3,065 matches
-
fost binefăcătoare, adică fructuoase, pentru că au fost potrivite cu spiritul vremii. Imaginați-vă ce caricatură, ce literatură "nouă", ce "modernism" deșănțat s-ar fi produs atunci, dacă niște scriitori, în disperare de cauză (așa cum ne-a zugrăvit dl Davidescu îmbrățișarea simbolismului de către Macedonski), și spre a fi "originali", adică cu orice preț altfel decât ceilalți, ar fi început să imite pe Musset și pe Vigny! * Dar, în deosebire de epoca precedentă pseudoclasică, modelele franceze au fost acum mai asimilate de sufletul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
5 <titlu> O sinteză a teoriei literare moderne Veacul nostru a cunoscut, mai mult decât oricare altele, o continuă interogație cu privire la structura și validitatea valorilor, a valorilor politice și morale, dar și literare. Romantismul, simbolismul ori prerafaelitismul, au însemnat, pentru secolul trecut, momente de negație, mai mult sau mai puțin violentă, ale literaturii precedente sau în curs. Dar aceste negații înlocuiesc, de fapt, o convenție literară cu alta, un sistem de valori, cu altul. Revolta
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
generală" al lui Van Tieghem, opus tocmai compartimentării studiului pe relații binare, Wellek și Warren preconizează conceperea literaturii mondiale ca un tot unic și omogen, numit, simplu, literatură, pentru a permite studierea marilor curente și momente culturale, Renașterea, barocul, romantismul, simbolismul, pe toate ariile posibile cu remarcarea însă, subliniere importantă, a specificităților naționale (p. 80 și urm.). Concepția aceasta este mai largă decât a lui Van Tieghem, pentru că, spun cei doi autori, este dificil de trasat granița între "literatura comparată" și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
tatăl pe front în munții Neamțului. Când, în anul 1921, a urcat pe acoperișul atelierelor C.F.R. Nicolina și a dat jos steagul roșu al comuniștilor și a pus în loc tricolorul, nici un om politic din România n-a luat în seamă simbolismul acestui gest, și nici spiritul de jertfă al acestui tânăr. Să comparăm steagul tricolor ridicat de C.Z.Codreanu pe atelierele Nicolina, în 1921 cu steagul tricolor perforat, purtat de revoluținarii din 1989!?! Politicienii de atunci au făcut cum face
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Este director de programe al Societății academice de cercetare a religiilor și ideologiilor (Sacri) și președinte al Societății Sociologilor din România. Volume de autor: Imaginarul social al tranziției românești. Simboluri, fantasme, reprezentări (2001), Fractalii și timpul social (2003), Herme neutica simbolismului religios. Studii și eseuri (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socioantro pologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea Bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006) și Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010). La Editura Polirom au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de Giovanni d’andrea, Constantin Bălăceanu Stolnici sintetizează etapele operei alchimice astfel: * Nigredo. „Este vorba de constituirea, prin operații complexe, a unei substanțe care se structurează pe fundul creuzetelor, retortelor sau în cuptor.” Se mai numește massa confusa, dissolutio, putrefactio. Simbolismul ei este dublu. „în primul rând - pe plan macrocosmic -, el întruchipează haosul primordial, premateria, începuturile cosmogoniei.” Pe plan microcosmic, amestecul simbolizează „stadiul prenatal al ființei umane, epoca sa embrionară, acel regressus ad uterum”. În joc este pentru neofit o adevărată
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai scrie Constantin Bălăceanu Stolnici. * Albedo sau Leukosis. Prin transformări speciale, masa neagră va deveni o substanță alb-argintie, strălucitoare. La ea se referă textele vechi atunci când o numesc metaforic „aramă albă”, „mercur purificat”, „mielul incubat”, „laptele fecioarei”, „lună plină” etc.. Simbolismul acestei transmutări herme tice se referă pe plan macrocosmic la „ieșirea universului din haos, realizarea actului creațiunii (acel fiat lux al genezei), țâșnirea luminii din întunericul primordial”. Pe plan microcosmic, această transformare alchimică „simbolizează trecerea de la neființă la ființă a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și scriu cronici dramatice. O colaborare substanțială cu articole și cronici este aceea a lui Al. Macedonski, care răspunde în Ț. criticilor la piesă Saul (compusă împreună cu Cincinat Pavelescu), discută condiția ideală a poeziei sau polemizează cu H. Streitman în legătură cu simbolismul. Macedonski da și versuri (Psalmi moderni, Camee ș.a.); tot cu versuri sunt prezenți Ludovic Dauș, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, D. Teleor, I. N. Român, Dem. Moldoveanu, Al. Obedenaru, Aristide și Constantin Cantilli, C. Z. Buzdugan, Al. Antemireanu. Prozatorii care
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
sunt prezenți și la partea literară, alături de Smaranda Gârbea (Smara), Iuliu Cezar Săvescu, Gh. Nădejde (cu pseudonimul Leon Gârbea), Sever Moschuna, Ana Ciupagea. În T.r. Mircea Demetriade, Al. Obedenaru și Iuliu Cezar Săvescu își tipăresc versurile cu ecouri din simbolismul francez, dominate de nostalgii inexplicabile, de obsesia morții, de dorința evadării. O cronică literară și dramatică atent alcătuită, cu observații pătrunzătoare și obiective, întreține Sever Moschuna (pseudonimele lui sunt Reves și Din stal). Tot el traduce din Guy de Maupassant
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
orgii/ și praful gotic din propria-mi umbră,/ cu mâini floral deschise spre vânturi/ să-mi caut anii, să le caut oglinda,/ și s-o sparg într-o mie și unul de greieri” (Verset). Următorul volum, Chorale (1974), continuă linia simbolismului de conotații folclorice: țara, pământul, lumina, inima, apa vie etc. Poemele, animate de o vitalitate panteistă mai purificată, mai aeriană, înglobează totuși aglomerări de imagini și construcții arborescente, de un metaforism abundent. Hore (1977) propune un imaginar folcloric în registru
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
de pace” (Cu fața ascunsă). Pe de altă parte, multe poeme respiră un aer vag optzecist: livrescul discursiv, poezia cotidianului, colocvialitatea, o detașare pe alocuri ironică. Cele două tendințe - spre neoexpresionism și spre postmodernism - nu exclud mai vechea apetență pentru simbolismul încifrat, în poeme precum Materia signata, Febra de trei zile, Pasărea Rok etc. În volumul din 1982, Scrisori de acreditare, lirismul, de asemenea unul interiorizat, se cerebralizează, spațiul poemului se modifică, în sensul citadinizării optzeciste, adesea cu inserții metaforice surprinzătoare
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
la răsărit luminează” (Călătorie de noapte). Apropiindu-se de Ileana Mălăncioiu prin prezența filonului moral și de Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori de acreditare, București, 1982; Substituiri, București, 1983; Melopoetica, București, 1984; Târgul de animale mici, București, 1985; Achene zburătoare, București
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
porii și o alternare neobișnuită a ritmurilor și registrelor. „Marele bal” care e viața nu poate fi reflectat și esențializat artistic decât printr-un omolog „bal” textual, în care stau împreună, parcă în chipul cel mai firesc, tradiționalismul și avangardismul, simbolismul și textualismul, tiparul folcloric și infuziile livrești. E ca și cum poetul și-ar acorda toate instrumentele de care dispune, pentru a reuși astfel să domine incoerența funciară a realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-o lirică „a
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
lagăr. Prima carte a lui T., Stele sub nori, apărută în 1927, e o culegere de versuri care, în contradicție cu temperamentul nestăpânit al gazetarului, mărturisesc o înclinare spre meditație și paseism, demersul liric fiind oarecum defazat, prin recursul la simbolismul anilor 1910-1920. Poveștile și poeziile pentru copii din Cartea noastră (1934, în colaborare cu P. Crihan) au o subliniată adresă morală, căreia duioșia îi adaugă căldură și culoare. În intervențiile pe teme literare - cronici, recenzii, note polemice - T. comentează, pe
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
altfel, influențat în lirica proprie, dar și din alți autori. Tălmăcește, adaptează sau scrie literatură pentru copii. A mai semnat Radu Lăncieru, Victor Sângeru, C. Tudor, C. Tudoran. În versurile de început T. cultivă o formulă mixtă, o combinație de simbolism ermetic și neoromantism cu tușe expresioniste, vagul simbolist și ambiguitatea fiind o constantă a liricii sale, păstrată chiar și în formula social-militantă de după 1944. Temele și decorul sunt însă de factură romantică: suferința fără nume, singurătatea, dragostea, amintirea, lacrimi, stele
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș - pentru îngeri./ Urechea-ți coboară/ Vulcanicei plângeri...” (Îndemn). Frecvent simbolismul cedează locul unor aluzii sociale mai precise, cum ar fi în Jurnal 1941: „Cea mai de sus spânzurătoare/ Pe-al meu l-a ales dintre popoare”. Peisajul apocaliptic, sentimente precum ura, dezgustul, revolta, angoasa predomină și alcătuiesc un tablou alegoric
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Sburătorul, sunt dedicate memoriei lui E. Lovinescu. Și aici peisajul este apocaliptic, populat de strigoi, fantome, dar sentimentul amenințării se potențează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri întruna mă latră // [...] Întreaga cornuta vedenie slută/ A
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
pași spre nord proclamând: „Sunt cel mai înalt din lume, sunt cel mai bun din lume, sunt cel mai bătrân din lume; aceasta este ultima mea naștere; pentru mine nu va mai fi o altă existență” (Majjhima-Nikăya, III, p. 123). Simbolismul celor „șapte pași” (saptă padăni ) este destul de transparent. Enunțul „eu sunt cel mai înalt om din lume” (păli: aggo’ham asmi lokassa) semnifică transcendența spațială a lui Buddha. El a atins cu adevărat „vârful lumii” (păli: lokagge), traversând cele șapte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în India antică, pentru a transpune ideea unui Buddha ca ființă supraumană. De fapt, noua ritualitate buddhistă, constând în ofrande de flori, alimente, tămâie, muzică și rugăciuni, prezenta o continuitate puternică cu vechile culte închinate zeilor. Existau de asemenea în simbolismul solar influențe iraniene și centro-asiatice. Școala din Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea lui Buddha: umărul drept descoperit, pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha), excrescența acoperită cu păr între ochi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
interioritate spre exterior. Îl reîntâlnisem, din nou Întâmplător, În toamna 1981, tot Într-o librărie. Palid, extrem de palid. „Caut volumul lui Davidescu. Un volum care Îl situează ca primul nostru simbolist. Sigur, când Eminescu studia În Germania nu mai era simbolism, dar Wagner poate fi socotit simbolist, nu-i așa? În pictură, la noi, prerafaeliți nici n-au prea fost. Azi, Octav și Ion Grigorescu sunt prerafaeliți, dacă ne gândim bine.” Îl ascultam În tăcere. L-am Întrebat de sănătate. Se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și osândit să Își exerseze etern o capacitate de creație pe care și-o simte mereu deficitară. Faptul că deținuta trebuie să deseneze mereu același subiect, casa În care l-a cunoscut pe viitorul ei soț, spune mult În direcția simbolismului pe care l-ați simțit necesar. Din acest punct de vedere, sunt puțin contrariat că textul Dumneavoastră va fi clasificat inevitabil la literatura detențiunii. Tensiunea lui adevărată este metafizică, dar ce e de făcut? Vă felicit, mult stimate Domnule Norman
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
coerent.” Și, după o pauză, adresându-se clasei: „Ne-am putea Întreba, În cele din urmă, care este natura vocii neidentificate, cui este adresată opera?”. Nu toți studenții citiseră cartea În această cheie. Unora le plăcuse obsesia gastronomică a romanului, „simbolismul digestiei”, al relației sociale văzute prin convivialitatea apetitului. Li se părea că pot percepe, astfel, relația de iubire a autorului față de o patrie secundă, adoptivă, Portugalia, În a cărei limbă scrisese romanul și căreia Îi inventase rețete culinare la fel de fictive
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lipsească) anunță o publicație de cultură animată de un spirit liberal, ecumenic, tolerant. Extrem de eclectică în privința orientărilor artistice, revista va fi susținută de autori veniți din teritoriile cele mai diverse ale predispozițiilor estetice (de la sămănătorism la modernism, de la neoclasicism la simbolism). Spiritul democratic al publicației rezidă și în refuzul oricărei dogme, fapt ce permite prezența în paginile sale a unor nume deosebit de prestigioase, dar și a unora cu rezonanță modestă. Colaboratorii erau îndemnați doar să vizeze „un ideal mai curat și
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
și asupra armoniei imitative. Mereu limitat în aprecieri de dogma sa clasicistă (poeziile lui Nerval sunt „bizareriile minții sale bolnave”, Baudelaire nu este niciodată citat), emite uneori și observații interesante, cum ar fi cea despre importanța decorului în romantism, parnasianism, simbolism. Când iese din chingile metodei pentru a analiza o operă (Gr. Alexandrescu, Al. Vlahuță ș.a.), comentatorul nu trece dincolo de examenul versificației. Prețuiește, în literatura română, numai scriitorii pe care cercul „Literatorului” și-i recunoștea ca înaintași: I. Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
a optzeci de ani de la nașterea lui Bertolt Brecht și publică o biografie intelectuală a lui Herbert Marcuse. Daniel Vighi abordează subiecte incitante: Hamlet sau Despre suferința cunoașterii (3-4/1978), Paradigme stilistice în mitul marii treceri (3/1979), Valențe ale simbolismului cultural (2/1981). Livius Ciocârlie semnează articolul Considerații despre statutul simbolului în romanul francez modern (1-2/1979), se oprește asupra lecturii (8/1979) sau analizează critic valențele „spiritului creator” (6/1983). Alți publiciști prezenți aici sunt Viorel Boldurean, Partenie Murariu
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]