3,422 matches
-
sertarul a fost satisfăcută să vadă același dosar maroniu așezat acolo de mulți ani, pe care erau scrise aceleași cuvinte, Tchambuli: rudenie și Înțelegere În Papua de Nord, Noua Guinee. și pașaportul era la locul lui, Între dosar și marginea sertarului, Întredeschis, destul cât să se vadă Între pagini niște dolari Împăturiți. Era atâta vreme de când nu mai văzuse toate lucrurile acelea, i s-au părut străine, imaginare, aparținând altcuiva. Nu se hotăra dacă să le ia sau să le lase
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să se vadă Între pagini niște dolari Împăturiți. Era atâta vreme de când nu mai văzuse toate lucrurile acelea, i s-au părut străine, imaginare, aparținând altcuiva. Nu se hotăra dacă să le ia sau să le lase. Dar a Închis sertarul, l-a Încuiat și a pus cheița În ascunzișul ei. Într-un fel, acele două lucruri, nu mai mult decât un teanc de hârtii, păreau mai În siguranță aici, unde fuseseră Întotdeauna. În ciuda tulburărilor din stradă, avea mai multă Încredere
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Camera fusese golită, totul era așezat În câteva cutii. Biroul lui Din arăta tot atât de nefiresc de gol, greu de spus că locul acela fusese ocupat de cineva până În urmă cu doar câteva zile. Mick s-a apucat să caute prin sertare, dar n-a găsit decât niște capete de sforicică și câteva benzi elastice. — Nu, nici un fel de indiciu, a zis el În vreme ce căuta pe sub birou. N-a mai rămas nimic, nici măcar vreo revistă porno drept tapet În vreun sertar. E
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
prin sertare, dar n-a găsit decât niște capete de sforicică și câteva benzi elastice. — Nu, nici un fel de indiciu, a zis el În vreme ce căuta pe sub birou. N-a mai rămas nimic, nici măcar vreo revistă porno drept tapet În vreun sertar. E normal să dispară cineva În felul ăsta? — Studenții spală des putina fără să dea de știre cuiva. Azi sunt aici și discută dacă Brejnev e băiat bun ori nu, mâine se fac nevăzuți. Uneori sunt uciși În vreo hărțuială
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bine, a mormăit el. Foarte, foarte bine. Tipul ăsta știe foarte bine ce face. Inteligentă compoziție. S-a uitat din nou cu lupa și a plimbat-o de colo-colo peste diapozitiv. — Grozav, așa-i? a exclamat Bill În vreme ce deschidea un sertar. Dar, sincer vorbind, nu cred că e ce-ar putea să-l Împingă pe președinte În vreo direcție sau Într-alta. E prea static, prea cuminte. Cere prea multă implicare din partea privitorului. Dacă președintele ar fi să facă un mare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
țină pasul. Au traversat un birou plin de bărbați și de femei În uniforme kaki, păreau să fie pregătiți de plecare Într-o expediție În locuri Îndepărtate. Nu s-au uitat la ea, și-au văzut de treabă, aplecați asupra sertarelor de clasare, a mașinilor de scris ori a hărților. Pe birouri erau sticle deschise de Fanta și scrumiere care dădeau pe dinafară, iar aerul era parfumat de aroma țigărilor kretek, un miros care-i plăcea. O pânză În ulei Înfățișa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe jos printre cărți și dosare răvășite. Singurul lucru care părea să lipsească era borcanul alb albastru cu stilouri și creioane. A trecut de cealaltă parte a biroului și s-a așezat pe scaun, apoi s-a Întins spre ultimul sertar de jos. Chiar fără lumină, n-a avut nici o dificultate să dea de mica adâncitură unde era cheița. L-a descuiat și a pipăit teancul gros de foi al tezei. S-a Întrebat la ce bun o păstrase atâta vreme
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plus, mai are și prostul renume de a se lăsa cumpărată, în funcție de condițiile pieței. Prin urmare, e nevoie de mijloace auxiliare, care sunt într-un alt mod echivoce. De pildă, mâna întinsă după obiecte care, rotunde sau colțuroase, așteaptă în sertarul de deasupra pupitrului să fie folosite. Obiecte găsite care, dacă sunt invocate cu destulă intensitate, încep să murmure. Nu, nu e vorba de monede ori de cioburi de lut. Sunt piese galbene ca mierea, care-i permit privirii să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
chihlimbarul dă în vileag secrete ce se credeau în siguranță. Ori de câte ori celălalt mijloc auxiliar al meu, ceapa imaginară, nu vrea să deschidă gura sau câtă vreme ea își încifrează informațiile în semne abia descifrabile pe foaia umedă, bag mâna în sertarul de deasupra pupitrului din atelierul meu din Behlendorf și aleg unul dintre obiectele depozitate acolo, indiferent dacă sunt cumpărate sau găsite. Iată, această piesă galbenă ca mierea, care e transparentă și numai spre marginea ca o crustă e lăptos-tulbure. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în sine și l-a acoperit, încât el ar fi putut semăna cu acea insectă ce continuă să dureze în chihlimbarul meu și care pretinde că mă întruchipează pe mine: permanent la îndemână, se află, alături de alte obiecte găsite, în sertarul de sus al pupitrului și vrea să fie ținut în lumină, să i se ceară lămuriri. Fie că-s păianjeni, țânțari sau gândaci, dacă ai ceva răbdare, încep să-ți răspundă... Dar ce anume văd eu, de îndată ce-l privesc, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
oricât de mică nu era de șterpelit. Toate dulapurile se căscau goale. „Nimic de băut“, a înjurat un caporal a cărui ureche stângă, absentă, s-a insinuat în talmeș-balmeșul amintirilor mele. Abia la etajul de sus am găsit ceva. În sertarul cel mai de jos al unui birou în care cine știe ce grangur din partid își va fi avut scaunul ce-l ținea departe de război s-au găsit, adunate într-o cutie goală de țigări, în jur de cincizeci de piuneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din copilărie și de jocurile copilăroase de-a buncărul, așa cum îmi aduc aminte acum de ceea ce găsisem eu, ascuns într-o cutie de țigări, ca și când boldurile s-ar afla acum sub ochii mei, așteptând să le număr. În rest, prin sertare nu se găsea mai nimic, dar oricum am reușit să pun mâna pe câteva creioane, două caiete goale in octavo, deja lăudata comoară de argint și hârtie de scris din cea mai fină, dar - ceea ce căutam de fapt - nici un stilou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fratele ei, și nu acest Joseph, să fi devenit papă. „Sau vrei cumva să afirmi că și ca papă ai fi adus pe lume așa, pur și simplu, o grămadă de copii?“ Atunci am început să scormonim din nou prin sertarele anilor noștri tineri și am descoperit acolo amintiri, ca de obicei, contradictorii; numai când am numit-o pe șefa novicilor, pe sora Alfons Maria, „o jigodie care făcea pe sfânta“ am râs amândoi la unison. Ce a fost înainte, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
altul bazalt încremenit de mult, care se statornicise pe depozite și mai vechi. Și cu toate astea se cerea săpat strat după strat, sortat, înzestrat cu un nume, cerea cu tărie cuvinte. Dar încă mai lipsea fraza de început. Acum, sertarele trebuie închise, tablourile întoarse cu fața spre perete, benzile de magnetofon șterse, iar fotografiile în care, instantaneu după instantaneu, sunt tot mai bătrân, îngropate în albume. Debaraua de vechituri plină cu manuscrise arhivate și cu colecția de premii se cuvine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Rim răvășind. Mini palpită. Acolo erau și prețioasele planșe anatomice, pe care le studia Rim în legătură cu funcțiile fibrelor nervoase, alterațiile și deviațiile lor. Acele de la care Mini spera realizarea întîmplătoare a credințelor ei într-un trup integral al sensibilității. Un sertar rezistă efracțiunei lui Nory. Acolo vor fi fost închise tezaurele: stampele rare de artă și desenuri fidele ale realităților fiziologice: cele două pasiuni reci ale doctorului Rim. Acea Eve inachevee era o bucată frumoasă printre multe, unele primitive și ascetice
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
într-o dimineață? A intrat valvârtej în biroul transmitere date, strigând la Brașov, că, de, era șeful: "Unde-s călimările cu cerneală?" La indiferența cu care nici măcar nu i-a răspuns Brașov, nu i-a rămas decât să răscolească toate sertarele și să adune vreo patru călimări pe jumătate pline și să dispară dând mărunt din gură. Era caraghios așa micuț și cu chelie, compensând lipsa de păr cu o barbă netunsă de o viață și cu niște funduri de sifon
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Păi... după repetiție ne ducem la Violeta și mai dansăm și noi. Poți veni și tu cînd te-ntorci din pădure. Ei, mi-l dai? Bărzăunul se gîndi o clipă, apoi îi întinse cheia și-i spuse: Ia-l din sertarul meu de la bufet, dar ai grijă de el, că altfel nu-l mai pupi niciodată! Și să-l pui tot acolo! Mulțumesc, Ticuțule. Ești un băiat de zahăr. Și Matei intră bucuros în curtea casei, în timp ce Bărzăunul porni mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
luat casetofonul și s-a dus să-l pună la locul său. Matei spumega de furie. Văzînd că Bărzăunul nici măcar nu-l întreabă de ce l-a făcut "parșiv" și "măscărici", porni după el strigînd: Nu spui nimic, colțosule? Bărzăunul închise sertarul tacticos, puse cheia în buzunar și se întoarse spre Matei cu cea mai nevinovată figură posibilă: Dacă asta-i mulțumirea ta pentru că ți-am dat casetofonul, atunci nu mai avem ce discuta! Punct! N-o fă pe neștiutorul cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Așa era Lea. Purta agate. Vorbea puțin pițigăiat și mirosea bine. Pentru mine. Lui David i-a mirosit mereu a naftalină. Așa am fost noi, diferiți, după o anumită vârstă. Eu m-aș fi dus ață să-i caut prin sertare, să citesc scrisori vechi și să mă ascund cu ele în micul ei paradis decrepit, cu frunze și stârvuri în putrefacție printre răsadurile dezordonate. David, nu. Mama îl dăscălea mereu când mergeam s-o vedem pe Lea. Tata nu venea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
am dorit să dispar în ziua în care a murit grădina Leei. Pe tocul ușii era lipit un melc cafeniu. Sinistru. Bălos. Cu ochi expandați, la capetele coarnelor. Mama m-a tras înăuntru. Toată ziua am scotocit prin dulapuri, prin sertare, prin lada de sub pat. O viață îmi dorisem să mă pierd în sertarele Leei, să râmân singur la ea în bibliotecă, să miros, unul câte unul, parfumurile ei vechi, din baie, despre care mama obișnuia să spună că „duhnesc a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
tocul ușii era lipit un melc cafeniu. Sinistru. Bălos. Cu ochi expandați, la capetele coarnelor. Mama m-a tras înăuntru. Toată ziua am scotocit prin dulapuri, prin sertare, prin lada de sub pat. O viață îmi dorisem să mă pierd în sertarele Leei, să râmân singur la ea în bibliotecă, să miros, unul câte unul, parfumurile ei vechi, din baie, despre care mama obișnuia să spună că „duhnesc a Paris“. Fără Lea, biblioteca era o cameră obișnuită, doldora de cărți, complet lipsită
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
incomodă, care se dezechilibrează fatal ori de câte ori pro prietarul extrage din geo me tria cadrului improvizat un volum oarecare) tras la geam, cu fotoliul vișiniu funcționând pe post de dulap, cu câteva cutii vechi de pălării ale lui Domini que devenite sertarele unei comode inexistente, în care Alexandre își depozitează lenjeria. Tapet gri, cu flori mici, verzi. Un ghi veci rubicond din care se căznește să iasă la aer o plantă-hi brid, cu frunze aproape violacee, stă tolănit ca un motan rotofei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ar fi sperat că într-o zi atingerea acelor buze îi va deveni familiară și că ea, Léa, va căpăta, astfel, trecut. Dar nu. Nu se întâmpla. Frumusețea aceea vorace părea că refuză, îndărătnic, să i se cuibărească într-un sertar al minții, de unde să treacă, apoi, cuminte, sub semnătura romancie rului care era el, Alexandre. Sau care fusese. De când plantele ei de tuș urcaseră iederă în jurul lui, Alexandre exhiba toate simptomele îndrăgostitului clasic, clinic fără speranță. De mâncare se atingea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
abia se închise cu un clinchet ușor în spatele său, că o voce din difuzor îl întrebă sec. ― Numele dumneavoastră? Gosseyn uită de Teresa Clark. Acum începea greul. Cabina era dotată cu un confortabil fotoliu cu pivot, cu un birou cu sertare și un panou transparent, amplasat deasupra acestuia în spatele căruia tuburi electronice luminoase formau motive mergând de la roșul intens la galbenul viu. În centrul panoului se afla difuzorul stilizat. confecționat de asemenea din plastic transparent. De acolo răsuna vocea Mașinii, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vreunui alt nume. Dar, pentru moment să lăsăm asta de o parte. Sunteți gata să vă supuneți testului? ― Dar... ― Gata cu-ntrebările pentru moment ― răspunse Mașina pe un ton mai strict. Apoi reluă mai conciliantă: ― Cele pentru scris sunt în sertare. Întrebările sunt tipărite pe fiecare foaie. Nu vă grăbiți. Aveți o jumătate de oră și nu veți putea părăsi cabina înaintea scurgerii acestui interval de timp. Noroc. După cum se aștepta Gosseyn, întrebările erau: Ce este non-aristorelianismul? Non-newtonianismul? Non-euclidianismul? Erau întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]