2,969 matches
-
numai să fie Români între voi Și veți scăpa de hoție Și chiar de Nemțoi!“ Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat Și cântarea-i bocitoare Strigă ne-ncetat: Oh!... țara e zbuciumată De un hoț străin De o liftă leșinată Slugă la Berlin! Săriți, dar, români cu toții De el s-o scăpați Căci, într-altfel, pradă morții Singuri voi o dați!14 Pentru publicarea acestor versuri girantul ziarului a stat în prevenție 2 luni și 5 zile. Din Ghimpele de la 20
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe un frig ca ăsta?”, m-am interesat. „Despre ce-o să facem la vară. La ștrand, el o să se dezbrace chiar la margine, iar eu ceva mai în spate. Apoi am să-l împing în apă!” * Chef prelungit, greoi, de slugi fără stăpîn, cu bătrîni moțăind la marginea mesei, între pahare, cu false intelectuale și poeți gata să moară pe versul lor, cu retorică sentimentală și declarații amoroase, cu plecări și bîrfe, cu muzică, dans, transpirație, fum de țigări și mirosuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
erau realmente buimăciți și dărîmați. După mine, adevărata lor vină nu-i insuficiența cunoștințelor, ci faptul că n-au reușit să impună respect. Și iată-i tratați cu excesivă severitate, ridiculizați. Încă o dată, arendașul de partid a dovedit că disprețuiește slugile, le dă peste bot imediat ce formulează o cerere. Din păcate, n-are cine să-i apere, fiindcă șefii sînt niște subvechili, parașutați la conducerea publicației. Interesul li-i să se mențină în funcție. Și atunci, tac mîlc. *Cît de inconsistent
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca la sfîrșitul unui spectacol. *Sufletește, sînt sătean. Mă recunosc în portretul moral pe care un cercetător i l-a făcut acestuia la începutul secolului: „individual, săteanul posedă un accentuat simț al demnității personale; (...) posedă ambiția de a nu fi slugă”. Am riscat adesea să par rigid, ostil, decît să mă încovoi în fața șefilor. Primul lucru la care am renunțat după plecarea din școala militară a fost vorba „Să trăiți!”. Nu-mi prea ieșea din gîtlej nici acolo. Erau comandanți care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o simplă convenție, dar e una care îmi evocă raporturi de subordonare. Mă apăr de ea cu un „Bună ziua!” apăsat, mai ferm decît în mod obișnuit, rostit ca la dictare. În critică, posed de asemenea „ambiția de a nu fi slugă”. Nu mi-am făcut o deprindere din a scrie despre cărțile celor aflați în posturi superioare, centrale. Excepțiile au fost: o cronică despre publicistica lui Zaharia Stancu, alta despre proza fantastică a lui Laurențiu Fulga și o recenzie despre poezia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ieșirea lentă a cuiva de pe „scenă” e mai dramatică decît o îndepărtare rapidă, violentă, în care nimeni nu mai are răgazul să gîndească. Modalitatea aleasă de Ryszard Kapuscinski pentru a trata un astfel de moment mi se pare deosebit de inteligentă: slugi vechi și neînțelegătoare de ceea ce se întîmplă continuă să vorbească despre stăpînul lor cu formule care sună sentimental și, involuntar, ironic: „înălțimea Sa nepătată”, „înălțimea sa neobosită”, „înălțimea Sa benevolentă” etc. Nu poți evita întrebarea dacă o asemenea opacitate e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
neînțelegătoare de ceea ce se întîmplă continuă să vorbească despre stăpînul lor cu formule care sună sentimental și, involuntar, ironic: „înălțimea Sa nepătată”, „înălțimea sa neobosită”, „înălțimea Sa benevolentă” etc. Nu poți evita întrebarea dacă o asemenea opacitate e caracteristică numai slugilor orientale sau și slugilor de pretutindeni. *„Hai să-ți spun și unul politic!” Mi l-a spus: „în cadrul unui «schimb de experiență», se întîlnesc Laika și Grivei. Acesta din urmă întreabă: «Cum e la voi: am auzit de glasnost, de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întîmplă continuă să vorbească despre stăpînul lor cu formule care sună sentimental și, involuntar, ironic: „înălțimea Sa nepătată”, „înălțimea sa neobosită”, „înălțimea Sa benevolentă” etc. Nu poți evita întrebarea dacă o asemenea opacitate e caracteristică numai slugilor orientale sau și slugilor de pretutindeni. *„Hai să-ți spun și unul politic!” Mi l-a spus: „în cadrul unui «schimb de experiență», se întîlnesc Laika și Grivei. Acesta din urmă întreabă: «Cum e la voi: am auzit de glasnost, de perestroika, ce v-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
până acum ca artiști și cetățeni, asupra pactului pe care l-au făcut cu regimul și să înțeleagă că își primesc acum răsplata pentru lipsa lor de sinceritate, dovedindu li-se o dată în plus că noii stăpâni nu-și respectă slugile, debarasându-se de ele atunci când le pică bine. Sigur, lista celor care au de suferit este mult mai lungă și nu are niciun rost să încerc să o reconstitui. Vreau însă să se știe că și de această dată nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
plumb (motiv pentru care poate îi și demolează pe așa-zișii răzleți), sfârșitul tot îl va ajunge. Și, mai ales, degeaba își închipuie că-l vom accepta pe Nicușor. Primii care-l vor elimina (poate chiar definitiv) vor fi tocmai slugile de astăzi: Dăscălescu și Pană, Dincă și Bobu, dacă vor supraviețui stăpânului lor. Domnilor, poate or să vă supere rândurile mele, dar, credeți-mă, ceea ce se întâmplă în țară este de neînchipuit. Oamenii sunt dați afară din slujbe și justiția
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci lume direct interesată. Marea masă a poporului se ferea de liberali ca de ciumă. Acest partid a venit în Ardeal odată cu noua stăpânire românească. A adus aici pe lângă abuzul și corupția administrativă, toată experiența de exploatare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
împroprietărea din reforma agrară, toți îți vorbeau pe ton de mare superioritate. Ei veneau în numele ideii naționale, ideii unificatoare a poporului român. Masa românească din Ardeal, cu calitățile rasiale încă sănătoase și nealterate nu și-a recunoscut frații nici în slugile arendașilor liberali și nici în stăpânii lor neofanarioți. În felul acesta se explică marea aderență de care s-a bucurat partidul național-țărănesc în Ardeal. Poporul nu i-a mai întrebat pe naționali-țărăniști că ce fel de oameni sunt, pentru el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fără a-i lega. îndată după plecarea jandarmilor, Tomici s-a gândit la salvarea noastră. Trebuia să dispărem cât mai repede din casa lui, căci nu se știa cum va decurge ancheta și dacă jandarmii nu vor reveni. A pus sluga să înhame caii la căruță, iar pe nevasta lui a trimis-o la noi, ca să ne scoată de unde eram și să ne îndrepte spre marginea satului. într-o clipă ne-am dat jos din pod și am ieșit în stradă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la sate, în fața caselor, pe lăicere sau pe scaune. Ne-au văzut zeci de oameni, cum am zbughit-o din casa lui Tomici și cum, mai mult fugind, ne-am îndreptat spre marginea satului. Aici, lângă o mică baltă, aștepta sluga cu căruța. Cum ne-am urcat, a dat niște bice zdravene cailor și căruța a pornit în goană pe drumul care duce la Panciova. La vreo trei kilometri, sluga ne-a lăsat într-o holdă, iar el, ca să ascundă oamenilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am îndreptat spre marginea satului. Aici, lângă o mică baltă, aștepta sluga cu căruța. Cum ne-am urcat, a dat niște bice zdravene cailor și căruța a pornit în goană pe drumul care duce la Panciova. La vreo trei kilometri, sluga ne-a lăsat într-o holdă, iar el, ca să ascundă oamenilor din sat pentru ce a îmhămat caii, a tăiat în grabă niște nutreț pentru vite, l-a pus în căruță și apoi s-a întors. Timpul era rece. Ploua
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în vederea acestui plan, de la acțiunea de a l dizolva cu materii chimice, au trecut la zidirea mormântului cu var și cărămidă, terminând cu turnarea peste el a unei plăci uriașe de beton și fier. În așa fel aranjat totul ca slugile stăpânilor de azi să nu se lase mai jos decât ale acelora de acum doua mii de ani. După despărțirea noastră de persoana fizică a ziditorului sufletului legionar, o tristețe fără de sfârșit ne-a cuprins inimile noastre, ale acelora cari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Procesul Procesul a fost o simplă mascaradă aranjată de vestitul Alexandru Petrescu, acum cu gradul de general, pe care îl câștigase după condamnarea lui Iuliu Maniu. Acest Alexandru Petrescu a avut de-a lungul întregii lui cariere un comportament de slugă mincinoasă. În timpul lui Antonescu fusese director general al Penitenciarelor, iar după căderea acestuia fiind eliminat din magistratură și-a schimbat stăpânul. Imediat și-a oferit serviciile nomenclaturii comuniste și pentru că în tot timpul funcționării lui anterioare, nu-i supărase cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
curtea postelnicului Andronache Tuzluc, un fanariot venit în țară în suita lui Caragea Vodă, Dinu Păturică începe să-și calculeze orice mișcare. O face cu inteligență, cu tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat și de credulitatea stăpânului, sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
F. folosește în reprezentarea acestei imagini un soi de scenă turnantă, a cărei mișcare se produce complet, proiectând noi și noi „scene din viața socială”, până când epoca se reface circular, în întregul ei: o lume pervertită unde, de la vodă la slugă, toți simulează și disimulează, unde toți se află permanent în rol, iar șansa fiecăruia depinde de performanța în arta ipocriziei. Momentele de atonie intervin numai în singurătate, în deplină siguranță, după ce sunt luate infinite precauții. Unul ca Andronache Tuzluc este
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Poezia de după război evoluează în două direcții, complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
o fabrică de șosete. Situația românilor plecați în Occident nu este una confortabilă. Ei trăiesc sentimentul unor oameni de categorie inferioară în raport cu populația autohtonă, fapt care ar fi unul dintre motive de reîntoarcere în țară: „M-am plictisit să fiu slugă acolo”, a spus un locuitor dintr-o comună gălățeană. Revenirea în țările occidentale nu s-ar mai face pentru a munci, dar pentru vizite (Adriana Oprea Popescu Macarale râd în soare la Corod, Jurnalul național online, 10 octombrie 2007). Cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu vor deveni. Mai mult decât atât, și atunci când personajul pare a deveni activ, la începutul părții a V-a, implicându-se în acțiune, el este trecut tot într-o serie deloc onorabilă, alături de dulăii de casă, ogari și cotei, slugile cele mai umile ale Corbului, cărora li se impune misiunea de a-l vâna, de a-l hăitui pe Inorog. De altfel, și aici, aproape de jumătatea alegoriei, atitudinea narativă față de personaj este una ironică; neputința vânătorilor de a-l captura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
coteii de cehnit, ogarii de scâncit, dulăii de brehăit și Șoimul de piuit amurțisă și, din toate puterile obosindu-să, a vânătorii toată nedéjdea pierdusă"7. (s.m.) Prin urmare, atâta vreme cât se situează în solda Corbului, Șoimul rămâne un biet pion, o slugă umilă, care nu are puterea de a acționa conform propriilor decizii, ci execută fără să cârtească ordine din cele mai ticăloase. El își păstrează doar reputația de vânător care l-a consacrat, însă de această dată prada pe care o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
răscolirii în lăzile din podul casei părintești, în căutarea cărților și a manuscriselor. Asta povestește Negruzzi în Cum am învățat românește: Am alergat la biblioteca tatălui meu, care era într-o ladă mare, purure deschsă, în coridor. Ajutat de o slugă, i-am făcut inventariul, și printre mulțimea calendarilor și a cărților în limba grecească modernă, iacă ce am găsit [...]. Sărmană bibliotecă! Uitată în secriul ei la bejenia anului 1821, toată a slujit de fultuială ienicerilor! Ce n-aș da acum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a face cu politica. Dar aceștia, să fim drepți, au fost foarte, foarte puțini în comparație cu masa uriașă de adevărați foști deținuți politici. Începând cu țărani care nu și-au dat pământul la colectivă sau cei care s-au răsculat împotriva slugilor bolșevicilor de la noi din țară, care căutau să facă ordine pe placul lor, adică o dezordine pe placul lor și care săvârșeau atâtea crime și atâtea ticăloșii. Toți acești oameni, și iertați-mă că le-am spus oameni, toți acești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]