12,660 matches
-
mai puțină metodologiei intervenției practice a sociologiei. Acest lucru este explicabil. În momentul în care, în special după război, sociologia a intrat într-un proces de dezvoltare extrem de rapidă, problema cea mai dificilă a ei era aceea a măsurării empirice. Sociologia nu ducea lipsă de teorii. Acestea erau însă, în cea mai mare parte a lor, vagi, speculative. Lipseau datele empirice sistematice și riguroase care ar fi putut testa teoriile existente, oferind totodată o bază mult mai solidă noilor construcții teoretice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistematice și riguroase care ar fi putut testa teoriile existente, oferind totodată o bază mult mai solidă noilor construcții teoretice. Ultimele decenii au adus dezvoltări spectaculoase în metodologia cercetării empirice, dar în momentul actual se prefigurează o nouă criză a sociologiei: o criză teoretică. Sociologul știe destul de bine cum să „măsoare” fenomenele sociale. El își dă seama însă tot mai mult că avansul disciplinei sale este frânat de inabilitatea de a construi teorii. Dacă sociologul actual știe cum să cerceteze o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult mai puțin ce să cerceteze și ce să facă cu datele obținute. Rămânerea în urmă a teoriei reprezintă cauza principală a empirismului lipsit de orizont de care se plâng sociologii. După părerea mea, problema majoră cu care se confruntă sociologia românească în momentul de față este tocmai aceea a dezvoltării unor teorii coerente și sistematice asupra marilor componente ale procesului de dezvoltare socială în care este angajată țara noastră. Această carte este dedicată metodologiei teoretice a sociologiei. Scopul său este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care se confruntă sociologia românească în momentul de față este tocmai aceea a dezvoltării unor teorii coerente și sistematice asupra marilor componente ale procesului de dezvoltare socială în care este angajată țara noastră. Această carte este dedicată metodologiei teoretice a sociologiei. Scopul său este să limpezească modul în care sociologia explică fenomenele sociale și, de asemenea, cum încearcă ea să se facă utilă colectivității. Sociologia va fi analizată aici nu din punctul de vedere al produselor sale - teorii explicative ale diferitelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este tocmai aceea a dezvoltării unor teorii coerente și sistematice asupra marilor componente ale procesului de dezvoltare socială în care este angajată țara noastră. Această carte este dedicată metodologiei teoretice a sociologiei. Scopul său este să limpezească modul în care sociologia explică fenomenele sociale și, de asemenea, cum încearcă ea să se facă utilă colectivității. Sociologia va fi analizată aici nu din punctul de vedere al produselor sale - teorii explicative ale diferitelor fenomene sociale -, ci din cel al instrumentelor pe care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de dezvoltare socială în care este angajată țara noastră. Această carte este dedicată metodologiei teoretice a sociologiei. Scopul său este să limpezească modul în care sociologia explică fenomenele sociale și, de asemenea, cum încearcă ea să se facă utilă colectivității. Sociologia va fi analizată aici nu din punctul de vedere al produselor sale - teorii explicative ale diferitelor fenomene sociale -, ci din cel al instrumentelor pe care le utilizează atunci când vrea să explice sau să contribuie la schimbarea unei anumite realități sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care se înfruntă în momentul de față. Cititorul poate găsi destul de multe cărți care își fixează ca obiectiv „trecerea în revistă” a gândirii sociologice. Majoritatea încearcă să realizeze acest lucru prin analiza critică a marilor teorii care se înfruntă în sociologia contemporană. Fără doar și poate, o asemenea abordare este foarte utilă. Ea prezintă însă și două dezavantaje. În primul rând, inevitabil, sunt supraestimate divergențele și subestimate continuitățile, punctele de convergență, complementaritățile. Acest efect este datorat însuși „obiectivului” analizei. Fiecare autor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de convergență, complementaritățile. Acest efect este datorat însuși „obiectivului” analizei. Fiecare autor de teorie sociologică, vrând să-și promoveze punctul de vedere, este tentat să-l privilegieze, să-l opună celorlalte, îngroșând liniile de separație. Riscul este, în consecință, ca sociologia să apară mult mai divizată decât este în realitate. În plus, teoriile existente sunt supuse unei surse suplimentare de diversificare: ideologia. Exprimând opțiuni ideologice diverse, experiențe sociale particulare, este normal ca teoriile actuale din sociologie să evolueze în direcții distincte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Riscul este, în consecință, ca sociologia să apară mult mai divizată decât este în realitate. În plus, teoriile existente sunt supuse unei surse suplimentare de diversificare: ideologia. Exprimând opțiuni ideologice diverse, experiențe sociale particulare, este normal ca teoriile actuale din sociologie să evolueze în direcții distincte. În al doilea rând, optând pentru o asemenea analiză se favorizează declarațiile de intenții, programele de construcție a cunoașterii sociologice, adesea rămase neonorate, defavorizându-se practica sociologică propriu-zisă. Asimilarea „marilor teorii” în practica sociologică efectivă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unilaterale. Din analiză dispar deci „teoriile” cu caracterul lor singular, distinct, cu opțiunile lor epistemologice și ideologice, cel mai adesea divergente. Nu va fi, în consecință, vorba despre funcționalism sau structuralism, de exemplu, ci de diferitele structuri explicative pe care sociologia, în tentativa sa de a se constitui într-o disciplină științifică, încearcă să le cristalizeze; schema cauzală, funcțională, structurală etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ci de diferitele structuri explicative pe care sociologia, în tentativa sa de a se constitui într-o disciplină științifică, încearcă să le cristalizeze; schema cauzală, funcțională, structurală etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși diferitele teorii sociologice accentuează o schemă explicativă sau alta, în fapt, nu le exclude pe celelalte. Structuralismul nu exclude funcționalismul și, împreună, nu neagă importanța explicației cauzale. Pentru a identifica structurile gândirii sociologice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu le exclude pe celelalte. Structuralismul nu exclude funcționalismul și, împreună, nu neagă importanța explicației cauzale. Pentru a identifica structurile gândirii sociologice, sunt utilizate două surse distincte: pe de o parte, marile proiecte teoretice și metodologice, așa cum le consemnează istoria sociologiei, iar pe de altă parte, analizele sociologice efective („practica sociologică”) în care aceste structuri apar într-o manieră funcțională. Și pentru a păstra această unitate dintre tentativele de formulare sistematică - la nivel teoretico-epistemologic - și practica sociologică, am evitat în expunere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evitat în expunere analiza abstractă a variatelor structuri ale gândirii sociologice, preferând să fac apel la exemplificări cât mai variate ale modului în care acestea funcționează efectiv în diferite analize concrete. Intenția este de a transmite cititorului o imagine a sociologiei „reale”, a actului practic de analiză sociologică, și nu comentarii asupra modelelor normative propuse de un sociolog sau altul pentru practica colegilor săi. Alegerea exemplelor de analiză sociologică este făcută, în primul rând, după criterii ilustrative. Ele au fost selectate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale ca un caz special ar fi lipsită de sens. Pe de altă parte însă, în ceea ce privește societatea, predicțiile nu decurg chiar automat din teoriile explicative. Nu este întâmplător că, în ultimele decenii, s-a dezvoltat o disciplină specială, distinctă de sociologie, care are ca obiect prognoza socială. Prognoza s-a dovedit a prezenta scheme relativ distincte de cele ale explicației. Sociologia propriu-zisă a acordat însă, până acum, o atenție redusă prognozei fenomenelor sociale. În fine, dacă vorbim despre structurile fundamentale ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
chiar automat din teoriile explicative. Nu este întâmplător că, în ultimele decenii, s-a dezvoltat o disciplină specială, distinctă de sociologie, care are ca obiect prognoza socială. Prognoza s-a dovedit a prezenta scheme relativ distincte de cele ale explicației. Sociologia propriu-zisă a acordat însă, până acum, o atenție redusă prognozei fenomenelor sociale. În fine, dacă vorbim despre structurile fundamentale ale gândirii sociologice, este necesar, de la început, să menționăm starea sociologiei ca știință. Utilizând terminologia lui Thomas Kuhn, am putea caracteriza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dovedit a prezenta scheme relativ distincte de cele ale explicației. Sociologia propriu-zisă a acordat însă, până acum, o atenție redusă prognozei fenomenelor sociale. În fine, dacă vorbim despre structurile fundamentale ale gândirii sociologice, este necesar, de la început, să menționăm starea sociologiei ca știință. Utilizând terminologia lui Thomas Kuhn, am putea caracteriza stadiul actul al sociologiei ca fiind preparadigmatic. Sociologia arată în momentul de față mai mult ca un vast câmp problematic, conținând o mulțime de teorii și complexe teoretico-metodologice, unele mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă, până acum, o atenție redusă prognozei fenomenelor sociale. În fine, dacă vorbim despre structurile fundamentale ale gândirii sociologice, este necesar, de la început, să menționăm starea sociologiei ca știință. Utilizând terminologia lui Thomas Kuhn, am putea caracteriza stadiul actul al sociologiei ca fiind preparadigmatic. Sociologia arată în momentul de față mai mult ca un vast câmp problematic, conținând o mulțime de teorii și complexe teoretico-metodologice, unele mai generale, altele mai particulare, unele mai durabile, altele mai efemere. Rata „mortalității” teoriilor sociologice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atenție redusă prognozei fenomenelor sociale. În fine, dacă vorbim despre structurile fundamentale ale gândirii sociologice, este necesar, de la început, să menționăm starea sociologiei ca știință. Utilizând terminologia lui Thomas Kuhn, am putea caracteriza stadiul actul al sociologiei ca fiind preparadigmatic. Sociologia arată în momentul de față mai mult ca un vast câmp problematic, conținând o mulțime de teorii și complexe teoretico-metodologice, unele mai generale, altele mai particulare, unele mai durabile, altele mai efemere. Rata „mortalității” teoriilor sociologice este foarte ridicată. Teoriile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este foarte ridicată. Teoriile se confruntă, se opun una alteia, dar se și completează adesea sau, pur și simplu, se ignoră reciproc. Găsim aici, ca în orice disciplină științifică, teorii și chiarlegi. Desigur, teoriile și legile cu care lucrează deocamdată sociologia, comparate cu cele din științele dezvoltate, ar trebui mai degrabă puse în ghilimele. Deși infinit mai fragile decât acestea din urmă, teoriile și legile sociologiei nu trebuie însă judecate după standarde diferite. Ele sunt, cel puțin în intenție, la fel
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în orice disciplină științifică, teorii și chiarlegi. Desigur, teoriile și legile cu care lucrează deocamdată sociologia, comparate cu cele din științele dezvoltate, ar trebui mai degrabă puse în ghilimele. Deși infinit mai fragile decât acestea din urmă, teoriile și legile sociologiei nu trebuie însă judecate după standarde diferite. Ele sunt, cel puțin în intenție, la fel cu cele din științele naturii. În cursul analizei va fi folosit curent, din acest motiv,termenul de teorie și chiar cel de lege, lucru care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cam ciudat cititorului. Desigur, termenul de lege trebuie luat aici în sensul său cel mai general, și anume cel de enunț teoretic referitor la o clasă de fenomene, propoziție din care teoriile sunt compuse. Teoriile și legile cu care lucrează sociologia nu sunt totdeauna doar simple ipoteze. Uneori, ele sunt mai mult decât atât, fiind sprijinite de solide argumente teoretice și de fapte empirice. Cel mai adesea, ele sunt însă mai puțin decât ipotezele cu care ne-au obișnuit științele dezvoltate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în formulări tot mai elaborate mai precise, mai nuanțate. Ideea acesta a fost sugerată de Ion Aluaș într-o discuție foarte interesantă pe marginea acestei cărți. Lucrarea se concentrează asupra celor două mari tipuri de operații pe care le practică sociologia: explicație și construcție. În tradiția occidentală, sociologia s-a considerat pe ea însăși ca o știință aproape exclusiv explicativă. Ea și-a făcut din separarea de ideologia colectivităților condiția dezvoltării sale ca știință. Pentru a putea deveni științifică, sociologia occidentală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai nuanțate. Ideea acesta a fost sugerată de Ion Aluaș într-o discuție foarte interesantă pe marginea acestei cărți. Lucrarea se concentrează asupra celor două mari tipuri de operații pe care le practică sociologia: explicație și construcție. În tradiția occidentală, sociologia s-a considerat pe ea însăși ca o știință aproape exclusiv explicativă. Ea și-a făcut din separarea de ideologia colectivităților condiția dezvoltării sale ca știință. Pentru a putea deveni științifică, sociologia occidentală și-a impus, pe linia pozitivismului, ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practică sociologia: explicație și construcție. În tradiția occidentală, sociologia s-a considerat pe ea însăși ca o știință aproape exclusiv explicativă. Ea și-a făcut din separarea de ideologia colectivităților condiția dezvoltării sale ca știință. Pentru a putea deveni științifică, sociologia occidentală și-a impus, pe linia pozitivismului, ca principiu fundamental, considerarea obiectului său ca dat, ca un fapt „pozitiv”, guvernat de legi proprii, independente de subiectul cunoscător și care trebuie explicat întocmai precum faptele naturii. Menirea sociologului urma să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
legi proprii, independente de subiectul cunoscător și care trebuie explicat întocmai precum faptele naturii. Menirea sociologului urma să fie descrierea și explicarea realității sociale „așa cum este ea”, și nu „cum ar dori oamenii să fie”. Perspectiva părea extrem de tentantă, punând sociologia pe o direcție care a asigurat succesul științelor naturii. Curând, o asemenea atitudine a început să-și releve îngustimile. Ea s-a dovedit a fi mai mult un mod de disimulare a unei ideologii conservatoare, contravenind fundamental specificului obiectului său
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]