7,856 matches
-
au fost demne de el. Doar că Împrejurările În care au țâșnit, care le-au Încărcat de electricitate, ca să zicem așa, acele Întâmplări nu mai există. Să nu clintim, să nu numărăm firele acestea de nisip ce au fost cândva scântei și pe care timpul le-a spulberat Înainte de a le fi stins. Datorită felurimii Înzestrărilor, există glorii care nu sunt altceva decât zgomot Într-o tăcere și trebuie să hrănească pe veci visarea, tulburând gândirea. Cum să nu fii totuși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vanități mereu În mare ținută Își ascundea Însă, probabil, multe suferințe. Printre toate calitățile, era Înzestrat și cu inteligență. Om prin excelență al conversației, era acum total privat de ea2. Spiritul său, care avea nevoie, pentru a se Înflăcăra, de scânteia spiritului altuia, rămăsese fără resurse. Aspră neliniște, pe care o trăise și Doamna de Staël. Gândul că numele Îi mai ajungea Încă până la Londra și că bărbații cei mai spilcuiți din lumea pe care el nu o mai frecventa veneau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
porți inele de aur, coliere de vis și cercei care lucesc asemenea ochilor tăi de foc!... Ai grijă! Dacă te zărește sergentul, te va lua și te va Închide pentru că ai coborât așa prin oraș, alergând pe străzi, desfrânată, trezind scântei În ochii bătrânilor care Își golesc punga din pricina ta!... Mâinile-ți sunt albe?... Vei fi strâns de gât În urletele mulțimii care va striga: „Trăiască Fitecine! Moarte seniorilor!”. Porți crucea Sfântului Andrei?... Intră fără nici o teamă În Paris: aici domnește
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ar fi Negativul, iar Filfizonismul este Pozitivul: unul atrage permanent spre el și Își Însușește toată Electricitatea Pozitivă a națiunii (adică Banii); celălalt este la fel de ocupat cu Electricitatea Negativă (adică Foamea), la fel de intensă. Până acum nu ați văzut decât câteva scântei, n-ați auzit decât câteva trosnete, parțiale și trecătoare: dar așteptați un pic, până când Întreaga națiune va fi saturată cu electricitate; până când Întreaga voastră Electricitate vitală, până acum inofensiv Neutră, va fi tăiată În două părți izolate, una Pozitivă, alta
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
alături de animale și natură. Economia, ca activitate umană 55, apare pe măsură ce omul leagă o relație specială cu natura și cu ceilalți oameni. Se întâmplă, la un moment dat, ca pe parcursul evoluției 56, printr-un joc al naturii, să apară o scânteie care-l va despărți definitiv pe om de animalitate 57. Oamenii de știință 58 spun că suntem o maimuță mai norocoasă sub aspectul evoluțiilor sale în natură. Economia și banul apar mult mai târziu, după alte mii de ani de după
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Înțelepții Iluminismului au insistat asupra faptului că, și În cea mai „sălbatică corupere” (a esenței umane - n. M.C.), se pot găsi semne ale adevărului. Totul era o chestiune de decodare, de descifrare. Era o acțiune de redescoperire a „rămășițelor’”, „semințelor”, „scânteilor”, „urmelor”. ș...ț Cât de diferită este această atitudine, de la Începuturi, față de cea implicată În studiul ritului! Aici nu mai este vorba de credință și nu se mai pune problema subtilităților În interpretarea cuvintelor, aici este vorba de non-sens. Ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M.C.) dovedită În favoarea oamenilor, să nu le mai dăruiască bucuria focului ceresc de care dispuneau până atunci. Lipsiți de foc, vor trebui oare oamenii să mănânce carne crudă, cum fac animalele? Atunci Prometeu fură În cuta unei plante lemnoase o scânteie, o sămânță de foc, pe care o aduce pe pământ. În lipsa strălucirii trăsnetului, oamenii vor dispune de un foc tehnic, mai slab și pieritor, pe care vor trebui să-l păstreze, să-l ferească și să-l hrănească, alimentându-l
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, qui respecte le découpage original des vers) : O, de ce-am tălmăcit vremea și zodiile/ altfel decât babă ce-și topește cânepă în baltă ?/ De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului/ ce scapără scântei la margine de drum ? Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea) (Blaga, 2010 : 123) Pourquoi ai-je interprété zodiaque et saisons/ Autrement que la vieille qui fait rouir/ Son chanvre dans la mare ?/ Pourquoi ai-je désiré un autre sourire/ Que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un corps, ô montagnes) (Boeșteanu, 1998 : 71). Quand " năprasnic " est adverbe, leș traducteurs recourent à une transposition (c'est le cas de Paul Miclău) ou l'omettent en traduction : " Demonul nopții ține parcă-n mâini pământul/și sufla peste el scântei că peste-o iasca/năpraznic să-l aprindă. " " Terrible, le démon de la nuit tient la terre/entre șes mains et souffle des étincelles/comme și c'était un amadou. " (Noi și pământul/ Nous et la terre) (Miclău, 1978 : 145) l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
souvent à des solutions inédites de traduction. 5. 1. 3. Compensation Grace à la compensation, le traducteur réussit à combler leș pertes enregistrées au niveau sémantique ou stylistique du texte-traduction : " De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului/ce scapără scântei la margine de drum ? " " Pourquoi ai-je désiré un autre sourire que celui de l'ouvrier/qui fait jaillir leș étincelles de pierre au bord de la route ? " (Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977. PAVELESCU, Amalia, " Lucian Blaga traducătorul ", consulté le 12 juillet 2011, URL : http://cclbsebes.ro/publicatii blaga/traducatorul.pdf. PĂTRĂȘCANU, Lucrețiu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945. PETRESCU, Irina, " Présentation de Lucian Blaga ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p. 37-40. PONCET, Jean, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, réunit leș colloques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
916 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 20. 917 Idem, p. 21. 918 Ibid. 919 V. Lucrețiu Pătrășcanu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945 : Blaga est accusé d'être un " écrivain mystique à influence médiévale " (" un mistic cu un vag parfum medieval ") qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et de recherche de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poète traducteur et le style du poème qu'il traduit : " El izbutește în cazurile când între structura unor texte [...] și structura poeziei blagiene există un intim acord. Atunci traducerile sunt cu adevarat mișcări la nivelul structurilor poetice, fiind înstelate cu scânteia zămislirii. " (p. 74) (" Îl réussit quand entre la structure du texte à traduire [...] et la structure de la poésie de Blaga îl y a un accord intime. Dans de tels cas, leș traductions deviennent de vrais mouvements au niveau des structures
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fost scenarizate și prezentate la Radio și Televiziune. SCRIERI: Patru cravate, postfață Petre Ghiață, București, 1970; Experții veseli, București, 1972; Voiaj de nuntă, postfață D. Micu, București, 1975; Ninsoare de iulie, București, 1979. Repere bibliografice: D. Micu, „Ninsoare de iulie”, „Scânteia tineretului”, 1979, 11 537; Scrisoare de la Nicolae Dimitriu. 1980, ADLTR, D-37; Petre Strihan, Un umorist: Nicolae Dimitriu, RL, 1982, 27. C.T.
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile ei”, RITL, 1971, 3; Romul Munteanu, „Principii de literatură comparată”, „Scânteia”, 1972, 21 septembrie; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, „Comparative literature”, 1972, 3; Bucur, Istoriografia, 563-567; Marin Bucur, „Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale”, RITL, 1974, 1; Crohmălniceanu, Literatura, III, 263-267; Firan, Macedonski - Arghezi, 153-160; Micu, „Gândirea”, 314-325; Grigore Smeu
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
fiul Vasilicăi (n. Dedu) și al lui Dumitru Dobre. Urmează, după studii liceale la București și Fierbinți, Facultatea de Filologie a Universității din București (1958-1963). Lucrează, succesiv, ca director de cămin cultural în Fierbinți (1957-1959), ofițer activ (1963-1971), redactor la „Scânteia tineretului”, referent de specialitate la cancelaria Academiei Române (1977-1989). Este membru în comitetul de redacție al „Analelor Academiei Române” (1977-1989), membru în comitetul de redacție (1979), secretar responsabil de redacție (1980-1985) și redactor-șef (din 1986) al „Revistei de etnografie și folclor
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
cuvântul „calitate” ca pe o cerință legată de dezvoltarea nuvelei contemporane. În numele calității, din producția anului 1949 nu erau selectate decât două nume promițătoare: Petru Dumitriu și Marin Preda. Din campania dezlănțuită de toată presa de partid, în frunte cu „Scânteia” și „Flacăra”, contra celui care mânuia „un iatagan ruginit” împotriva avântului literar proletar, C. avea să tragă învățăminte care îi vor fi utile toată viața. Nu va mai spune niciodată deschis „nu”, iar când va spune „da”, se va înarma
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
10; Ilina Grigorovici, „Minciuna”, LCF, 1969, 44; Nicolae Manolescu, „Minciuna”, CNT, 1969, 46; Ion Turcin, Romanul unei psihologii, RL, 1970, 6; Dimisianu, Prozatori, 178-183; Gabriela Omăt, Formele creatoare ale romanului tânăr, RL, 1970, 23; Ilie Constantin, Jocul realului cu imaginarul, „Scânteia tineretului”, 1970, 6453; Ion Marcoș, În absența epicului, TR, 1975, 50; Valeriu Cristea, Influență și originalitate, RL, 1976, 4; Ioan Groșan, „Înapoi la Savina”, ECH, 1976, 3; Mircea Constantinescu, Qui pro quo derizoriu, VR, 1976, 7; Popa, Dicț. lit. (1977
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, Facultatea de Compoziție-Muzicologie. Este profesor de estetică și pian la Liceul de Artă din Ploiești. A debutat cu proză scurtă în revista „Argeș” (1968). Înainte de 1989 a colaborat la revistele „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986) și „Tribuna” (1987). După 1989 publică proză și eseuri în „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Axioma” ș.a. A debutat editorial cu romanul Ambasadorul (1991). Sporadic, scrie cronici muzicale. Oprit de cenzură în 1988, chiar în momentul intrării sub tipar, la
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
a făcut școala primară și liceul la Făgăraș (1960-1972), urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1972- 1976). Mai întâi profesor de limba franceză și limba și literatura română în București (1973-1983), ulterior lucrează ca redactor la „Scânteia tineretului” (din 1983), fiind, între 1987 și 1989, secretar responsabil de redacție. Director la Editura Ion Creangă (din decembrie 1989), este apoi conferențiar (1990- 1995) și profesor (din 1995) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București. A mai
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
a mă simți din nou curat”. Libertatea și asumarea deopotrivă a realității și a iluziei constituie mijloacele pertinente și eficiente în descoperirea și acceptarea cu bucurie a sinelui și a lumii, fiecare ipostază a creației clamându-și strigatul de recunoaștere. Obsesia „scânteii de realitate” dobândită în urma întâlnirii cu poeții newyorkezi (Tedd Berrigan, Anne Waldman, Lewis Warsh, Michael Stephens și Paul Blackman) se instalează pe fondul unei ispite mai vechi, pe care C. și-a apropriat-o încă din ultimii ani petrecuți în
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în „Tânărul scriitor”, iar în 1960, încă student, debutează editorial cu volumul de versuri Vântul cutreieră apele. Angajat redactor la ziarul „Scânteia” imediat după terminarea studiilor, a fost apoi, din 1965 până în 1967, redactor în secția pentru scenarii a Studioului Cinematografic București. În 1968 devine redactor la revista „Luceafărul”, condusă de prozatorul Ștefan Bănulescu. În 1970 a început să scrie cronică de
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
conservă atmosfera, percepută subiectiv, a unui univers citadin-rural pauper, populat de ființe umile, dar nu lipsit de valori morale. Volumul de critică literară Despre poeți (1971) reunește comentarii scrise între anii 1964 și 1971 și publicate în „Gazeta literară”, „Ramuri”, „Scânteia tineretului”, „România liberă”, „Luceafărul”. Portrete-profil sau cronici referitoare la o carte anume, textele evaluează și definesc - din perspectivă declarat subiectivă - fie poeți contemporani importanți sau obscuri, fie pe unii din generații mai vechi (George Murnu, Dimitrie Stelaru). Sunt prezenți în
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
în mișcarea legionară, încheiat după asasinarea lui Mihail Stelescu, episod deplâns în spovedania-rechizitoriu Acuz... (1937). Atunci se înscrie în Partidul Comunist, motiv pentru care e arestat prima dată în același an, apoi în 1940. După 1944 lucrează ca redactor la „Scânteia”, corespondent de presă pe frontul de Vest. După război mai deține funcții la reviste ca „Flacăra”, „Luceafărul”, „Albina”. O vreme a fost ales în Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor. C. scrie versuri de la șaisprezece ani, unele patriotice. Se impune
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
toate comentariile. SCRIERI: Dialoguri literare, I, Iași, 1976, II, București, 1980; Tinerețea lui Gutenberg, București, 1982; Dialog în actualitate, Iași, 1985; Mărturii în timp, București, 1997; Paradisul perisabil, Iași, 2002; Paralele inegale, Iași, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Dialoguri literare, „Scânteia tineretului”, 1977, 29 ianuarie; Florin Faifer, Scriitori în dialog, CRC, 1977, 48; Ion Drăgănoiu, Pasiunea dialogului, RMB, 1977, 1 decembrie; Nicolae Manolescu, Actualitatea literară, RL, 1980, 43; Liviu Leonte, Literatură și publicistică, „Flacăra Iașului”, 1986, 12 august; Daniel Cristea-Enache, Respectul
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]