35,079 matches
-
footnote Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> În afara legăturii puternice a jazzman-lui Körössy cu tradiția tarafurilor românești, a avut importanță opinia prestigiosului promotor american al jazz-ului, Willis Conover. Cunoscând la fața locului realitățile și speranțele muzicienilor de jazz din țările comuniste, admirându-l în mod deosebit pe pianistul român, Conover a explicat, cu ocazia unei anterioare vizite la București (1967) ce se așteaptă în Statele Unite: nu numai un pianist din România sau de oriunde altundeva
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
A gândi și a comunica ceva pe cont propriu, aparte de colectivitate, în secret, comporta un risc enorm. Scriitorul nu avea (nu trebuia să aibă) viața personală, intimitate cu atât mai puțin. Însingurarea, ezitările, gândul morții, îndoielile, dragostea, libertatea opțiunii, speranța în Dumnezeu - considerate reminiscențe burgheze demobilizatoare - încurcau efortul de construcție proletară a noii societăți. Prin urmare, sunt multă vreme teme interzise. Cum ar putea exprima scriitorul ceea ce simte și ceea ce crede cu adevărat? Nu-i rămâne decât șansa limbajului cifrat
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
PCUS (1953-1964), denunță în 1956 erorile stalinismului (abuzurile represiunii, cultul personalității) la Congresul al XX-lea al PCUS într-un raport secret, totuși cunoscut în cele din urmă. Se creează o breșă, o fisură în sistem. Dezghețul hrusciovian trezește o speranță de reformare a sistemului politic dictatorial, dar, la noi, Gheorghiu-Dej, temător, se repliază într-un nou val de teroare, mai ales după Revoluția maghiară din 1956. La Moscova, Soljeniț în publică în 1962, cu acordul direct al lui Hrușciov, nuvela
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
autentică. După sugestia socratică a sorții care întinde paharul de otravă, aluzia cristică ("pironul aceleiași cruci") se învecinează cu păgânul lar, revenind la altar (cunoscut ca masă de sacrificii aduse zeilor și de civilizații de dinaintea revelației creștine) - aici, altar al speranței. Sunt suflet din sufletul neamului meu și-i cânt bucuria și-amarul - În ranele tale durutul sunt eu, și-otrava deodată cu tine o beu, Când soarta-ți întinde paharul. și-oricare-ar fi drumul pe care-o-s-apuci Răbda-vom pironul aceleiași cruci
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
-i cânt bucuria și-amarul - În ranele tale durutul sunt eu, și-otrava deodată cu tine o beu, Când soarta-ți întinde paharul. și-oricare-ar fi drumul pe care-o-s-apuci Răbda-vom pironul aceleiași cruci Unindu-ne steagul și larul, și-altarul speranței oriunde-o să-l duci, Acolo-mi voi duce altarul. Ca și în cazul lui Alexandru Macedonski - un "clasic al literaturii române", de altă anvergură! - aleg răsfoirea operei poetice coșbuciene, în ediția în două volume de la Chișinău (Cartier, 2001). Primul
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
numere pe ele. Puțin mai contează bunăstarea, pricopsirea. De multe ori exilatul este doar regele unui ținut de umbre. În artă însă lucrurile stau oarecum diferit. Diaspora muzicală, bunăoară, are acces la cetățenia unei patrii alterne: arta sunetelor. Astfel, nutrește speranța de a adăsta, tihnit, redempția, căci ajung la adevărata înțelegere numai cei care pornesc din nou pe drumul pierdut cândva și regăsesc tainele pe care le-au împrăștiat așa cum împrăștii molozul. Un dialog cu diaspora înseamnă să schițezi o icoană
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
fideli ai canalului România Cultural și care, la un moment dat, ca niște proverbe, pot înmuguri și înfrunzi spectaculos: pe de o parte lumea le înțelege și uneori pot înlocui foarte bine multe predici; pe de altă parte ne dau speranța că măcar frunzele de dud, cu stăruință, se vor transforma cândva în mătase.
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
slăbire a resurselor vitale, o "îmbolnăvire", ca aceea prin care a trecut Marin Preda sub impresia "Posedaților", demonii lui Dostoievski. Pentru "noi" Jurnalul a devenit o carte de căpătîi, spre care întindem mîna în momentele de cumpănă, cînd se clatină speranța în revenirea la normalitate a lumii și încrederea în rostul literaturii. Din numeroasele componente și straturi ale Jurnalului mi-am propus să mă opresc doar la impresionanta complexitate a relațiilor interumane, la bogăția și varietatea "personajelor", una din principalele explicații
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
regimuri" - ne reamintește Virgil Nemoianu o situație prea bine cunoscută. Pe de altă parte, dintr-un punct de vedere exterior și ulterior (unul moral și moralizator), formalismul estetic este acuzat de pasivitate și conservatorism, de neimplicare civică și abandon al speranței de schimbare. Pentru unii, tăcerea politică a evazionismului e o separare vinovată de regimul politic și de colectivitate prin lipsa de participare la construcția comunistă, pentru alții, retrospectiv, aceeași tăcere e o neimplicare anti-comunistă la fel de culpabilă, o consimțire la rău
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
de viață". Ai zice, revine vocea supraconștiinței, căutând aproximări și echivalări cât mai adecvate pentru a exprima - în acest mod colocvial - ceea ce e atât de greu exprimabil: răbdarea pe care protagonistul din edenul socialist și-o pierde încetul cu încetul, speranțele care îi lâncezesc. Eroii aceia fugitivi, picarești din proza lui Radu Aldulescu, care tot schimbă locul pentru a schimba odată "norocul", nu apar în acest cadru. Cu excepția unui Pitic mare cartofor, pe care toți îl caută, dar nimeni (dintre milițieni
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
cu drapelele negre care flutură la poarta/ lugubră a ospiciilor/ și radiografiile cutiilor craniene, cu surâsul/ tragic al marilor poeți." Aceleași cuvinte, ca-ntr-un dans de iele, umplu paginile prin acumulare, delir maniacal bîntuit de presimțiri de Casandră, de speranțe pierdute în ultima clipă, între inutil de devreme și regretabil de tîrziu: "fecioară galbenă rudă cu nebunia, cu sinuciderea și cu celelalte privilegii violente/ ale dragostei și ale biologiei/ așa cum ochii măriți de groază ai marinarilor, sunt rudă cu valul
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
în care ești asistat de bunăvoința autorilor respectivi. La prima vedere, ei sunt precum asistenții de echipă din timpul curselor de maraton, care stau pe margine și întind colegilor o sticlă de apă, un prosop sau o băutură energizantă, în speranța că aceștia nu se vor prăbuși. Dar la o privire mai atentă, ei sunt cu mult mai mult: niște alergători care parcurg drumul cot la cot cu tine, încercînd să-ți arate bornele și schimbările de traseu. Bornele tematice din
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
-l depune în cutia poștală. Totul impersonalizat, adus la "basic instinct"-ul comunicării eficiente și instantanee. Sunt sigur că "instantaneitatea" funcționează. În ce privește "eficiența", m-am cam lămurit privind vidul comunicațional coborât ca o păcură neagră deasupra unei întregi generații. Există speranța că dacă partea "scripturistică" e la pământ, rămâne șansa comunicării directe. Or, constat că lucrurile merg mână în mână. Acești oameni fie n-au ce să-și spună, fie nu găsesc necesar să coboare din propria singurătate cyberspațială pentru a
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
academică are mare viitor într-o lume atât de tulburată precum este cea a zilelor noastre. Poate fi un remediu întremător pentru cei ce îi intuiesc, pentru cei ce îi cunosc limbajul. Pentru ceilalți... Nu pot să nu spun că speranța renaște atunci când îi asculți, când îi urmărești pe tinerii muzicieni ai Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene. Au concertat la București la sfârșit de martie. Sunt tineri, sunt profesioniști, sunt pasionați de ceea ce fac. Se simt bine împreună. Se simt
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
la București la sfârșit de martie. Sunt tineri, sunt profesioniști, sunt pasionați de ceea ce fac. Se simt bine împreună. Se simt bine în compania muzicii. I se dăruiesc cu toată ardoarea comunicării, cu toată ființa. Prin ei, cu ei renaște speranța în viitorul apropiat al muzicii, al culturii, al artei. La viitorul cel îndepărtat nu ajungem să ne gândim. Au concertat sub bagheta dirijorală a unui mare muzician, a unui om de o rară bogăție sufletească. Mă refer la pianistul Vladimir
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
București, Bratislava, Viena, Milano. Turneul s-a încheiat cu totul recent, în ultimele zile ale lunii martie, în Sala Filarmonicii din Liverpool. Ce rămâne de pe urma acestui turneu? Rămâne prietenia profesional condiționată în numele muzicii, sentimentul unei comuniuni întremătoare care ne dă speranțe; ...în numele frumuseții și al tinereții care împreună pot salva omenirea; ...cum ne face să credem - o scria cu mai bine de un veac în urmă! - Dostoievski însuși.
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
lui Roaită, Comuna, proslăvirea lui Lenin, a lui Gagarin, a lui Julius Fucik, a Republicii, a Partidului. Și totuși s -au găsit în epocă oameni de gust în stare să depisteze, în compunerile conformiste ale acelor tineri, semnele dătătoare de speranță ale talentului. Un vers pregnant, o metaforă sugestivă, un efect ingenios de eufonie i-au făcut pe acei oameni de gust să-și dea seama că se află în fața unor poeți autentici, capabili de evoluție. Și au mizat pe ei
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
postbelice: i s-au luat cu forța magazinele, am fost evacuați din casa bunicului, m-au exmatriculat din toate școlile de stat, el a fost dus la muncă obligatorie, unde a și pierdut un ochi; după care am împărtășit laolaltă speranțele într-o lume mai dreaptă, care însă, nu peste mulți ani, l-a expulzat din "Orașul Stalin" (rebotezatul Brașov), unde ar fi fost nedemn să trăiască foști burghezi. A ajuns corector de noapte la un ziar maghiar bucureștean; nu a
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
Son" (Alain Daniélou, citat înserat ca motto al studiului Considerații asupra unei "muzici atemporale", elaborat de Corneliu Dan Georgescu și tipărit în volumul la care facem referire). Congruența unor repere estetice, fie ele complementare sau antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
nu-i împușcat Y, izgonit de la catedră cutare profesor". La fel versatila Nina Cassian apare "albită", în pofida "iubirii" d-sale perene și pînă la exasperare clamate pentru partid. Afirmă Mihaela Cristea: "Din anii '70 începe să-și dea seama că speranțele tinereții sale revoluționare au căpătat alte coordonate și a intrat în disidența literară românească". Replica Magdei Ursache: "Greșit. Nina Cassian și-a exprimat constant convingerea adîncă și fierbinte în doctrină. Pentru că n-a mai fost atît de Ťactivăť ca-n
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
acestea, ministrul Justiției se întinse și el pe spate, sprijinindu-și capul pe o pernă ca un colac, pe care o scosese din buzunarul pantalonilor cadrilați și o umflase rotunjindu-și obrajii. Chiriță își mută picioarele mai spre fereastră, în speranța că și vecinul său de compartiment o să și le mute pe ale lui mai la o parte și n-o să le mai frece unul de altul. - Frec așa picioarele unul de altul, spuse cetățeanul, pentru că ghipsurile astea contra platfusului îmi
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
Katka, după ce licheaua de fiu-său a lăsat-o grea. Pe vremea aceea, scandalurile erau privite cu asprime, nu ca acuma, când viața spirituală a scăzut la zero, dar, din fericire, atâta timp cât n-a trecut dincolo de cota zero, mai există speranțe. Mama lui Vovik o ura - cum altfel? - "pe cățeaua de la țară, care l-a nenorocit pe băiatul neprihănit, crescut sub ochii ei". Cu tot tatăl lui sus-pus, Vovik a fost totuși condamnat la doi ani de pușcărie. Decorațiile din metale
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
se iubeau, iar cel ce va spune că așa ceva nu e cu putință e un prost. Pur și simplu, fericirea lor se erodase, era prizărită, spălăcită de parcă trecuseră apele peste ea, cum practic, prizărit, erodat era totul în jur, în pofida speranțelor oamenilor muncii și a trândavilor care, întâmplător, se eschivaseră de la comunism. Când se îmbăta, Uliana Vladimirovna medita îndelung la timpul acela straniu când ziarele erau buimace de propria lor cutezanță, ca niște țânțari îmbătați de sânge, iar bani încă nu
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
iTunes Rusia. Mai mult decât atât, este pe locul 5 în chart-ul principal din Rusia, cu aproape 15.000 de difuzări ALEXANDRA UNGUREANU și CRUSH. Piesa ‘’Iubire de-o vară” este o colaborare cu Glance, care flirtează alături de Alexandra cu speranța transformării unei aventuri într-o relație serioasă. Totul ambalat cu puțin umor, cu ceva cool și un balans care sperăm să cuprindă toată România în vara asta”‘ a declarat Alexandra. Regia videoclipului poartă semnătura lui Alexandru Popescu, cu care cei
Consacrări by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83861_a_85186]
-
Revoluției, toți cei ce se abat cu un pas de la linia dreaptă. Vînătoarea înverșunată de capete, la propriu, începuse. Visul revoluționar basculează, fatalmente, în Teroare. Un secol și jumătate mai tîrziu, Europa va retrăi obsesia dușmanului care trebuie stîrpit în numele speranței. Aici se și află - iar Norman Cohn este printre primii care au curajul să o afirme (urmat de Jules Monnerot, Alain Besançon, François Furet, Ernst Nolte, Tzvetan Todorov, A. James Gregor, Thierry Wolton ș.a.) - substanța mitologică pe care o împărtășesc
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]