3,317 matches
-
pe care copăcei de plastic cu flori albe, cerate sunt Înfipți În ghivece pline cu un praf ce imită pământul, ea se plimbă dintr-un colț Într-altul cu o nervozitate care-l neliniștește pe buldogul somnolent. Acesta Își urmărește stăpâna cu o curiozitate placidă, și În același timp agasantă. De când s-a luminat de ziuă, terasa pare puntea unui vapor de pe care ea privește un orizont care se cere promițător. Are Înaintea ochilor imaginea bătrânului Întins pe canapeaua confortabilă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mor ei sunt brontozaurii obiectelor, iar el ți-a răspuns că singurul lucru pe care-l mai cumpără este flacăra unei lumânări. După ce ai mers printre pubele duhnind a gunoaie, ai intrat În bloc urcând cu liftul la etajul zece. Stăpâna terasei părea acum stăpâna unei mirifice poieni. Te-a privit drept În ochi câteva clipe, după care ți-a spus că distinsul bătrân care era unchiul ei n-a mai apucat să-ți citească romanul. S-a stins din viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
obiectelor, iar el ți-a răspuns că singurul lucru pe care-l mai cumpără este flacăra unei lumânări. După ce ai mers printre pubele duhnind a gunoaie, ai intrat În bloc urcând cu liftul la etajul zece. Stăpâna terasei părea acum stăpâna unei mirifice poieni. Te-a privit drept În ochi câteva clipe, după care ți-a spus că distinsul bătrân care era unchiul ei n-a mai apucat să-ți citească romanul. S-a stins din viață acum câteva zile. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
deportat dacă nu-l aprobă Canada, trebuie să se întoarcă acasă <mariana 45>:citi ani are? <vick45>: 36. e însurat <mariana 45>: nu fi rău! (E divorțata de doi ani. Fiul, însurat cu o româncă. Sosita, norăsa s-a făcut stăpâna pe casa. Mariana s-a mutat, stă singură) <vick45>: ce faci astăzi? <mariana 45>:spăl mașină <vick45>: nu înțeleg. iar? <mariana 45>: așa e obiceiul. toți își spală mașina simbata dimineață <vick45>: de ce nu te duci undeva? <mariana 45>:unde
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Cadwal și Bellarius pentru a fi răsplătiți. De față era și aghiotantul regelui Pisano.Hera îl recunoscu pe Dan și-i trimise o bezea.Il recunoscu și pe Ioachimo și văzu inelul cu diamante.Pisano o recunoscu pe prințesă. «Este stăpâna mea - își zise - și de vreme ce se află în viață,voi lăsa ca soarta s-o poarte spre bine sau spre rău». Bellarius îl recunoscu pe Fidele și-i șopti lui Cadwal: -Nu este oare băiatul acela înviat din morți? -Un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Asupra noastră pentru păcate, Dar totodată vezi și pieirea Ce pătimește a lui zidirea. Mai vezi și lacrimi al-ei vărsate, Prunci morți pă brațe, țâțe uscate Și alte rane ale holerii De acel înger-n chip ca engherii. Iar tu, stăpână prealăudată, Mijlocind mila marelui Tată Porunci-ndată acelui înger Să-și schimbe fața în alb, din sânger. Și cu aceasta (o, ce minune, Care nici poate de a se spune!) Pierind holera-ncetă pieirea Și mai rămasem cu pomenirea, Ca să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
am rămas niște copii nevinovați cărora trebuia să le poarte cineva de grijă. Am intrat În hol și În afară de un miros Îmbătător de friptură, sărmăluțe și plăcintă cu mere... se părea că nimic nu tulbură liniștea ce devenise parcă singura stăpână. Hei! E cineva acasă? am strigat aproape la unison, În timp ce ne scoteam hainele și căutam din priviri un loc pe unde să le abandonăm. Ce bucurie! am auzit-o pe mama dintr-o dată, exclamând În spatele nostru, cu brațele larg deschise
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
curgea Încet peste dealuri, livezi, flori și lăcașul În care domnea o liniște de mormânt. Stranie liniște! Aproape mă cuprinse frica... Și doar mă aflam În lăcaș „sfânt” - „Hai!” gata cu toate gândurile Întunecate. Privește În jur! Îmaginează-ți că ești stăpâna castelului și te plimbi prin grădina amenajată special pentru tine. Ce poate fi mai frumos? Asta am și făcut. Am Închis ochii și, pentru câteva clipe, m-am simțit ca o adevărată domniță din vremea lui Petru Rareș. În sfârșit
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ironiză Charlot. Dar bărbatul nu-și folosise toate armele. Ești un impostor, spuse el. N-ai fost în pușcărie și nu m-ai recunoscut. Crezi că aș putea uita pe cineva care a fost acolo? Ar trebui să-i spun stăpânei tale adevărul. E clar că profiți de bunătatea domnișoarei. Charlot îl lăsă să trăncăne mai departe, căutând cât mai adânc printre amintiri: Ba am fost în pușcărie și te-am și recunoscut, Monsieur Carosse. —Dumnezeule! exclamă celălalt și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
departe, cel puțin până când afișele nu vor fi rupte, duse de vânt sau decolorate de vreme. Trebuia să stea ascuns și nu exista decât o singură casă unde putea face acest lucru. Omul numit Charlot îi spusese deja o minciună stăpânei sale când susținuse impostura lui Carosse și, în plus, încălcase legea dând adăpost unui colaboraționist. Era aici o pârghie pe care se putea apăsa cu putere. Dar, în timp ce ședea pe o roabă și cântărea situația, imaginația sa îi deschise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
asta decât să reușească să înalțe între ei doi un zid indestructibil... cu orice risc, își spuse el, cu orice risc... — Știi ceva, ia-ți patul tău și umblă, zise Carosse. Aici nu mai ești deloc bine-venit. —Mademoiselle Mangeot este stăpâna casei. Să vorbească ea. Ce escroc nenorocit! A venit la mine ieri, continuă el punând o mână pe brațul fetei, și mi-a spus că de fapt casa îmi aparține mie: în urma nu știu cărui decret, schimbările făcute în timpul ocupației au devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
toate!... Ne revedem în nemuririle noastre făcând palate fără geamuri și uși; în ceruri adânci, în apele albastre intră și ies pescăruși. Oriunde te-ntorci, imensități: plaja, marea și zarea, cerul, ah! Cerul plin de cetăți și-n grădinile lor, stăpână visarea... La orizont, mișcătoare vapoare, pe punți cu obosiți albatroși; misterul scoate din mare odată cu ielele și Feți Frumoși pe care fetele-i așteaptă să vină mai lângă ele, vedete; ce frumoase-s, aceste fete, chei la izvorul lor de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
ecranul computerului se schimbă, și apare o listă, pe care toate cuvintele sunt legate de sex: toate te cheamă să le accesezi, să vezi ce-ți pot oferi. N-o să mă înroșesc, o să mă țin tare, o să fiu calmă și stăpână pe mine. Chiar dacă stau aici și citesc despre oral, anal, supt și futut, n-am să-i arăt lui Ben că nu sunt altceva decât o femeie ca toate celelalte. ― Excelent, spune Ben, în timp ce eu mă concentrez să-mi mențin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Năstase a fost cea mai bună guvernare de după 1989. Ghiolbanii portocalii, când s-au văzut în fruntea bucatelor, s-au năpustit ca lupii pe bietul român, uitând că românul are și el o pretenție minimă: „Dacă tot te-ai gândit stăpâne să mă jupoi, jupoaie-mă, dar cu tandrețe”. Cum au apărut pe lume băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte Francezul Paul Valéry spunea că „Statul este prietenul tuturor, dușman al fiecăruia”. Dar nu știu cum s-a făcut, ce păcate
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să nu-l audă inspectorul: Văd că domnița nu s-a înșelat, încep să cred că s-ar putea să scoatem un paznic bun din tine. Dincolo de râpă, se afla o porțiune mică, lipsită de copaci, după care pădurea redevenea stăpână. Fagii dispăruseră complet din peisaj, locul lor fiind luat de brazi și molizi bătrâni. Ici și colo câte un stejar impresionant se ridica printre ei. Cristian nu mai văzuse în viața lui copaci atât de falnici. Fără îndoială că pădurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. 2. Și Sirienii ieșiseră în cete la o luptă și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. 3. Și ea a zis stăpînei sale: Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!" 4. Naaman s-a dus și a spus stăpînului său: Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
gheață. Bătrânul și sătenii se adăpostiră de răsuflarea de gheață a Babei, rostuindu-și, apoi, traiul, bărbații tăind copaci, femeile torcând și împletind haine groase de lână, iar copiii bucurându-se de jocurile Iernii. Și, uite-așa, a rămas iarna stăpână pe acele meleaguri, până când Sfarmă Piatră, Crăiasa și Craiul au luat-o și au închis o în peștera Uitării. Dar, totdeauna, s-au găsit prin acele locuri câțiva voinici, care au adus-o înapoi, bucurând copiii și înveselind casele gospodarilor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și diamante. Cine tulbură liniștea regatului meu? Aah... îngăimă, speriat, moșneagul Nu mai ai grai, străinule? se răsti strania făptură. Îngăduie-mi să-ți cer iertare, mărită Regină! De unde mă cunoști? Spune, că de nu, îți voi lua lumina ochilor! Stăpână a Regatului Luminii, eu sunt un biet bătrân, care a avut norocul să te mai vadă o dată! spuse, printre suspine, bătrânul. Și n-ai orbit, biet muritor? întrebă nemiloasa regină. Mama mea n-a mai apucat să vadă niciodată lumina
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
rosti amenințător Regina. Dați-mi un urmaș și apoi faceți ce vreți cu mine! strigă Starostele. Eu m-aș îndupleca de durerea ta, dar mi-e teamă că frate-miu, Uriașul Fiarelor, nu-ți va asculta ruga, spuse, mai îngăduit, stăpâna Regatului Luminii și, pe loc, se făcu nevăzută. Starostele își făcu cruce și se îndreptă spre miazănoapte, uitându-se, cu grijă, la mușchiul verde al bătrânilor copaci. Nu făcu nici douăzeci de pași și, deodată, auzi un mormăit amețitor: Ce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Umbre de fum privesc disperat pe ferestre, caut și sper vii sau nu... cern nădejdi; clonarea mea continuă, voi trage alt bilet la loz în plic. Metoda secretă hormoni excitanți, induce dopamină dragostea e stăpână, dorințe înșelătoare și atracții alternante. Memorez traumatismele până la ștergerea lor finală. Îngheț cortexul senzorial indecis, promițătoare recunoaștere în confluențe de strategii. Ating un nivel ambiguu, îndepărtat control nedorit și declanșări diluate. Ciclică, nelămurită vendetă.
Programarea omului. Atac by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83906_a_85231]
-
noastră și când eu cădeam în bețiile mele profunde de trebuia ea și cu maman să mă dezbrace-descalțe seara acasă, nu mai contenea să-mi amintească cum mă luase de abstinent. Să nu pleci până nu se termină ziarul, spune stăpâna, Portia. Eu nici n-aveam de gând, nici n-aveam unde să plec, deși altă dată plecam de la birou lăsând totul vraiște, dintr-un spirit de contradicție, exact când îmi spunea ea să nu, plecam printr-o ploaie măruntă exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aparatul de ras. Mă îndreptam spre serviciu, unde nu mai aveam patrulaterul meu de intimitate pentru ora de după program. În săptămâna cât lipsisem, Portia reușise, nu știu cum Dumnezeu, să se certe cu toată lumea și să-și piardă calulatorul pe care fusese stăpână vreun an. Pentru munca de ziar n-ar fi trebuit să mă afecteze, dar odată cu calculatorul, pe care și eu l-am avut singur în stăpânire anul ăsta, va trebui să împart cu P. și romanul meu, „felia de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sunt semn de iarnă lungă, cugetă cu glas tare bătrânul V., chinuind filtrul țigării între buzele lui răsfrânte înăuntru. Ne uitam pe geam la ciorile care planau pe șantierul fără finalitate vecin cu curtea de la Național TV, cu aer de stăpâne într-un cimitir. Nu știu dacă am apucat să-ți povesteasc despre plimbarea pe lacul Cișmigiu cu Antonia, în seara dinaintea plecării în Germania. Pe la șapte, când soarele se ducea spre asfințit, din vegetația sălbatică s-au ridicat niște jerbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un cocktail dizgrațios cu frunzele descompuse. Pe vremea asta eu trebuie, cu un sentiment de autocompătimire, dar și cu plăcerea anticipativă a sezonului vodcii, să plec la serviciu la nouă dimineața, pe o lumină încă difuză. Z. putea să rămână stăpână pe casă, mai puțin camera unde mama urmărește telenovele; de fapt, ea susține că nu-i trebuie decât camera pentru citit și veceul. Puțin după mine, pleca și ea în treburile ei despre care n-am să aflu nimic. Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mine (aveam un dovleac de la țară) și, ca niciodată, Îmi rămăsese puțină cocă, cam cât un pumn de copil. Nu m-am Îndurat să o arunc, așa că am pus-o la frigider. Odată ajunsă la unchiul meu, m-am făcut stăpână pe mica bucătărie, rugându-mă Domnului să mă ajute să termin cu treaba până spre seară, pentru că a doua zi dimineață urma să pregătesc coliva, vasele și Îmbrăcămintea ce trebuiau date de pomană, după datină, la cimitir. Unchiul Zaharia urma
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]