3,152 matches
-
ridicării, putea fi largat. Costumul mai era prevăzut cu ghiare la brațele articulate, manevrate din interior. De asemeni, erau prevăzute comunicații radio și aparate de respirat cu sistem de regenerare tip Siebe-Gorman. Costumul a fost denumit apoi JIM, după numele scafandrului Jim Jarrett din echipa lui Peress care l-a încercat. 1952 : Alfred A. Mikalow construiește un costum rigid articulat cu articulații tip racord sferic special pentru localizarea și recuperarea de încărcături prețioase din epave. Costumul avea limita de scufundare de
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
a fost folosit cu succes la epava "City of Rio de Janeiro" la adâncimea de 100m. Era prevăzut cu un număr de șapte butelii cu aer comprimat fiecare cu capacitatea de 2,5m pentru respirație și reglarea flotabilității. 1960 : doi scafandrii din California, Art Broman și Torrance Parker, au folosit un costum articulat fabricat de firma Roberto Galeazzy din La Spezia Italia, pentru a recupera torpile de testare de la adâncimea de 152 m. 1969 : Firma britanică DHB Construction Ltd, în asociere
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
cu U. S. Navy dezvoltă o variantă modernizată a costumului Newt Suit numit ADS 2000, special pentru misiuni de salvare a submarinelor. ADS 2000 este costruit din aliaj de aluminiu, are adâncimea maximă operțională de 610m și autonomia de șase ore. Scafandrii rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m și chiar 1800m. Avantalele unui scafandru rigid articulat sunt multiple
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
submarinelor. ADS 2000 este costruit din aliaj de aluminiu, are adâncimea maximă operțională de 610m și autonomia de șase ore. Scafandrii rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m și chiar 1800m. Avantalele unui scafandru rigid articulat sunt multiple: Scafandrul rigid articulat prezintă o serie de dezavantaje cum ar fi:
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
autonomia de șase ore. Scafandrii rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m și chiar 1800m. Avantalele unui scafandru rigid articulat sunt multiple: Scafandrul rigid articulat prezintă o serie de dezavantaje cum ar fi:
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
rigizi articulați se folosesc în prezent în mod curent la lucrări offshore, pentru adâncimi de peste 450m. Există în proiect scafandrii rigizi articulați care pot fi utilizați la adâncimi de 900m și chiar 1800m. Avantalele unui scafandru rigid articulat sunt multiple: Scafandrul rigid articulat prezintă o serie de dezavantaje cum ar fi:
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
explorata în continuare. Ea prezintă interes pentru cercetările de speleogeneză și sedimentologie. Tronsonul vizitabil actualmente, în condiții dificile de acces, are o lungime de numai 548 m (dintr-un total de 1177 m). Faptul că dincolo de sifonul ÎI - depășit cu ajutorul scafandrului autonom - peșteră continuă în regim vados, având o rețea vastă de galerii neafectate de impactul uman. Morfologia să, departe de a posedă arabescurile specifice peșterilor puternic concreționate, este sobra și impunătoare. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
Uneltele subacvatice sunt scule sau dispozitive cu ajutorul cărora scafandrii pot executa diferite lucrări sub apă. Majoritatea uneltelor acționate mecanic (pneumatice sau hidraulice) utilizate la suprafață pot fi folosite, cu unele adaptări, și de către scafandri la efectuarea de lucrări tehnice sub apă. Există și unelte acționate mecanic special concepute numai
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
Uneltele subacvatice sunt scule sau dispozitive cu ajutorul cărora scafandrii pot executa diferite lucrări sub apă. Majoritatea uneltelor acționate mecanic (pneumatice sau hidraulice) utilizate la suprafață pot fi folosite, cu unele adaptări, și de către scafandri la efectuarea de lucrări tehnice sub apă. Există și unelte acționate mecanic special concepute numai pentru utilizare subacvatică. Portelectrodul utilizat pentru tăiere și sudare subacvatică este tot o unealtă subacvatică. Uneltele acționate mecanic utilizate la efectuarea de lucrări subacvatice pot
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
deplaseaza în jos, trece de o supapă de evacuare lasând aerul să iasă în exterior, apoi se deplasează înapoi în sus, în carcasă. Uneltele pneumatice percutante sunt de dimensiuni mai mari și mai grele, necesitând un efort mai mare din partea scafandrului. Datorită utilizării sub apă, uneltele pneumatice necesită lubrifiere ce se poate realiza prin următoarele metode: În cazul utilizării uneltelor pneumatice sub apă la temperaturi scăzute, se folosește un dozator de alcool. Dozatorul se montează la furtunul de aer comprimat pentru
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
formând un strat de depuneri care favorizează coroziunea și mărește rezistența la înaintare a navei. Brusch-cart-ul este alcătuit din: Brusch-cart-ul este conceput astfel încât să aibe o flotabilitate nulă sub apă și să poată fi manevrat cu ușurință de către un singur scafandru. Un scafandru poate curăța cu un brusch-cart aproximativ 300 m/oră. Lance de apă de înaltă presiune Lancea de apă de înaltă presiune este utilizată la diverse lucrări sub apă pentru îndepărtarea epibiozei de pe suprafețe metalice sau pentru curățirea până la
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
strat de depuneri care favorizează coroziunea și mărește rezistența la înaintare a navei. Brusch-cart-ul este alcătuit din: Brusch-cart-ul este conceput astfel încât să aibe o flotabilitate nulă sub apă și să poată fi manevrat cu ușurință de către un singur scafandru. Un scafandru poate curăța cu un brusch-cart aproximativ 300 m/oră. Lance de apă de înaltă presiune Lancea de apă de înaltă presiune este utilizată la diverse lucrări sub apă pentru îndepărtarea epibiozei de pe suprafețe metalice sau pentru curățirea până la metal alb
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
sau pentru curățirea până la metal alb în vederea unei inspecții ulterioare, prin control nedistructiv. Apa este furnizată de la suprafață prin intermediul unei pompe de înaltă presiune (700...1400 bar) aflată la suprafață. Apa la presiune înaltă este trimisă către lancea manevrată de către scafandru, printr-o duză cu formă specială aflată la unul din capete, formând un jet puternic. Cu cât orificiul duzei este mai mic, cu atât jetul de apă are la ieșire o viteză mai mare și fiind mai puternic, efectul de
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
acesteia, debitul de apă, presiunea jetului de apă lansat din duză, precum și puterea necesară pompei. Pentru a contracara efectul puternic de recul al jetului de apă, lancea este prevăzută fie cu o supapă de siguranță care scade presiunea jetului atunci când scafandrul oprește lancea, fie cu refulare la partea opusă. Efectul de recul al jetului de apă este cu atât mai mare cu cât diametrul duzei este mai mic iar presiunea apei mai mare. Randamentul lancei de apă poate depinde de următorii
Unelte subacvatice () [Corola-website/Science/314049_a_315378]
-
mult, cu pereți dubli. Ca și platformele fixe din zăbrele tubulare, platformele marine tip turn se construiesc pe uscat și sunt remorcate pe mare până la amplasament, unde sunt lăsate pe fundul apei prin inundare controlată. Prin picioarele platformei pot coborî scafandri până la fundul mării, lucrând astfel sub gheață. Un tip de platformă marină tip turn este platforma cu un singur picior denumită "platformă monopod". Piciorul are un diametru de circa 9 m prin care se pot săpa până la 32 de sonde
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
Accidentele de decompresie sunt accidentele datorate efectelor biofizice ale presiunii și sunt specifice atât scafandrilor autonomi ce folosesc aparat autonom de respirat sub apă, cât și scafandrilor profesioniști alimentați de la suprafață, respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator. Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
Accidentele de decompresie sunt accidentele datorate efectelor biofizice ale presiunii și sunt specifice atât scafandrilor autonomi ce folosesc aparat autonom de respirat sub apă, cât și scafandrilor profesioniști alimentați de la suprafață, respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator. Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare a azotului în țesuturi și în lichidele
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
atât scafandrilor autonomi ce folosesc aparat autonom de respirat sub apă, cât și scafandrilor profesioniști alimentați de la suprafață, respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator. Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare a azotului în țesuturi și în lichidele interstițiale. Dizolvarea azotului este cu atât mai importantă cu cât presiunea (adâncimea) este mai mare. În timpul urcării la suprafață, scafandrul trebuie să respecte programul de ridicare impus
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare a azotului în țesuturi și în lichidele interstițiale. Dizolvarea azotului este cu atât mai importantă cu cât presiunea (adâncimea) este mai mare. În timpul urcării la suprafață, scafandrul trebuie să respecte programul de ridicare impus de tabelele de decompresie. Urmând programul de decompresie cerut de tabelul de decompresie potrivit, azotul dizolvat în organism se va elimina din țesuturi și, prin intermediul sângelui va fi trimis către plămâni fiind apoi
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
fi trimis către plămâni fiind apoi evacuat prin procesul respirației. Eliminarea azotului din țesuturi se face astfel fără apariția de bule periculoase și riscul apariției de accidente de decompresie. Atunci când nu se respectă palierele impuse de tabelul de decompresie și scafandrul urcă la suprafață prea repede, azotul dizolvat se degajă dând naștere la bule de gaz, al cărui număr este cu atât mai mare cu cât ridicarea este mai rapidă. Aceste bule conduc la apariția accidentelor de decompresie. Accidentele de decompresie
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
de gaz, al cărui număr este cu atât mai mare cu cât ridicarea este mai rapidă. Aceste bule conduc la apariția accidentelor de decompresie. Accidentele de decompresie apar în 50% din cazuri în cursul primelor 30 de minute de după ieșirea scafandrului din apă și 95% în cursul primelor 3 ore de după ieșirea din apă. Accidentul de decompresie poate să apară și după un timp mai lung, de până la 24 de ore de la sfârșitul scufundării. Accidentele de decompresie pot fi împărțite în
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
Accidentele de decompresie pot fi împărțite în mai multe grupe: Accidentele cutanate apar datorită eliminarii bulelor de azot prin piele și se manifestă prin senzații de mâncărimi ale pielii și diverse erupții. Acest tip de accidente, deși întâlnit și la scafandrii autonomi, este specific muncitorilor chesonieri și scafandrilor care execută scufundări în mediu uscat (în chesoane sau în barocamere) la adâncimi mai mari de 60 m. Senzațiile de mâncărime au o intensitate variabilă, localizându-se în general la nivelul membrelor superioare
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
mai multe grupe: Accidentele cutanate apar datorită eliminarii bulelor de azot prin piele și se manifestă prin senzații de mâncărimi ale pielii și diverse erupții. Acest tip de accidente, deși întâlnit și la scafandrii autonomi, este specific muncitorilor chesonieri și scafandrilor care execută scufundări în mediu uscat (în chesoane sau în barocamere) la adâncimi mai mari de 60 m. Senzațiile de mâncărime au o intensitate variabilă, localizându-se în general la nivelul membrelor superioare, toracelui și abdomenului. Termenul de „bend”, „grecian
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
tratat necorespunzător poate recidiva accidental, putând antrena infirmități de lungă durată. Accidentele neurologice sunt dintre cele mai grave accidente de decompresie și sunt legate de nerespectarea palierelor de decompresie. Aceste accidente apar la un interval de timp scurt după ieșirea scafandrului din apă. Simptomele caracteristice apar în primele minute după revenirea la presiunea atmosferică: Sunt accidente de decompresie care afectează sistemul vestibular la nivelul urechii interne. Scafandrul prezintă amețeli mai mult sau mai puțin violente și asociate cu stări de vomă
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
palierelor de decompresie. Aceste accidente apar la un interval de timp scurt după ieșirea scafandrului din apă. Simptomele caracteristice apar în primele minute după revenirea la presiunea atmosferică: Sunt accidente de decompresie care afectează sistemul vestibular la nivelul urechii interne. Scafandrul prezintă amețeli mai mult sau mai puțin violente și asociate cu stări de vomă și mai rar, chiar surditate. Acest accident se mai numește și „rău de adâncime”. Accidentele de decompresie cu tulburări respiratorii survin prin degajarea de bule în
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]