianul din ceață), Schlattner ne povestește viața lui Clemens, fiul unui fabricant de cartoane sas din Sighișoara (Schäßburg), care a pierdut totul după al doilea război mondial, când familia sa a fost declarată "burgheză" și fabrica a fost naționalizată. Tatăl zace în închisoare, mama este dispărută, iar tânărul Clemens lucrează într-o fabrică de porțelan
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
la biserica luterană din comuna Roșia (Rothberg), de lângă Sibiu, preotul Eginald Schlattner l-a întâmpinat pe înaltul oaspete cu următoarele cuvinte, care exprimă atașamentul său față de patria sa, România: În ianuarie 2002, în cadrul galei "Premiilor anuale ale diplomației române”, preotul sas Eginald Schlattner a fost numit „Ambasador cultural al României“, pe baza unei liste de zece argumente oficiale ale Ministerului de externe: A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012 la Editura Curtea Veche
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
a realizat și filmul "Mănuși roșii", în care a distribuit actorii Alexandru Mihăescu, Andi Vasluianu, Udo Schenk, Marcel Iureș, Mircea Rusu, Victoria Cociaș-Șerban, Dan Aștilean, Ion Grosu și Ioana Iacob. Filmul prezintă ancheta la care a fost supus tânărul student sas, Felix Goldschmidt, victimă a campaniei masive de arestări dezlănțuită de Securitatea română în anii ce au urmat revoluției din 1956 din Ungaria. Filmul a avut premiera la 5 mai 2011, la Cinema Patria din București. Interviuri
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
3.646 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul "Alba de Jos" a fost format atunci când Comitatul Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită "Alba de Sus" (în ), constând mai ales din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar "Comitatul Alba de Jos" a fost modificat, în timp ce "Comitatul Alba de Sus" a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
regiunea a făcut parte din "fundus regius", teritoriu organizat ca zonă de frontieră imperială. Comitatul Făgăraș a fost înființat în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. Cu această ocazie s-au desființat ținuturile imperiale grănicerești și autonomiile sașilor și secuilor. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Făgăraș. Teritoriul Comitatului Făgăraș
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
conexiuni spre majoritatea aeroporturilor din Italia. Hubul companiei este Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci. În momentul de față traversează o criză datorită faptului că nu a fost făcută o privatizare autentică precum alte companii similare din Uniunea Europeană (Swiss Airlines, Lufthansa, SAS). Recent a fost făcută o ofertă de privatizare pe piață publică, insă ofertele marilor companii se lasă așteptate fiindcă bilanțul companiei este foarte negativ și pierderile sunt de ordinul sutelor de milioane de Euro pe an (până acum suportate de
Alitalia () [Corola-website/Science/306091_a_307420]
-
renunțe la o serie de sloturi pe Milano Linate și Paris Charles de Gulle. În momentul de față traversează o criză datorită faptului că nu a fost făcută o privatizare autentică precum alte companii similare din Uniunea Europeană (Swiss Airlines, Lufthansa, SAS) Recent a fost făcută o ofertă de privatizare pe piață publică, insă ofertele marilor companii se lasă așteptate fiindcă bilanțul companiei este foarte negativ și pierderile sunt de ordinul sutelor de milioane de Euro pe an (până acum suportate de
Alitalia () [Corola-website/Science/306091_a_307420]
-
un monument satului săsesc din Transivania, așa cum mai era el după al doilea război mondial, cu diversitatea sa națională, confesională și culturală. În romanul următor "Das Meerauge" (Ochiul de mare) (1976), conceput după plecarea sa din România, autorul descrie soarta sașilor transilvăneni care au emigrat în Republica Federală Germania. A mai publicat romanul "Heinrich der Wagen bricht" (Heinrich cel care sfărâmă căruțe) (1978) și volumul de povestiri "Der Brautschmuck des Sebastian Hann" (Gătelile de mireasă ale lui Sebastian Hann) (2002). A
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
din evul mediu a avut parte de o organizare bazată pe existența unor grupuri etnice cu putere și influență în viața socio-economică și politică. Grupul dominant a fost aristocrația laică și ecleziastică de etnie maghiară. Alte grupuri importante au fost sașii, secuii și românii (sau vlahii - "Universitas Valachorum"), toate cu o bază etnică și etnolingvistică ("Universis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis"). Comitetul general ("congregatio generalis") al celor patru grupuri avea puteri legislative în Transilvania, dar uneori lua și măsuri care priveau
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
plus, în evul mediu, românilor le era interzis să locuiască între zidurile unor cetăți-orașe, între care Sibiu, Brașov, Cluj, Timișoara. Discriminarea consta și în existența, în secolul al XVI-lea, unor legi care prevedeau drepturi separate pentru unguri, secui și sași în comparație cu drepturile populației românești. Țărănimea română s-a revoltat de mai multe ori, cerând un tratament mai uman. Aceste revolte, ca cea a lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784, au fost suprimate imediat, în mod dur; de exemplu doi
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Prin moartea fratelui său, Johann George al IV-lea, cu care n-a avut niciodată relații bune, devine singurul moștenitor. În 1696, a luat parte la războiul cu turcii de partea Ungariei cu rezultate diferite. În bătălia de pe rîul Bega, sașii suferă pierderi grele datorită rezistenței opuse de bătrânul general imperial față de ideile tânărului prinț August. La 1 iunie 1697 August în capela curții imperiale din Viena trece la religia catolică și prin cumpărarea cu ajutorul lui Lehmann (un bancher evreu) și
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]