37,791 matches
-
nu 'trăiești' și pe Internet, până și Iisus are propriul cont pe site-ul de socializare Facebook. Acolo sunt postate în fiecare zi noi îndemnuri la iubire și citate din Biblie, iar fanii își pot declara iubirea față de liderul lor spiritual. Iisus are propria pagină pe Facebook, pe care a reușit să strângă peste 8,4 milioane de fani din întreaga lume. Când disper, El îmi dă speranță, când sunt trist, El mă luminează, când mă împiedic, El mă echilibrează, când
Lupta între Bine şi Rău se dă pe Facebook: Iisus versus Satana () [Corola-journal/Journalistic/69042_a_70367]
-
complementare) lucrez zilnic cu oameni care au uneori dezechilibre profunde, la multe nivele, mă aflu printre cei optimiști care spun că este posibil să ne “vindecăm” viața. La toate nivelurile. La nivel financiar, social, al stării de sănătate, emoțional, sufletesc, spiritual. Vă propun o călătorie către liman. Către malul celalalt al eului nostru, către sănătate, echilibru, liniște sufletească și dezvoltare personală. Avem nevoie doar de dorința de schimbare în bine și de puțină perseverență. Iată ce vom face: vom căuta să
Regăsirea de sine, prin terapie bio-informaţională. Primul pas: reînvăţaţi să zâmbiţi () [Corola-journal/Journalistic/69223_a_70548]
-
unei spiritualițăți sacre. Abia așa îți dai seama că, atunci cînd vrea cu tot dinadinsul să-și taie rădăcinile mitice, cultura laică se pipernicește, căpătînd înfățișarea bicisnică a artificiilor ambițioase. Fără un filon mitic sub picioare și fără o boltă spirituală deasupra capului, arena culturii secularizate aduce cu o procesiune de zvîcniri orgolioase în care protagoniștii rivalizează la sînge sub unghi creator și se urăsc de moarte sub unghi colegial. În schimb, un strat de evlavie hrănind în subsidiar premisele colocviului
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
să tatoneze felurite variante de organizare. Formula se definește prin trei trăsături: cultivarea memoriei Maicii Benedicta (numele monahal al Zoiei Dumitrescu-Bușulenga, înmormîntată în cimitirul mînăstirii), alegerea unor teme inspirate chiar de opera ei, și formarea în timp a unei familii spirituale din intelectuali ce împărtășesc aceleași convingeri. Prima ediție a avut loc între 18 și 20 august 2007 și a avut ca temă Tradiție spirituală românească și deschidere spre universal, iar comunicările și discuțiile au fost deja tipărite în volumul întîi
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
mînăstirii), alegerea unor teme inspirate chiar de opera ei, și formarea în timp a unei familii spirituale din intelectuali ce împărtășesc aceleași convingeri. Prima ediție a avut loc între 18 și 20 august 2007 și a avut ca temă Tradiție spirituală românească și deschidere spre universal, iar comunicările și discuțiile au fost deja tipărite în volumul întîi al Caietelor de la Putna. Principalele contribuții au aparținut lui Dan Hăulică, Eugen Simion, Alexandru Zub, Constantin Ciopraga și Grigore Ilisei. A doua ediție, avînd
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
E nevoie de toleranță pentru a vă accepta unul altuia nevoia de libertate. 8: în cazul vostru ori e dragoste la prima vedere, ori simțiți că sunteți suflete pereche, ori credeți că destinul v-a adus împreună. Este multă încărcătură spirituală în relația voastră. 9: relația voastră este una foarte romantică și idealistă, pentru că fericirea celuilalt contează mai mult decât propria fericire. Este mult spirit de sacrifiu în legătura voastră.
Numerologie: Vezi ce simbolizează data aniversării voastre () [Corola-journal/Journalistic/69259_a_70584]
-
temerile, dar nici nu i le întețește. Mărturisindu-și amatorismul, el încearcă să studieze "simțul morții" pe teritoriile filosofiei, teologiei și biologiei, dar și aplecându-se asupra propriilor experiențe legate de moartea părinților, bunicilor, ca și de moartea "rudelor" sale spirituale (Flaubert, Renard, Larkin și atâția alți "nemuritori"), pe care și le adjudecă astfel, aproape în detrimentul celor de sânge, cu o "sinceritate insuportabilă". Simțul morții, consideră Barnes, e ca și simțul umorului. Îl ai sau nu. Și în funcție de el înțelegi viața
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
dorul de casă", "nostalgia", "aci s-a născut și aci vrea să moară" conduc, mai degrabă, la sensul destul de transparent al dragostei de țară, de locurile de baștină. Se mizează prea des și prea mult pe subtext, "pe cheia șarjei spirituale și ironice" , ele existînd, fără-ndoială, la G. Călinescu. Supralicitate însă, își pierd credibilitatea. Tot o grilă speculativă primește și Auto-fișa, publicată în 1947 în "Națiunea", iar comentariul e acesta:"ŤAuto-fișať , ca mărturie de credință, este o modalitate de a
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
să le citească/încă de pe acum,//degetul drăgăstos,/muiat în propria-i salivă,/bunul, nătâng de iubitorul//Dumnezeu de pe acoperișul meu". Poeme de pe malul stâng al Jiului constituie o biografie a sufletului de acum al Ioanei Dinulescu, o biografie literară, spirituală și umană. Revoltată împotriva agresivității toxice a lumii, carnasiere, terifiante, deicide (Cerneala de mandragora), poeta nu pregetă să ne ofere un autoportret illo tempore de inspirație suprarealistă (Departe de orașul coclit), dar și scenariul unei morți întrevăzute metamorfotic: "Veni apoi
Noile aventuri ale văduvei trandafirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8124_a_9449]
-
rituală, familială), surghiunul, servitutea opresivă, pedepsele infamante, cătănia, prizonieratul, sclavia, detenția penitenciară (nu-i rețin atenția însă mediul penitenciar și grupurile infracționale). Socotind tema pe care o cercetează ca un "fenomen major, relevant și reprezentativ pentru definirea profilului cultural și spiritual al comunității tradiționale", autorul își bazează studiul și corpusul de texte, reprezentând toate spațiile locuite de români, pe un fond documentar care poate fi socotit exhaustiv și care este alcătuit dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
bună. I-aș spune să se apuce de literatură doar dacă nu are încotro. Cît despre normalitatea existenței unui autor, cred că ea nu există de fapt, și mă refer aici nu numai la aspectul material, ci și la cel spiritual. Oamenii fericiți și normali nu scriu, trăiesc pur și simplu.
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
a industriei și agriculturii, a tuturor ramurilor economiei naționale, realizarea unui echilibru optim între diferitele sectoare de activitate, amplasarea rațională a forțelor de productie pentru dezvoltarea tuturor zonelor țării, în vederea promovării progresului general al societății și satisfacerea necesităților materiale și spirituale ale poporului. ... (2) Activitatea în domeniul investițiilor constituie un amplu și complex proces de transformare calitativa a resurselor materiale, financiare și de muncă în fonduri fixe, prin realizarea de noi capacități și obiective în toate ramurile economiei, prin modernizarea, dezvoltarea
LEGE nr. 9 din 18 decembrie 1980 privind investiţiile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106566_a_107895]
-
fapt, a fost scos un singur număr al revistei, într-un tiraj restrâns din care se distribuiseră și mai puține exemplare. Din cauza informațiilor puține, fondatorul revistei este considerat încă de unii a fi Geo Bogza. Acesta este însă doar părintele spiritual al poeților de la Alge, dintre care Sesto Pals, precum și colaboratorii ocazionali (Mielu Mizis, Mihail Hubert, Freddy Goldstein), nu participă cu niciun text.
Jurnaliști români băgați la închisoare din cauza numelui revistei () [Corola-journal/Journalistic/81347_a_82672]
-
că, atâta vreme cât gândirea filosofică permisă nu era decât una singură, cea marxist-leninistă, spiritul s-a mutat în Academia de la Ocnele Mari a lui Petre Pandrea, pe care însuși C. Coroiu o elogiază. Oricât ar căuta să descopere calități mitologice și spirituale imensului deșert asiatic, ele n-au fost resimțite ca atare nici de către milioanele de deportați ruși, nici de către zecile de mii de prizonieri români, suferind cu anii în "cele mai cumplite lagăre siberiene" (cf. Viața ca o postfață, p. 25
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Anca Murgoci În urmă cu câțiva ani, Gregorian Bivolaru era invitat în emisiunea lui Marius Tucă. Într-un video postat pe Youtube, se poate vedea cum fondatorul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) ține cursuri despre fericire. Priviți despre ce este vorba!
Bivolaru ține cursuri. Vezi cum făcea la Tucă show by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81398_a_82723]
-
perfect integrat în societatea americană și chiar poziția lui conservatoare, de simpatizant al lui Reagan și apoi al lui Bush (father & son) indică opțiunea pentru menținerea status-quo-ului. Convingerile religioase, infuzate și potențate de cultura înaltă într-o formulă a umanismului spiritual, îl disting imediat de stângiștii muticulturaliști, postmarxiști, a căror dominație ideologică s-a accentuat în lumea academică americană. Virgil Nemoianu nu caută așadar, în Franța, Anglia, Italia, Spania și în celelalte țări vizitate, bucuriile achizitive mult visate de cei din
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
arată mereu atent la cazare și la cumpărături, prețăluind mărfurile și plângându-se adesea de scumpete (cine știe cât de ieftine sunt lucrurile în America nu-l va acuza însă de zgârcenie), călătorul este interesat de muzee, castele, librării, rute istorice și spirituale (Santiago de Compostella), figuri majore ale culturii și bisericii, mari conducători, stiluri arhitectonice și plastice, Biedermeierul care-l fascinează, "textura" fiecărei țări, mentalitățile diverse, aerul orașelor și al satelor. Călătoria devine astfel o incursiune metodică în specificul unei nații, făcută
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
Sadoveanu, Al. Elian, arhimandritul Benedict Ghiuș, Anton Dumitriu, Paul Sterian, C. Noica, Petru Manoliu, H. H. Stahl, Andrei Scrima. Mitropolitul Antonie Plămădeală, aflat pe drumul inițierii isihaste în acei ani, a calificat pe bună dreptate activitatea acestui grup ca "rezistență spirituală ortodoxă împotriva comunismului". Însumând cazurile de demnitate a intelectualilor români în timpul comunismului și combinând argumentele biografice cu argumentele operei, ieșind din perimetrul strict al literaturii, găsim suficiente exemple în sprijinul unei exemplarități morale ce a fortificat o alternativă ideologică necomunistă
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
îi dădeam înainte că am visat iar cutiuțele cu / prafuri colorate". (Lanțurile peste ferestre) Declinul lumii poate lua forma perversă a coruperii copiilor de către cel socotit odinioară apărătorul lor. Îngerașul devine șarpele biblic, inițiindu-i în cunoașterea erotică și cea spirituală: "Iar copiilor îngerașul le luminează actul erotic / cu un craniu de sticlă.../.../ Iar copiilor îngerașul le luminează gropile din cărți / și le zice: ŤCu voi am cutare și cutare plan.ť/ În acest fel ei se înșiră pe scăunele în
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
permanență unul agresat, mutilat, eviscerat. Înfrumusețarea lui, ca reflex al feminității eșuează în grotesc sau macabru. El încetează să mai fie un loc al medierii și devine mai degrabă sediu preferat de manifestare a tensiunilor dintre privat și public, dintre spiritual și biologic. Starea de maculare a corpului, invadarea intimității de către realitatea brutală - "Ce faci cînd harnic o lume / îți distruge casa dinlăuntrul tău, / îi vopsește în negru ferestrele, / îi batjocorește pereții? Cum să te aperi de toxicitatea timpului / în care
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
secole. Asta ne oferă prioritar instituțiile muzicale ale lumii de azi. D. Av. - în altă ordine de idei. Ești un artist român. Aparținem spiritualității europene. Există un dat special al acesteia, un dat în care te recunoști? H. R. - Genetic, spiritual, cultural și religios. Sunt român, sunt european, sunt ortodox. D. Av. - Biblia? Nu aparține și aceasta Europei? H. R. - Aici putem vorbi de surse. Personal stimez toate căile care ne apropie de divinitate. Dar ortodoxia, măreția, adâncimile spirituale ale acesteia
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
R. - Genetic, spiritual, cultural și religios. Sunt român, sunt european, sunt ortodox. D. Av. - Biblia? Nu aparține și aceasta Europei? H. R. - Aici putem vorbi de surse. Personal stimez toate căile care ne apropie de divinitate. Dar ortodoxia, măreția, adâncimile spirituale ale acesteia, sunt date și de surse. Mă refer la sursele iudeo-creștine. Asta ne face să fim foarte bogați. Spiritual, ritual, inclusiv muzical. Sunt aspecte ce pot fi regăsite inclusiv în muzica mea cea mai abstractă. Este o anume sevă
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
H. R. - Aici putem vorbi de surse. Personal stimez toate căile care ne apropie de divinitate. Dar ortodoxia, măreția, adâncimile spirituale ale acesteia, sunt date și de surse. Mă refer la sursele iudeo-creștine. Asta ne face să fim foarte bogați. Spiritual, ritual, inclusiv muzical. Sunt aspecte ce pot fi regăsite inclusiv în muzica mea cea mai abstractă. Este o anume sevă. Care vine de acolo. D. Av. - Să spunem că acum te-ai situa la vârsta unei anume înțelepciuni? H. R.
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
anume componentă cu care se identifică folclorul ancestral, atât de perfect șlefuit de istorie. Ca un fluviu care mângâie toți bolovanii până ajunge la mare. De aici decurge și o anume înțelepciune. Muzica face și ea parte din acest complex spiritual. Mă refer la muzica ritualurilor, spre exemplu. D. Av. - E firească întrebarea următoare. Ce anume te enerveză mai mult la români? H. R. - Exact ceea ce mă enervează și la alții. în schimb apreciez inteligența românească. E șlefuită de dificultățile prin
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
concert desfășurat sub genericul "Forțe primare", era vorba de energii ancestrale, ți-au fost cântate două lucrări camerale. în program mai figurau Stravinski și Xenakis. Rememorând drumul tău în muzică, se poate spune că traseul este unul în egală măsură spiritual și profesional, condiționat istoric, de la București la Paris, apoi în Germania și acum în Elveția. Unde te simți cel mai bine? H. R. - Trebuie să recunosc, în Italia. în anumite locuri marcate de geniul acestui popor, de marile lui personalități
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]