2,809 matches
-
locul fiecărui lucru -/ Fereastra în care răsare soarele/ Și peretele dinspre nord,/ Nu-mi era niciodată urât,/ Îmi găseam de dimineața/ Până seara de lucru,/ Iar când plecam undeva/ Abia așteptam să mă-ntorc.// Acum, de-atâta ordine mi-e silă/ și de știutulpederost mi-e somn,/ Nu mai țin minte când am fost adusă/ În încăperea prea frumoasă pentru mine/ Căutam pe cineva și i-am rămas în loc?/ Sau poate-a fost o cursă/ În care-s prins încă? Aștept
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se deschide încet și apare Mihai; are pe cap o pălăriuță de damă, pantalonii suflecați pînă la genunchi peste care poartă o fustă scurtă; coboară cele trei trepte, înaintează spre cei din sufragerie; reacția lor se desface în stupefacție, consternare, silă, rușine, indignare și plîns) Dacă te sinucideai, erai mult mai inspirat. Mihai: Ehe, ți-ar conveni ție, ți-ar conveni, cum nu! Ehe! (rămînînd suspendat într-un comportament de marionetă) Ce vă zgîiți așa la mine! (tăcere; își privește îmbrăcămintea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
moarte... pînă la ultimul...! (urlînd peste puteri) Trăiască...! Trăiască...! Securistul: (îngrozit, încearcă să-l potolească) Gata, gata... Gata! Hai liniștește-te... Costache: (revenit dintr-o transă hipnotică) Dacă vreți... eu pot să mai... Securistul: (încă speriat și cu o oarecare silă...) Nu, nu, e destul... A fost bine..., foarte bine... (pune casetofonul în sîn) Bine. Ne vom vedea conform programului... Da? Costache: Da, sigur..., conform programului de devenire... Și lăsați... am eu grijă de răspunsuri... le strunesc eu... Ehe!, nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doi:... (un fel de scîncet tot la ureche) Gh. P. unu:...da, și niște rude... Gh. P. doi: (geamăt, plîns)...eu... despre... niște... din străinătate. Gh. P. unu: (cu revoltă și rușine)...și eu..., că au fugit din țară... de silă... și ură... și disperare... și frică... Gh. P. doi: (țipînd)...și despre tine am... Gh. P. unu: (țipînd)...da... și eu despre tine... (următoarele replici se vor rosti simultan, cu strigăte, cu disperare, iar aceste suprapuneri vor face ca textul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
face ca textul să nu mai fie înțeles) Gh. P. doi:... și am fost plătit... Gh. P. unu:... și eu am primit bani... Gh. P. doi: (aproape de delir) Mi-au dat bani... și despre tine am... din străinătate... fugiți... bani... silă... bani... frică... (simultan, Gh. P. unu spune:...fiul meu... și eu despre tine... Oh, nevastă-mea... colegii...) am luat bani... (pe toate aceste replici, amîndoi ajung să se miște în genunchi, în patru labe, tîrîndu-se, jalnici...; primul care se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și toate acestea nu au fost altceva decât/ Studii de riduri/ De pe fruntea mea". Ironia intră în surdină, rămâne poanta: "La manejul meu din nori/ Se încalecă erori/ Din aproape în aproape,/ Saltă sufletul pe ape/ Sub copite eu în, silă,/ Ca pustiul sub cămilă". ("Inspirație")... Snobismul, permanenta simulare, nu-i mai trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată, cam într-o doară,/ și simțea globul întreg parfumat azi nimic,/ Nici un curent electric
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a unor poeme ca "Descoperirea focului" sau "Claun": "Veniți, lume/ circul mare, de la broască la gorilă scheunatul, versul, vântul se plătesc la fel de bine,/ în treptată vindecare plânge silnica mulțime/ ei de ea îi este jale, ei de ea îi este silă.". Interesant este că poetul își suprapune existența cu cea a poporului; deci, chiar poezia raportată la propriul eu depășește în acest volum ambianța proprie, integrând-o în "viața lumii" (cum ar zice Miron Costin). "Olt bine meriți tu, poporul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apariția. Poate că judecata comunismului trebuie să înceapă cu judecarea modernității. Comunismul, ca și fascismul, este rezultatul încrederii în puterea rațiunii umane, mesianismul preluând tonuri și accente iluministe. Ambele totalitarisme sunt doar câteva din exemplele de bine cu de-a sila pe care omul iluminat le face semenului. Revendicăm întotdeauna nevoia unei judecăți drepte uitând să chestionăm îndreptățirea oricărei judecăți. * Justiția a căpătat un chip la noi. Amintiți-vă de Mona Pivniceru! Aspirația ei (a justiției) este a fi o putere
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Totdeauna ironic, (zâmbind) stimabile! SCENA XIII Aceiași Farfuridi, Brânzovenescu și Trahanache Tipătescu: (montându-se treptat) Da, pentru d. Cațavencu lucrăm noi, pe d-sa noi îl sprijinim, pe d. Cațavencu să-l alegeți d voastră. Și nu-l sprijinim de silă, îl sprijinim pentru că dumnealui este cel mai onest concetățean al nostru... Zoe: Fănică, fii calm... Tipătescu: Da, sunt calm... Pentru că dumnealui (Farfuridi, Brânzovenescu și Trahanache apar în fund și ascultă. Cei dintâi arată tot ce se petrece în scenă celui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al secolului trecut - n. m.] - zice undeva Rebreanu - prestigiul scriitorilor era foarte scoborît. Nimeni nu îndrăznea să se numească scriitor, căci era confundat cu copiștii de la primărie”2). Pe Bacovia îl obosește și-l irită o activitate de acest gen. Sila lui față de ea e evidentă în ultima strofă din „Belșug”: „Mă duc, tot acolo, în marea clădire,/ E ora, de la care rămîn închis -/ O emoție... o amorțire.../ E toamnă... [vreme numai bună de plimbare, mustăriile deschise - n. m.] mi-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nici dacă ar trăi azi, în epoca mass-media. N-ar fi căutat de „oameni de televiziune” și, cert, nici el nu i-ar căuta. N-ar avea păreri în „chestiuni punctuale”, iar în eventualitatea participarii (mai mult cu de a sila) la vreo dezbatere, ar fi eclipsat de frumoșii și de flecarii care umplu microfoanele fără a spune barem o singură propoziție adevărată. „Vorbirea e mare, dar Tăcerea e și mai mare”, susține undeva Carlyle. Tăcerea provoacă. în fața celui care tace
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acel băiat e Mihai și cînd a trimis să-l aducă el a dat să fugă și l-a prins un viziteu, Vasile Rusu (rus și era) și țipa cît îl lua gura, cînd l-a adus în brațe cu sila. Sara, venind tata, mama l-a ascuns, căci tata era cam constituțional din spiritul timpului, numai eu oi fi luat 50 de bătăi de la el și tocmai a doua zi, după ce l-a cam prevenit, i s-a spus, și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Tîrțek mai stăteau în gazdă doi frați Ștefanovici, doi frați Dașchievici (fii de preot) și încă un coleg, Ion Sahin, "armeanul". Acesta din urmă ne relatează că toți îl puneau pe Mihai să le spună povești chiar cu de-a sila, ba l-au învățat să joace cărți, pe creițari, ori pe diferite obiecte, straie și cărți vechi. Un oarecare Lozinski, care îi antrena și juca necinstit, pînă la urmă le lua toți banii, ba lui Mihai i-a luat și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
E vreun călău pe-aici? Nu. Eu, eu sunt. Să fug! De mine? Am pricinuit destule Spre-a nu mă răzbuna. De ce? De-atâta bine Cât însumi mie însumi mi-am făcut? Ba nu! De mine mai curând mi-e silă, De câte săvârșit-am silnicii! Sunt un nemernic. Nu, nu mă mint; nu sunt; Vorbește-te de bine, om neghiob; Neghiobule, să nu te lingușești. În cuget, mii de limbi îmi povestesc Câte un basm, și fiecare basm Mă-nvinuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
chiar ultimul text din carte, Erată : "poeme de închiriat,/ poeme de apă minerală,/ de calciu și de magneziu,/ de chitară,/ poeme cu final previzibil,/ populate de gângănii fărâmicioase,/ de whisky and soda,/ poeme cu stil./ am scris aceste poeme în silă,/ și astăzi conținutul lor testamentar/ mă paralizează./ dar mâine îți voi dărui/ câteva crenguțe de liliac alb,/ dragostea mea, erezie". În ordinea propriu-zis poetică (destul de indiferentă, în fond, la nodurile biografice din care au rezultat numeroase dintre Scrisorile de închiriat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu-i/ prin grija organelor de partid și de stat// și deasupra la suceava/ mică-i masa mare-i gloaba/ și richita micșunele" (horă administrativ-teritorială). Și altele, autoevaluatoare sau pur și simplu investigatoare: "într-o societate democratică/ mi-e atâta silă de copaci de discursuri de tine/ și de mine bubulina" (fiul); "să scriu repede cât mai sunt tânăr/ cât îmi mai pot permite să fiu furios și radical/ cât încă disprețuiesc unghiul de nouăzeci de grade/ cât încă miros ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
moaște.// Numai așa se mai explică faptul/ că în acest secol de duzină/ n-a mai rămas decât grosolănia, raptul/ și rata la apartament sau la mașină.// Destul acum; scârbit de toate cele/ (chiar și de moarte'mi este numai silă)/ eu împletesc cununi de imortele// pentru o ipotetică copilă./ Dar vai, ce catastrofice belele/ adastă omenirea imbecilă!". Sau rama tulburătoarei confesiuni care îi anticipează destinul biologic: Poți să-ți spun că sunt sănătos, deși am reumă,/ podagră, precum și un mic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ar fi ne-a Costache Dimitriu, vechi purtător de amintiri care ne prezenta în mod paradoxal noutăți din articolele publicate în alte țări. Mi se părea ceva din altă lume să-l ajut ca mâna a doua pe Silviu sau Sile Carp, un fel de ahtiat după refacerea pereților abdominali pe care, întâiul în lume, îi suturase în straturi părintele chirurgiei românești Constantin Dumitrescu Severeanu înainte de 1900. Era o istorie vie Eugen Cerchez, monumental și solid, cu un zâmbet cald te
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
omenesc numai prin minciună și violență. Îi îndeamnă pe iudeo-creștini să renunțe la relele apucături și Petru prin Întîia epistolă sobornicească a lui Petru unde scrie la 5,2: ,,Păstoriți turma lui Elohim care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bună voie, după voia lui Elohim; nu pentru un cîștig mârșav, ci cu lepădare de sine.” Ți-ai găsit milostenie, totul este numai lepădare de bani în pungile amăgitorilor, pentru un cîștig mîrșav și o robie veșnică. Pentru că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Iisous, care, mai tîrziu va deveni Iisus. Dar acest cuvînt este compus din II cu sensul de Mîntuitor și sus, adică din ceruri, Să nu mai lăsăm minciuna să ne umple mințile! Dar ivriții l-au mai descoperit odată pe Silo în scrierile lui Ieremia care îl consideră Mîntuitorul neamului ivrit pe regele persan Cirus! Prea des este învîrtit adevărul și falsificat numai pentru turta lor! Deși avem mai multe scrieri din perioada cînd Ili a fost asasinat de către iudei, nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
În ziua aceea s-a pornit o mare prigonire împotriva Frăției din Ierusalim. Și toți afară de apostoli s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și Samariei. 8,3 Saul de partea lui, făcea prăpăd în frăție, intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei și-i arunca în temniță’’. În vară pleacă la Damasc iar pe drum are revelația înălțării la Iahwe care îi schimbă concepțiile religioase cît să pună la cale un fel de schismă în sînul mozaismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
său au colindat prin ținuturile Frigiei, Galatiei, Misiei și Troia, dar au fost alungați cu pietre din Bitinia. Au trecut în Samotrace și de aici în Macedonia în cetatea Filipi. Locuitorii i-au dat pe mîna dregătorilor(pe Pavel și Sila) și au zis: Oamenii aceștia ne tulbură cetatea, sînt niște iudei care vestesc niște obiceiuri pe care noi, romanii nu trebuie nici să le primim nici să le urmăm”, adică pe nimeni nu interesa nebuniile lor pline de vedenii și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
profesori, stima, recunoștința și supunerea ce vă datorez și voi datora și păstra în toată viața mea."), anticipînd involuntar morala propriei fabule Boul și vițelul care îi confirmă anumite experiențe de genul celor care atrăgeau lui Eminescu strigătul: Mi-e silă! Mare lucru-n lume e și-nvățătura! Ține loc de multe, chiar și de talent; Printr-o bună școală, rafinezi natura: Din vițel poți scoate un bou eminent." Surprizele privindu-l pe Caragiale nu se opresc însă aici. La Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din soborniceasca biserică cea din cetatea aceea, să gonească poporul dreptcredincios, iar Sfântul Locaș să-l dea adunării lor celei ariene. Și a făcut așa împăratul cel rău, el însuși fiind eretic: a luat, adică, biserica de la cei dreptcredincioși, cu sila, și a dat-o arienilor, apoi s-a dus în Constantinopol. Drept aceea, în mare mâhnire fiind toată mulțimea dreptcredincioșilor, a sosit acolo marele Vasile, apărătorul cel de obște al Bisericilor, la care toată mulțimea celor dreptcredincioși venind, cu strigare
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]