4,267 matches
-
bulgar. Asumarea credinței ortodoxe a adus după sine răspândirea, pe plaiurile noastre, a slavonei liturgice. Slujbele oficiate în slavonă nu aveau cum să nu prindă rădăcini la un popor credincios. Chiar dacă, la început, s-a înfiripat doar printre elitele clericale, scripturile citite în biserici aveau să împingă încet, dar sigur, slavona până în inimile și sufletele oamenilor. Este unicul mod plauzibil de a explica această înrâurire lingvistică în condițiile în care aportul genetic slav este aproape inexistent în ținuturile noastre. Următorul adstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
deveni membri ai Bisericii Apostolice numai aceia care dau dovadă de: devotament față de Dumnezeu și țară [sunt] mulțumiți de condițiile materiale și spirituale existente [...] a fi gata să lupte pentru apărarea patriei așa cum se străduiesc pentru împlinirea deplină a Sfintei Scripturi a nu căuta să promoveze în funcții înalte pentru realizarea unor interese meschine și de a nu-și trăda patria să nu fie instigatori Copiii membrilor Bisericii nu vor fi sustrași de la pregătirea școlară generală medie și superioră de către părinți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
disidenți», principii care au un caracter dușmănos regimului nostru, P.G. îndoctrinează pe membrii grupării ce o conduce cu o serie de învățături antisociale și ostile. Consideră regimul democrat-popular din țara noastră și pe conducătorii statului că ar fi «fiara» din scriptură și ei - credincioșii disindenți - nu trebuie să se supună și să colaboreze cu această «fiară». Prezice «pieirea îngrozitoare a comuniștilor într-un timp scurt, în urma unui război dezlănțuit de puterile imperialiste». Îndeamnă credincioșii să nu ia parte la activitatea politică
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
copatitur). 63. Cf. Hipp. IX, 11 sq. 64. Cf. Athanasius, De synodis 15. 65. Cf. R. Williams, Arius, p. 132-143. 66. Wolfson, op.cit., pp. 350-359. Capitolul I Dualismul: o cronologie Erezia Începe cînd laicii Încep să citească și să comenteze Scripturile. Petru din Sicilia 1. O definiție de lucru Termenul dualism (dualismus) a fost creat În 1700 de către Thomas Hardy pentru a descrie doctrina zoroastriană a celor două Spirite opuse, al Binelui și al Răului. În domeniul istoriei religiilor sensul termenului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un „Nou Testament” (canon ortodox) de la un diacon sirian aflat În trecere. Erezia, declară Petru, enunțînd opinia pe care Biserica lui s-a situat vreme de aproape două mii de ani, Începe atunci cînd laicii pornesc la citirea și la comentarea Scripturilor. Constantin și-a luat numele unuia dintre discipolii lui Pavel (Silvan), tradiție pe care aveau s-o mențină toți conducătorii paulicieni și care nu pare să indice alt lucru decît că cineva l-a introdus În principiile de bază ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În multe cazuri se Întemeiază pe exegeze rabinice ale textelor biblice și ale textelor din Haggadah; chiar atunci cînd legăturile lui directe cu iudaismul au slăbit, gnosticismul se dovedește În continuare Înclinat, În virtutea unui atitudini antiiudaice, să facă speculații asupra Scripturii evreiești 22. O ipoteză evoluționistă ce stabilește În Samaria rădăcinile gnosticismului a fost dezvoltată recent de Jarl E. Fossum 23; i-am dedicat, În altă publicație, o recenzie favorabilă 24. Această ipoteză se bazează În mare măsură pe existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ar trebui subliniat este că exegeza lui Filon constituie o transformare a mitului Genezei În conformitate cu un set de reguli care derivă din platonism. Evident, aceste reguli nu sînt singurele posibile și nici exegeza filonică nu este singura exegeză posibilă a Scripturii sacre evreiești după aceste reguli, sau după altele care pot fi definite drept platonice. Exegeza gnostică a Genezei admite o definire izbitor de asemănătoare cu exegeza filonică: este o interpretare a unui text iudaic, efectuată În baza unui set de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu Înverșunare de o serie de cercetători ai literaturii armene, cum ar fi F.C. Conybeare (1898) și, mai recent, Nina G. Garsoian 21. Rațiunea acestui intermezzo armenesc a constituit-o descoperirea, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, a Scripturii unei secte armenești, sectă care părea să se tragă dintr-un grup din vechime identificat uneori cu mesalienii și a cărei denumire a părut apropiată celei de paulikianoi. Toate acestea, după cum a subliniat Paul Lemerle 22, se Întemeiază, din nefericire
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de față56. Potrivit lui Cosma, bogomilii bulgari resping Legea și pe Profeți 57, În vreme ce bogomilii bizantini acceptă, după informațiile lui Zigabenos, un canon neotestamentar ortodox, la care se adaugă cele șaisprezece cărți ale Profeților și Psalmii 58. Interpretarea dată de ei Scripturilor este una alegorică. Zigabenos oferă cîteva exemple grăitoare 59, dintre care poate cel mai pregnant este cel referitor la descrierea veșmintelor sumare purtate de Ioan Botezătorul În deșert - o fîșie de țesătură din păr de cămilă În jurul șoldurilor și o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
figurau la Epifaniu - interpretarea alegorică a Paradisului, ideea că după alungarea din Rai oamenii și-au pierdut asemănarea cu Dumnezeu și o ultimă acuzație, pe care e cazul s-o cităm În Întregime: „origenismul crede că apele despre care spune Scriptura că se află deasupra cerurilor ar fi Puteri sfinte și superioare, iar cele care sînt pe pămînt și sub pămînt ar fi Puteri potrivnice și diavolești”33. La acestea Ieronim mai adaugă, urmînd o informație orală, primită de la un origenist
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
rezultatele fiind astfel diferite - ele sînt transformări succesive dintr-unul Într-altul. Operația poate fi Înțeleasă prin simpla utilizare a morfologiei. Intervenția morfodinamicii nu este necesară. Însă opțiunea fundamentală, care În majoritatea cazurilor constă În a susține că Vechiul Testament este Scriptura Demiurgului, nu poate fi Înțeleasă decît În perspectivă morfodinamică. Am văzut că Marcion se baza În respingerea Vechiului Testament pe distincția făcută de Sfîntul Pavel Între cele două regimuri de existență a lumii: sub lege și sub fide, sub Lege
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ce urmărea găsirea În Biblie a unei confirmări a atotputerniciei și atotștiinței lui Dumnezeu, pe care n-a reușit s-o descopere. A reieșit de asemenea că singurul grup care se afla destul de aproape de iudaism pentru a continua să utilizeze Scripturile acestuia și, În același timp, era suficient de detașat pentru a le utiliza În afara tradiției interpretative iudaice, declanșînd astfel o hermeneutică rațională a suspiciunii, Îndreptată În cele din urmă contra Dumnezeului biblic, au fost chiar creștinii. Pornind de la ipoteza formulată
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
principala dispută a lui Augustin cu abilul manihean Faustus din Milevum, a cărui impresionantă statură intelectuală avea Încă efect paralizant asupra episcopului de Hippona la mulți ani după moartea adversarului? Din momentul În care s-a decis că Vechiul Testament este Scriptura unui dumnezeu inferior, jocul desfășurat pe tema Cărții Genezei este ușor de urmărit și este, În Întregimea lui și În mod exclusiv, un joc logic. Dă uneori impresia că ar exista „Împrumuturi”, Însă nu s-au Împrumutat decît niște „cărămizi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
realitatea dură a nihilismului, și ea trebuie demascată ori „deconstruită”. Se justifică astfel numeroase trăsături pe care cele două forme de nihilism - cel metafizic și cel antimetafizic - le au În comun, cea mai evidentă dintre ele fiind atacarea constantă a Scripturilor creștine care, pentru ambele, nu sînt altceva decît Întruparea unei transcendențe mincinoase. Ca urmare, În zorii erei moderne, sistemul exegezei biblice inverse a fost reactivat și el continuă să producă soluții În conformitate cu aceleași reguli de joc (vezi capitolul 10), aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toate genealogiile, a amestecat toate ierarhiile, a alegorizat toate relațiile microcosm/macrocosm și a respins orice reprezentare a divinității ca non-referențială”56. Cu ochiul expert al teoreticianului literar, Bloom descoperă Într-adevăr că gnosticismul dă semnalul unei exegeze inverse a Scripturilor, Îndreptată contra tradiției. Rămîne Întrebarea dacă Bloom poate fi calificat drept un scriitor „gnostic” de opere de ficțiune, În care caz ar fi și singurul ce nu pune probleme. Narațiunea din The Flight to Lucifer 57, care ar arăta minunat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cezar Baltag, Humanitas, 1993, 1996 (n.ed.). * Al doilea dintre ordinele monahale minore (n.ed.). * V. edițiile românești ale acestor două cărți: Psihanodia. trad. de Mariana Neț, Nemira, 1997; Experiențe ale extazului, trad. de Dan Petrescu, Nemira, 1998, Polirom, 20042 (n.ed.). * Tanakh - Scriptura sacră a evreilor este Torah nebi’ im we ketuvim, prescurtat Tanakh: „Legea, Profeții și Scrierile” (v. Eliade / Culianu, Dicționar al religiilor, 21.2. ed. rom. cit.) (n. ed.). * În original: mainstream Christianity (n.ed.). * În original: mainstream (n.ed.). * În original: hard
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
interlocutor), capacitatea de a păstra în memoria semantică informația și de a o procesa, capacitatea de a procesa conținutul emoțional al mesajului asociindu-l cu interpretarea informației, capacitatea de a procesa informația prin integrarea ei în anumite scheme cognitive și scripturi comportamentale. Ascultarea activă presupune înțelegerea și interpretarea adecvată a mesajului pentru a oferi interlocutorului un feedback real, constructiv. În acest proces sunt implicate deopotrivă obiectivitatea și empatia. Capacitățile ascultătorului de ascultare activă sunt influențate de aceiași factori ca și capacitățile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
etc.), familiale (dragoste, căsătorie, creșterea copiilor, desfășurarea unor activități casnice etc.), sociale (căutarea prieteniei unor persoane, cooperare, competiție, obținerea respectului celorlalți, afiliere la anumite grupuri etc.). Aceste scopuri generale își subordonează scopuri particulare, a căror diversitate poate fi redusă la scripturi comportamentale și comunicaționale, adică la comportamente stereotipe într-o situație dată. Planificarea comportamentelor verbale și adoptarea strategiilor de comunicare asigură atingerea scopului. Prin învățare și experiențe sociale diverse, individul învață să recurgă la acele comportamente comunicative care îi asigură atingerea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care omul poate accede doar prin cunoaștere, prin meditație, prin dobândirea înțelepciunii ultime, a identității sufletului individual cu Brahman; alteori divinitatea este personalizată ca Ishvara, ființă transcendentă, ce poate fi imaginată ca tată, mamă, prieten sau copil, iubit sau iubită. Scripturile vorbesc și despre zeități, spirite celeste, îngeri, devas. În toate religiile hinduse, atman, adică sufletul, este adevăratul sine, etern ca Brahman. Scopurile vieții sunt plăcerea senzuală și bucuria, prosperitatea și succesul, respectarea legilor și a regulilor, eliberarea din ciclul nașterii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atare de către toți indivizii, sunt percepute și evaluate subiectiv în mod similar de membrii tuturor culturilor, cunosc aceleași mijloace de mascare. Mai mult chiar, se manifestă în condiții similare la primatele non-umane. O reprezentare interesantă a prototipurilor emoționale în termenii scripturilor culturale propune Anna Wierzbicka (1997, p. 436): TRISTEȚE X simte ceva Uneori cineva gândește ceva de felul acesta: Ceva rău s-a întâmplat, Aș fi vrut să nu se întâmple De aceea aș fi vrut să fac ceva, dacă aș
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
înțelegem felul în care limba este modelată și construită de cultură (Philipsen, apud Gudykunst, 2003, p. 57). Diferențele comunicative induse cultural se plasează la două niveluri aflate în interacțiune: la nivel lingvistic (diferențe lexico-semantice și gramaticale) și la nivel discursiv (scripturi culturale, practici discursive, structura interacțiunii verbale, relațiile interpersonale și instituționale din cadrul societății, relația dintre elementele verbale și cele nonverbale în cadrul comunicării). 2.1. Nivelul lingvistic Discursul se construiește la intersecția decupajelor pe care structurile lexico-gramaticale ale unei limbi date le
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
general dezbaterea, speculația orientându-se în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le evocă secvențial. Scripturile culturale reprezintă un ansamblu de norme care organizează interacțiunile verbale, conferindu-le semnificație. Ele includ elemente de comportament social, de gândire, de comunicare verbală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le evocă secvențial. Scripturile culturale reprezintă un ansamblu de norme care organizează interacțiunile verbale, conferindu-le semnificație. Ele includ elemente de comportament social, de gândire, de comunicare verbală și nonverbală (Hymes, 1968; Gumperz și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le evocă secvențial. Scripturile culturale reprezintă un ansamblu de norme care organizează interacțiunile verbale, conferindu-le semnificație. Ele includ elemente de comportament social, de gândire, de comunicare verbală și nonverbală (Hymes, 1968; Gumperz și Hymes, 1986/1972; Shweder, 1993; Wierzbicka, 1991/2003, 1994). Orice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se așază la coadă pentru a alege ce dorește să consume dintre preparatele expuse în vitrină → alege → face comanda și o achită la casă → se așază la masă și așteaptă comanda → chelnerul aduce comanda → clientul mănâncă → clientul pleacă. Constrânse de scripturi culturale, textele capătă semnificații culturale diferite. Un enunț ca Am văzut-o aseară pe Ana la restaurant, eu tocmai plătisem, iar ea făcea comanda; n-am putut vorbi cu ea. O voi suna deseară se decodează diferit în funcție de scriptul cultural
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]