3,072 matches
-
treia reprezintă o Încercare de a prezenta diversele concluzii practice referitoare la procesul decizional european; mai exact, o prezentare, dincolo de abstracțiile teoretice, a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană. Partea a doua este dedicată viziunii mai sceptice asupra procesului decizional european, iar partea a treia aduce contraargumente la cele prezentate anterior. În concluzie, cele două viziuni, aflate oarecum la extreme, sunt puse În balans, cu scopul de a extrage un enunț care să constituie cel puțin o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formă mai nuanțată, argumentele care ne-ar determina să considerăm drept valid un enunț simplu, de tipul: „Stabilirea agendei și formularea politicilor sunt sarcini europene, În timp ce implementarea este responsabilitatea statelor membre”. Reproșurile aduse UE capătă foarte multe nuanțe. Cei mai sceptici vorbesc atât despre un centralism al procesului decizional la nivel european, cât și despre impunerea efectelor acestuia la nivel național. Există Însă și autori ce vorbesc despre un pluralism decizional la nivel european, care afectează statele membre. Ei afirmă că
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
destulă simpatie și înțelegere pentru țărănime, după cum nu vede cu ochi buni luxul și trândăvia marii boierimi, care și-a pierdut „simțul patriotismului”. D. aprobă ceea ce ar putea ajuta la propășirea economică și culturală a Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele înnoitoare din viața politică și socială. Mișcarea de la 1848 este zugrăvită în tente oarecum caricaturale. Din punct de vedere literar, asemenea momente, când detașarea face loc sentimentelor personale, intervenției aprinse, chiar și nedrepte, sunt cele
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
o tensiune latentă Între un văz raționalizabil și o expresie incontrolabilă, ca-ntr-o negociere a rațiunii cu derațiunea, Între conștient și inconștient : vechii inamici, rațiunea și simțirea, Își reiau pozițiile Într-un sfîrșit de secol incert, care cere atitudinea sceptică, retragerea demisia, fie ea cu părere de rău, dintr-un angajament monden de-acum inocuu. Enormul poate fi egalul insignifiantului, dacă te uiți la ultimul cu binoclul. Te așezi Într-un an inventat din secolul viitor și scrutezi cu un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
are nevoie de un punct de situare În depărtarea unui viitor, de unde temerile noastre să primească o explicație și determinismul să ne aducă iar calmul de a ști, chiar dacă ceea ce aflăm e o veste rea. Iarăși, tot de o atitudine sceptică vorbim, chiar dacă scriitura e mai netedă pentru a lăsa loc reprezentărilor să acționeze asupra senzațiilor, chiar dacă, de data aceasta, personajul e, spre deosebire de fratele său minimalist, un om adînc Îngropat În Sistem, senzitiv, senzual și sensibil, pe care evenimentul Îl ia
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Parole muette, „arta scriiturii are nefericirea de a nu avea la dispoziție decît limbajul cuvintelor scrise pentru a pune În scenă marile mituri ale scriiturii mai mult decît scrise, Înscrisă pretutindeni În carnea lucrurilor. Această nefericire o constrînge la fericirea sceptică a cuvintelor care fac să se creadă că ele sînt mai mult decît cuvinte și care critică ele Însele această pretenție. Așa se face că, punînd În scenă războiul scriiturilor, suprafața pe care se așterne valul de cerneală democratică devine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cultural În revista Lire; scrie o carte de critică literară lejeră, Dernier inventaire avant liquidation (Grasset, 2001) În care Îi caracterizează pe cei mai buni 50 de scriitori francezi ai secolului al XX-lea. Fără să mă pretind pesimist, nici măcar sceptic, deși scepticismul poate fi considerat mereu drept o atitudine realistă, cred că literatura, inclusiv cea franceză, se Întoarce la condiția de divertisment - una pe care o părăsise În parte În ultimii 200 de ani - adaugîndu-și-o pe cea etnologică; avîntul literaturilor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în parte, de filonul transilvan, justițiar, combatant, vizionar. De la primul volum, Poezii (1911), până să-și găsească sunetul propriu, de portavoce a mulțimilor, de tribun și moralist implicat în cotidian, lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții (1915) ținea de experiența
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
clasică, stăpân pe sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
pentru activitate prounionistă), administrator al districtului și deputat al județului Putna (avea moșie la Doaga), iar în 1860, membru al Comisiei Centrale de la Focșani. D. este autorul unor modeste încercări poetice, apărute la Iași, în culegerea Ziorile (1854): fiziologii, cugetări sceptice, mici scene epice cu figurație terifiantă, epistole al căror model vizibil e Gr. Alexandrescu (Epistolă către duh). El nu adaugă nimic nou motivelor în circulație, moralizează continuu sau demască racilele vremii. Un satiric curajos, cu limbaj direct și viguros („la
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]
-
nostalgică durere după iubita demult pierdută apar și aici), reușesc totuși să mute accentele. În schimb, volumul Sonete (1996) impune nu doar un veritabil meșteșugar al versului, ci și un poet grav, iremediabil trist, care-și pune întrebări existențiale și, sceptic, renunță la „a spera”, optând pentru „a dispera”. În 1999, C. își surprinde cititorii cu o carte de teatru - Fântâna din lacrimă - ce atestă nebănuite aptitudini dramaturgice. Volumul este alcătuit din trilogia dedicată lui Eminescu, Steaua singurătății, ale cărei piese
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
frizează pamfletul: „o mână spălând-o pe cealaltă, / o față acoperindu-se cu alta / și-ntre ele vipera-mi mursecă / irozi ca-n marea roșie petrecând” (Fabulă cu mâna). În Muntele (1990), nesfârșită variație pe aceeași temă, înflorește un zâmbet sceptic în fața posibilei extincții. SCRIERI: Oglinda cu lebede, București, 1968; Saturnala, București, 1969; Arena cu idoli, București, 1971; Păsării, un cer limpede, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cina, București, 1977; Răpirea, București, 1978; Corabia pe două mări, București, 1979; Hybris, București
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 142-154; Istoria vieții private, VI, coordonatori Philippe Ariès și Georges Duby, tr. Constanța Tănăsescu, București, 1995, passim; Poezia simbolistă românească, îngr. și introd. Rodica Zafiu, București, 1996, passim; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, I-II, ed. 2, București, 1996, passim; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, passim; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ioana Pârvulescu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
zile de la apariția lor în librării, anxiosul autor și le-a retras. Gestul presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat de melancolie. Trist, el caută mângâiere, așa cum, amăgit în iubire, exaltă „plăcerile durerii”. În sonete, care s-ar fi cerut încă șlefuite, se resimt înrâuriri baudelairiene. Într-un comentariu din „Literatorul” (1918), Tudor Vianu detecta
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
un cadru comun pentru proiecte, un spațiu public european, europenizarea nu este posibilă. Cetățenii din spațiul Uniunii Europene percep multe din problemele vieții lor ca fiind legate de existența spațiului public național. Sondajele de opinie dovedesc o atitudine mai mult sceptică decât favorabilă politicilor europene. Între 41-53% dintre europeni cred în beneficiul derivat din calitatea de membru al Uniunii Europene. 54% dintre respondenți se percep ca membrii ai statului național și ai Uniunii Europene. Instituțiile europene sunt cunoscute dar nu este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
considerată nefavorabilă pentru fericire au alte filozofii de viață decât aflați în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel studia legătura dintre propria experiență și concepția despre fericire. Cei mai săraci Oamenii mai puțin înstăriți sunt în medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din acest punct de vedere, filozofia persoanelor mai înstărite reflectă proverbul „bogatul nu crede celui sărac”. De exemplu, 24% dintre cei care au autoturism cred că săracii pot fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și spiritual, decât ca o descriere adecvată a condițiilor necesare fericirii. Cei mai bolnavi O situație similară o întâlnim în cazul importanței acordate bolii în atingererea fericirii: cei care sunt foarte nemulțumiți de starea lor de sănătate sunt mai frecvent sceptici (70% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți) decât cei foarte mulțumiți (doar 50% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți). De asemenea, vârsta este asociată puternic cu teoria despre boală și fericire: dacă 13% dintre tinerii sub 24 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
stare de perpetuă veghe, pledant neostenit al libertății individului și al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile ființei
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
iconografice. De ce o face? Se va vedea, nu din spirit de frondă, nu din iconoclasm, nici din cauza unei modernități cu mult peste cea a cadrului cultural din care provine (deși această detașare nu e de neglijat), ci dintr-o concepție sceptică legată de istoria care se confundă cu propria biografie. II. DIMITRIE CANTEMIR: LITERATURĂ ȘI CUNOAȘTERE Unul dintre marile păcate ale cercetării actuale, cel puțin în cultura română, în care nu există nici o tradiție a verificării informațiilor la sursă, nici posibilitatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
De altfel, acest lucru rezultă și din modul cam simplist în care sunt făcute comentariile respective"76. Și totuși, era imposibil ca tânărul principe să nu fi avut la îndemână un exemplar din Biblia abia tipărită. Cu toate că, demonstrează Virgul Cândea, sceptic totuși față de ignorarea Bibliei de la București la zece ani de la apariția acesteia, el folosește, în redactarea Divanului, ca și în textele scrise mult mai târziu, în Rusia, Vulgata. Explicația ar putea fi însă ocolirea sursei și decuparea citatelor necesare dintr-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale cornului inorogului. În 1645, se publică tratatul lui Caspar Bartholin, de 400 de pagini, în 37 de capitole, cu referințe la 600 de autori, De Unicornu Observationes Novae, reeditat de Caspar II în 1678, în care autorul se arată sceptic în privința virtuților curative, dar nu neagă existența unicornului. În fine, în 1621 vine lovitura de grație: descoperirea narvalului. Gèrard Mercator, în Atlas minor, descriind Islanda, notează că dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încă pe deplin demonstrat....", indiferent care e subiectul despre care vorbești. 5. Dacă conduci acest curs de unul singur, asigură-te că ai introdus atmosfera potrivită. Atenție la orice urmă de entuziasm! Fii detașat, serios și, mai presus de toate, sceptic. 6. Dacă faci acest curs de educație în echipă, asigură-te că întotdeauna vor apărea figuri noi (minim 7 educatori, unul după celălalt). Aceștia ar trebui să se roteze în permanență, și nici unul n-ar trebui să fie responsabil în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
intervine imediat după episodul traumatic. în schimb, trenarea intervenției poate compromite cvasitotal eficacitatea ei. Dincolo de toate aceste opinii, important este să nu o fetișizăm, căci o asemenea atitudine poate tergiversa stabilirea diagnosticului și implicit intervenția terapeutică adecvată. Sintetizând, oricât de sceptici am dori să fim nu putem nega că PD are un incontestabil rol, măcar în informarea victimelor unei traume asupra eșichierului de simptome pe care îl poate dezvolta, precum și asupra serviciilor la care trebuie să apeleze pentru ajutor. Oricum, utilizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care s-a confruntat cu o traumă, dar și al oricărui om ce nu poate evita umbrele vieții. Efectele multinivelare ale acestor tehnici au fost atestate în marile laboratoare ale lumii, prin tehnologii de înaltă performanță. Iată de ce, cârcotașii și scepticii prin vocație nu mai pot să-și conserve cu dispreț olimpian și imperturbabilă siguranță, atitudinea lor rejectivă în fața acestor argumente, tot mai numeroase și mai blindate metodologic. în urmă cu trei decenii, articole centrate pe influența procedeelor spirituale în terapie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]