3,144 matches
-
oasele peștilor mitici poate pune bazele unei noi familii prin construirea casei este o mutilare ca „mijloc de diferențiere definitivă” a celui ce a depășit proba inițiatică cu o valență dublă: inițiere în breasla pescarilor și în statutul de întemeietor. Stăpână a „pragului de ape” (Mihai Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar răzbunarea Vidrei nu întârzie. Toți ceilalți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că a ieșit” (Grădiștea - Ialomița). Marea și scufundarea în apă sunt, după cum vom vedea, o transfigurare a înghițirii inițiatice, iar salvarea vătafului de la înec ia sensul unei călătorii mitice pe tărâmul celălalt, al Haosului precosmic și al unei probe depășite. „Stăpână a apelor primordiale” (Mihai Coman) și „cerber” în ritualurile funebre, vidra cunoaște o ipostază surprinzătoare pentru o fiară, dar familiară totuși din basme: maternitatea îi conferă vulnerabilitate. Descendența din șarpele ce stă la baza creației face ca „Idolița” să aparțină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
feți/ logofeți -/ fată și băiat -/ cu doi luceferei/ în doi umerei,/ Soarili-n piept,/ Luna-n spate/ și Luceafăru de ziuă-n frunte,/ La copii»” (Scheiu de SusDâmbovița). Conștientizarea maternității miraculoase arată o fecioară care a depășit probele inițiatice și este stăpâna forțelor supreme ale vieții. Pruncii născuți din cea care a revigorat cosmosul prelungesc energia numinoasă a sacrului prin care a trecut mama lor. De altfel, într-un basm din Fărcașele, Olt, mezina (puterea stă în cel de-al treilea născut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu cel personal este holomorfic și total. Teama de mutația existențială este îndepărtată prin promisiunea pețitorului de a-i recunoaște statutul superior: „ -Taci (numele fetei), nu mai plânje,/ Că nu te iau să-mi fii roabă,/ Te iau doamnă curților,/ Stăpâna argaților!” (OlăneștiSuvorov). Valoarea magică a plânsului este revelată de gestul nobil al colectării lacrimilor: „Dar nu știu, coase ori descoase,/ Dar la lacrimi știu că varsă/ Și le varsă’ntr’un stacan,/ Le stropește sub divan” (Lazo - Orhei). Aruncarea lacrimilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
predicative la perfect compus. Timpul definește acțiuni încheiate și rapiditatea cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna mișcării circulare și a ritmurilor, așa cum zeița lunară e stăpâna lunii și a fazelor sale”. Fecioara devine ea însăși o divinitate prin actualizarea modelului arhetipal și victoria ei însumează participarea sacrului. Mătasea (prezentă și în „zgarda” leului din colindele de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna mișcării circulare și a ritmurilor, așa cum zeița lunară e stăpâna lunii și a fazelor sale”. Fecioara devine ea însăși o divinitate prin actualizarea modelului arhetipal și victoria ei însumează participarea sacrului. Mătasea (prezentă și în „zgarda” leului din colindele de fecior) este constant asociată cu năvodul pentru peștele anihilant: „Mreajă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale fetei sunt provocate, în basm, de vrăji malefice, iar aparența de capră sau broască țestoasă trebuie răscumpărată de fecior în cursul inițierii, a cărei utilitate devine astfel dublă. Broasca țestoasă are un corespondent în balada Broasca Roasca I (32), stăpână peste lumea infernală, pe care o face să lucreze pentru mundan și să-l încarce magic: „Toată noaptea că lucra;/ Lui Dumitru că-i făcea,/ Mândre palaturi i-ardica./ Când soarele răsărea,/ Ele-n soare strălucea” (AlexandrovățSerbia). Domeniul ei specific
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în piatră, ceea ce amintește de recluziunea fetei sălbăticite din balada Iovan Iorgovan I(6). Transformările zoomorfe demonstrează asimilarea forțelor genuine ale lumii și capacitatea fecioarei de a transla dimensiunile cunoașterii. Mai cu seamă floarea și pasărea reprezintă ipostaze ale inițiatei stăpâne peste sensurile sacre, căci etapa florală sau avimorfă succede revelația sacrului și premerge revenirea în planul social. Călătoria dincolo Începutul de drum: interdicția nesocotită Ieșirea din perimetrul domestic are în basme contururi punitive adeseori. Indicați a pe care neofitul o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al lucrurilor de pe lumea cealaltă (duce carul soarelui și în cursa lui nocturnă), el vede ceea ce omul nu vede”, și de aici vine rolul lui fundamental în ritualul inițiatic. Trecutul armăsarului devine un avantaj pentru actele eroice: „- Nu e nimic stăpână. Știu io unde se află, că p-acolo mi-am petrecut tinerețile”. Calul planifică în detaliu toată recuzita inițiatică, diminuând rolul feciorului până la un simplu executant al gesturilor rituale. Cunoașterea prezentului este, de asemenea, completă, el fiind capabil să audă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adeseori localizate cu precizie de cal, îi aduc eroului aura învingătorului, prin reluarea formei consacrate deja. Cunoașterea planului sacru îi dă calului posibilitatea de a dezvălui eroului apartenența obiectelor întâlnite și de a-l pregăti pentru incursiunile viitoare: „¬Ia-o, stăpână, că e pană de la pasărea Ilenei Cosânzeana, frumoasa cu părul de aur”, a căror dificultate o clasifică tot el: „- Acuma-i zîce calu - ii cam greuzîce” (Racșa - Satu Mare). Intențiile dușmanului îi sunt cunoscute calului și ca efect al viziunii asupra
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el de te strângea mai tare eșia sânge pe la capetele degetelor. Cum l-a primit Vasile Sofroni Iftimie în gospodaria lui, el n-a stat o clipă degeaba. Arendașul Moșiei Baea era un evreu cu numele de Laba Moșcovici, iar stăpâna moșiei era Luxița Paladi [1], care trăia la Paris. Tata a cerut lemn de la Laba Moșcovici, care i-a dat gratis și cu mare bunăvoință zicând: "Du-te și tae și de casă și de grajd, care copac îți va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era mai mare de ani era mai mic de trup și era diacon și Grigore Zăhărescu, deși era mai mic de ani, dar era mult mai prezentabil și slujea ca preot. Și slujeau, nu bâlbâiau! Când zicea diaconu Zăhărescu: "Binecuvântează stăpâne!", din sfântul altar se auzea un glas foarte frumos și lămurit: "Binecuvântată este împărăția Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor amin!" Și totdeauna biserica de la Sf. Ilie era plină, de frumos ce slujau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
protopopului și are să se poată. După cum a și făcut. Și au venit iar în cancelarie cei doi tineri. Și protopopul i-a spus diaconului Grigore Niculescu care e secretarul protopopiei: " Diacone, pune mâna pe condei și scrie: "Înalt Prea Sfințite Stăpâne, etc". Atunci am aflat eu cum te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus celor doi tineri: Mergeți acasă și spuneți părintelui Urtoană, să vă cunune, vă dau și o scrisoare către el. Aprobarea va veni numaidecât de la sfânta mitropolie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
avea cui s-o facă), în unul din vagoanele din spate ale garniturii. De frică, nu am spus nici eu, nici fratele meu, nimic alor mei care ne așteptau cu ceaiul care, între timp, se răcise... A rămas în urmă stăpână doar frica... Peste doi ani, plecați din Oltenia refugiului, după ce ne-am oploșit de voie, de nevoie în Dorohoiul apropiat de noua graniță pe care nu o mai puteam trece, mi-a fost dat să găsesc într-o grădină abandonată
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
cărămida lui roasă. Era cuptorul în care mă culcau bunicii și dormeam până la orele de mai târziu ale dimineții, în timp ce ei erau plecați la muncile de vară ale câmpului. Venită și se pare puțin intrigată de abaterea de la protocol, noua stăpână a casei, văzându-mă cu mâinile întinse spre cuptor, înțelese și ea, fără nici un schimb de cuvinte, despre ce era vorba. Cam după un ceas urcam la casa părinților, casă mare se pare, extinsă ca număr de camere pentru noua
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
au cerut intervenția armatei ucrainene. În telegrama trimisă de Ion I. C. Brătianu generalului Coandă la Kiev, la 11/ 24 ianuarie 1918, se spunea: “Chișinăul este ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță pe membrii Guvernului Republicii Basarabene... Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune, pentru a face aprovizionare, au fost arestați
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
liniei Chișinău-Ungheni. În consecință noi am trimis un simplu detașament de infanterie să facă muncă de poliție. Aceste forțe de poliție militară au găsit Chișinăul ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță, pe membrii guvernului Republicii Basarabene, la apelul cărora răspunsese generalul Tscherbatcheff. În aceste condiții, detașamentul nostru s-a văzut forțat să intre în oraș pentru a aștepta noi instrucțiuni. Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Împreună. “ Un biet pribeag sunt, Însă merg drept, cu fruntea sus, / Și n-oi ști să fiu orbul care se lasă dus.../ Ci ți-oi Întinde mâna și vino de vei vrea / Dar nu te vreau nici roabă și nici stăpână a mea, / Nici sprijin, nici povară - așa te vreau, și-acum / De vrei să mergi cu mine, gătește-te de drum.” (Elena Farago) Eleva Emilia Mărgineanu (Milly) Cu promisiunea de a ne scrie, eu am plecat În aceeași noapte spre
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
morile” și pe măsură ce creștea am trecut la utilizarea piciorelor, jucând: Am pierdut ieri o batistă/ Cine mi-a aflat-o ... sau/ și Coroana e rotundă/ Rotundă e și luna... și altele, și altele până oboseam amândoi. Când a devenit mai stăpână pe picioruțe ne-am jucat de-a ascunselea folosind toate ungherele și mobilele din casă. Totul era al nostru. Nimic nu ne era interzis. Și dacă din repertoriu omiteam vreun cântec sau vreun joc, Irina mă atenționa și trebuia să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și cu nepoți Cu toți să ne luminăm Viața Sfântă să Avem! Doamne, câte Lacrimi 15.08.2010 Doamne câte lacrimi și durere Curge Doamne pe pământ Și suspinuri cu amar Se Înalță la Tine-n Cerul Sfânt. Numai Tu Stăpâne le cunoști Primește te rog Doamne Și a mea căința Că din valuri greu mai ies Și aud a Ta chemare Că mă strigă! Tot mai des... Cine poate oare a spune Dragostea Ta de Părinte De ne așteaptă cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
poftesc. Când mireasa este dintr-alt loc, atunci ceilalți (celelalte rude) merg călare. Când ajung la casa miresei, încep din nou jocurile și bătrânii ca și tinerii joacă cu mireasa. Apoi fiecare se așează la masă, unde sunt serviți de stăpâna casei, și în ziua dintâi servește și mirele la masă. Când trece un străin pe acolo, dacă-l văd, îl poftesc să bea și dacă acela refuză, îl iau pe sus și îl duc în casa, unde îi dau să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la Havana, care amenințase conducerea ministerului că-și face "sepuku" dacă nu vine cineva să-l schimbe până la sfârșitul anului, am încheiat discuția cu un "să mă mai gândesc, să discut și cu Toni (de 45 de ani doamna și "stăpâna" mea)... Pentru a-mi "forța mâna", "Stelică mă mai informase de salariul plătit în euro (singura Ambasadă din America Latină cu plata în euro, restul Ambasadelor având bugetele în dolari), că o să am reședința cu piscină, palmieri, portocali și bananieri... Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau lucrul foarte hazliu. La plecare, în loc de gratificație, dete menajerei, rămasă în casă și care îi făcuse gospodăria, o rochie și o pălărie a stăpânei plecate. Nemțoaica, fe meie cinstită, refuză, spunându-i că nu le-ar putea primi decât din mâna proprietarei legitime. Crăciunul lor trecuse, ilustrat printr-o serie de orgii. La mess-ul din casa d-rului Angelescu, un ofițer beat, care se urcase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în brațe, îl sărută și, câștigată pentru totdeauna, îi dete voie să alerge prin toată casa, să pună mâna pe obiectele ei cele mai prețioase, să se ducă în curtea păsărilor, de unde reveni cu toate găinile după el, fără supărarea stăpânei. Maicele cele tinere îl luau pe umăr, fugeau cu el prin coridor, în fine, ceea ce nu se văzuse de când lumea și ceea ce nu s-ar fi admis niciodată mai înainte. Starița îi croi o cămașă țără nească pe care o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și împrejurul lor, cu armata germană gata să debarce la Odessa. Se vorbea deja de pacea separată cu Rusia. Îmi părea bine să pot fi în astfel de momente lângă mama și Costache. Amândoi aveau nevoie de mine, căci, totdeauna stăpână pe nervii mei, mă întărisem și mai mult în aceste lungi luni de singurătate și de viață interioară. Germanii îmi făcură un serviciu. Eu puteam să-i conving mai bine pe ai mei și să le schimb grijile în speranță
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]